Cum e posibil?!

Publicat în Dilema Veche nr. 728 din 1-7 februarie 2018
Cum e posibil?! jpeg

Este, din păcate, evident că propunerea partidului de guvernămînt pentru funcția de ministru al Educației este o rușine. E o probă de dispreț adînc pentru tot ce înseamnă cultură, școală, copii, tineri, universități, viitor. Și asta nu pentru că domnul Popa nu știe să pronunțe corect „ceilalți“ (deși…), ci pentru discursul său amuțitor de la audieri, pentru viziunea „excepțională“ pe care o are despre ce ar trebui să producă învățămîntul românesc, pentru soluțiile miraculoase, la îndemînă, propuse la problemele cu care se confruntă școala autohtonă. Să le rezumăm: plagiatele sînt fleacuri și, oricum, sînt scuzabile, fiindcă legea care le penalizează este imperfectă; învățămîntul românesc e bun, dar imaginea lui suferă din cauza cîrcotașilor care se leagă de cei care copiază în lucrările academice; părinții și elevii sînt stresați din cauza notelor, iar soluția ar fi ca notele să fie confidențiale; părinții săraci ar putea fi stimulați să își dea copiii la școală dacă li s-ar reduce din impozitele pe care le au de plătit (1800 de lei). Iar declarația dată presei de viitorul ministru al Educației, la finalul audierilor, va rămîne un citat de referință în istoria educației românești: „Eu sînt al XIII-lea ministru și sînt căsătorit pe data de 13. Sînt cu aceeași soție din 1989. Sper să fie cu noroc.“ O fi spus și Spiru Haret ceva de genul acesta, cu prilejul numirii sale în funcție?

Ce să mai comentezi? De unde să o iei și încotro s-o apuci cînd ai de-a face cu un asemenea personaj? Să îi șoptești că stresul părinților și al elevilor nu se rezolvă cu secretizarea notelor, ci cu programe școlare reformate, cu metode moderne de predare și cu structuri clare de examinare și de orientare profesională? Să îi dezvălui proaspătului ministru al Educației că un părinte sărac, care nu își trimite copilul la școală, nu are serviciu deloc, că deci impozitele pe care le datorează statului sînt ultima lui problemă și că, prin urmare, reducerea propusă ca soluție este inutilă? Să îi aduci aminte domnului Popa că unul dintre principalele motivele ale abandonului școlar este faptul că elevii trebuie să parcurgă kilometri în­tregi prin noroaie și frig și că nu au haine și rechizite? Că învățămîntul românesc nu mai reușește de ani buni să țină pasul cu cerințele pieței de muncă?

Cum spuneam, numirea domnului Valentin Popa în funcția de ministru al Educației este o rușine. Și dacă motivele de mai sus nu sînt suficiente, să mai amintim și că profesorul Mircea Dumitru, rector al Universității din București și membru corespondent al Academiei Române, și-a dat demisia din Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare. Iar profesorul Ioan Aurel Pop, rectorul Universității „Babeș-Bolyai“, a fost trecut fraudulos printre semnatarii petiției de susținere a noului ministru. (Apropo de susținătorii autentici ai domnului Popa, argumentul unuia dintre ei pentru semnarea petiției este stupefiant: „(...) am crezut că este normal să susținem un coleg de-al nostru pe care îl și cunoaștem.“)

De ani buni, felul în care sînt aleși, de către cei din PSD, miniștrii Educației (haotic, arbitrar, fără noimă și fără discernămînt) dă măsura prețului pe care acest partid îl pune pe educația românească. Să nu ne facem iluzii: nu există nici un program, nici o pregătire, nici o intenție de a reforma ceva în învățămînt. Numai cîrpeli, personaje de mîna a doua, figuri care abia pîlpîie în negura vremurilor. Lucrurile se vor schimba – poate – doar cînd vom auzi, în sfîrșit, vocea clară a dascălilor, a părinților, a elevilor și studenților, care să spună limpede ce fel de om poate înfăptui schimbările benefice de care școala are nevoie.

Noul ministru al Educației afirmă că ghilimelele pentru evidențierea unui fragment preluat dintr-un text al altuia nu sînt obligatorii. Că fiecare editură ar trebui să aibă regulile proprii de redactare – cum ar veni, limba română ar fi „pe persoană fizică sau juridică“, nu limbă națională. (La fel pare să creadă și domnul Călin Popescu Tăriceanu, care are impresia că limba română trebuie vorbită corect doar de profesorii de specialitate, ca și cum doar istoricii au datoria să știe că statul nostru se numește România, și doar geografii sînt obligați să știe unde este capitala. De altfel, după felul în care se exprimă, este evident că are aceste convingeri.) Propun, deci, revistei Dilema veche să renunțăm la semnul întrebării, la cel al exclamării și la alte ifose de punctuație și să imprime în paginile ei următorul text: îți vine să te crucești de felul în care își bate joc partidul majoritar de o întreagă națiune propunînd în fruntea Educației tot felul de agramați și inculți păi să nu ieși în stradă cu obidă și să nu strigi din toți rărunchii rușine să vă fie și să nu faci grevă în învățămînt și proteste în stradă cît e anul de lung. 

Maria Iordănescu este psiholog.

Foto: adevarul.ro

Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.

Adevarul.ro

image
Momentul de glorie în care România a fost pe locul 2 în lume la Olimpiadă, după SUA. De ce a sfidat Ceauşescu Rusia
La Olimpiada  de vară din 1984, din Los Angeles, România a adus acasă 53 de medalii, situându-se pe locul 2 în lume, după SUA. Participarea la evenimentul sportiv a reprezentat o sfidare la adresa Rusiei, care a făcut presiune asupra lui Ceauşescu pentru a boicota evenimentul. Argumentul care l-a convins pe dictator, pe lângă cei 120.000 de dolari primiţi pentru participare, a avut legătură cu contextul economic din ţară.
image
Câmpurile morţii de sub mall-urile din Ploieşti. Descoperire făcută de arheologi
Extinderea municipiului Ploieşti spre comunele Blejoi sau Aricheştii Rahtivani a scos la iveală un veritabil câmp al morţii, care ascunde deopotrivă comori unice, vechi de mii de ani, dar şi informaţii relevante despre o civilizaţie demult apusă.
image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al Ţării Româneşti. A dus o prigoană aprigă împotriva marilor dregători
Mircea Ciobanul - domnitorul Ţării Româneşti care a primit acest nume pentru că înainte de a urca pe tron cumpăra oi pentru Constantinopol. Chiar dacă avea o preocupare paşnică, asta nu l-a împiedicat să devină unul dintre cei mai cruzi domnitori români.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.