Copiii noştri şi copiii lor

Publicat în Dilema Veche nr. 605 din 17-23 septembrie 2015
Dialoguri întrerupte jpeg

Subiectul zilei: valul uriaş de emigranţi care înaintează spre Europa. Se fac calcule, se cercetează cauze, se măsoară efecte. Se fac scenarii raţionale sau emoţionale, se exorcizează temeri sau frustrări, se ascut săbiile sau se exersează răbdarea. Europenii încearcă să găsească soluţii, mai repede sau mai încet, după cum le e firea sau bugetul. Scene impresionante invadează ecranele sau prima pagină a ziarelor: copii fără adăpost, fără hrană şi fără haine, copii înecaţi, copii loviţi cu piciorul de europeni ai aşa-zisei „lumi civilizate“. Privindu-i, e greu să spui „Nu primim decît 1800“. Şi dacă în faţa ta apare al o mie optsutelea unu copil, ce faci? Închizi graniţa în faţa ochilor obosiţi de nesomn şi frig? 

Pe scurt, vor veni şi în România refugiaţi. Şi va trebui să dăm la o parte mila stearpă şi discursurile ignorante şi să îi primim cît se va putea mai bine. Dar dincolo de logistică şi de resurse, mă tot gîndesc la momentul în care vom avea alături de copiii noştri, români, copii străini, de altă limbă, religie, tradiţie, în băncile şcolilor, în parcuri, în grădiniţe etc. O experienţă cu totul nouă, căci, la urma urmei, cît de des li se întîmplă românilor să aibă alături de ei imigranţi? Iar copiii noştri vor avea prilejul să exerseze, să afle, să întîlnească ceea ce pînă mai ieri doar citeau sau vedeau la televizor. Vor avea prilejul să exerseze toleranţa, bunătatea, compasiunea. Să ofere o mînă de ajutor celor mai necăjiţi decît ei. Să asculte poveşti, cîntece, poezii de pe alte tărîmuri, să descopere ritualuri, valori, credinţe, altele decît cele cu care erau obişnuiţi. Să înveţe limbi şi alfabete străine. Să cunoască pe viu oameni veniţi din istorii şi geografii aflate la mii de kilometri depărtare. Vor învăţa să fie mai puţin preocupaţi de lipsurile lor şi să fie mai atenţi la pustiul din vieţile celor de lîngă ei. Vor fi ei înşişi în postura de îndrumător pentru cei neobişnuiţi cu oraşele sau satele noastre: vor ajuta un coleg să se descurce în hăţişul străzilor sau o colegă, în cel al magazinelor, vor intermedia dialoguri între ei şi instituţii sau angajaţi în servicii publice. 

Ştiu, întîlnirea dintre români şi refugiaţi nu va fi colorată total în roz: îmi imaginez că mulţi dintre adulţii noştri şi ai lor se vor abţine cu greu să transfere şi propriilor copii intoleranţa şi prejudecăţile născute din biografii şi condiţii de trai nu tocmai fericite. Vor exista conflicte, nemulţumiri, iritări, puseuri de agresivitate. Avem, şi de o parte, şi de alta, destule motive de îngrijorare: voci politice sau religioase fundamentaliste, goluri de afectivitate şi de memorie, icnete de ignoranţă. Dar mă gîndesc că, acolo unde manevrele noastre de adulţi nu reuşesc să dărîme barierele, copiii noştri şi ai lor pot fi mai buni mediatori decît noi. 

Înainte, deci, de a începe să numărăm paturile şi lingurile pe care ar urma să le oferim refugiaţilor, ar trebui să ne gîndim la ce explicaţii le vom da generaţiilor viitoare dacă nu o facem atît cît va fi nevoie. Dacă vrem să fim socotiţi europeni, nu ne putem închide graniţele, într-un continent care le ţine deschise.  

Maria Iordănescu este psiholog.  

Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.
Jilava Prison jpg
Răutatea și contextul de viață
Oamenii vinovați de ceva rău, cîți or fi ei, provin adeseori din rîndul celor buni.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Labirintul din tufișuri de tuia și-a deschis porțile pentru 78 de nudiști.
Zizi și neantul jpeg
Mentalități din alt film
Avem, oarecum, un obraz mai gros, ne-am învățat, de nevoie, să fim mai puțin sensibili în momente în care, de fapt, ar trebui să fim.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
M-aș muta din București, dar unde?
Mereu am urît cumva Bucureștiul, deși m-am străduit să-l iubesc, iar în ultimii ani, de cînd nu se întrevede nici o schimbare, l-am urît mai mult decît oricînd.
p 19 WC jpg
Ordinea morală a lumii
Ne place sau nu, chiar există și femei care nu vor să aibă copii. Ce se întîmplă dacă le obligi să ducă sarcina la termen și să dea naștere unui copil pe care nu-l doresc?
p 20 jpg jpg
„Cîntarea Cîntărilor” și tandrețea interpretării
În mijlocul unei istorii a poporului lui Dumnezeu aspru judecată, cu căderi și ridicări neîncetate, cu plîngeri și strigăte de speranță, pocăință, credință neclintită și întunecate lepădări stă un cîntec de dragoste care lovește pe cititor chiar în creștetul sufletului și al cărnii.

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos „ambalat“ care îi transformă pe tineri în victime. „Inima lor ajunge ca la 80-90 de ani“
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi încearcă cu disperare să salveze o balenă beluga blocată în râul Sena, cu o injecţie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ştiinţifici spun că balena pare să fie vizibil subnutrită, iar salvatorii speră totuşi să o ajute să-şi recapete apetitul şi energia necesară pentru a se întoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
„Răceala diplomatică” dintre Bulgaria și România
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sfârșit de secol XIX poate fi definit ca fiind „destins”. O dovadă o constituie și vizita lui Carol I, însoțit de fruntașul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alianțe), la Sankt Petersburg, în iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bună primire.
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
Îngrijorat de înaintarea germanilor și de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a întrebat pe Jukov dacă va putea menține Moscova. Jukov a răspuns afirmativ, cu condiția trimiterii a încă două armate și furnizării a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat că nu mai existau tancuri.