Copii şi adolescenţi în comunism

Publicat în Dilema Veche nr. 680 din 2-8 martie 2017
Din nou scandal, în loc de dialog jpeg

Am văzut recent filme documentare (despre copii și adolescenți) realizate înainte de 1989, de Studiourile „Sahia“, cu ocazia relansării lor pe DVD-uri, o colecție aranjată de Asociația One World Romania. Regizorul Alexandru Solomon și criticul de film Adina Brădeanu, profesoară la Universitatea din Westminster, recuperează, cu pricepere și inteligență, un fragment de memorie semnificativ pentru cinematografia, dar și pentru istoria românilor din anii comunismului. Multe dintre documentare sînt realizate în perioada în care aș fi avut ochi destul de mari ca să le pot pricepe, dar nu le-am văzut atunci: sastisită de mesajele ideologice ale vremii, difuzate la televiziune, în presa scrisă sau la școală, refuzam cu îndîrjire orice film transmis de o instituție pe care o socoteam confiscată de mașinăria de propagandă. Le-am văzut acum, la douăzeci și șapte de ani liberi distanță, ani și libertate care mi-au îngăduit să fiu generoasă cu timpul petrecut în fața lor și cu reflecțiile, lipsite de prejudecăți, asupra a ceea ce am trăit atunci și acum. Iată cîteva dintre ele.

● Filmul documentar, ca toate creațiile artistice de după instalarea comunismului, a avut și el de înfruntat rigoarea ideologică impusă de partidul comunist vigilent și neiertător. Unii regizori și-au abandonat cu totul lucrările în mîlul mesajului propagandist, alții au încercat să își păstreze talentul și inspirația în limitele unei morale verosimile. Drept care, ici-colo, filmele îți prilejuiesc întîlniri cu probleme autentice ale copiilor (adolescența, viitorul, lipsa părinților din viața lor, rupturi între generații, infracționalitate etc.), cu imagini realiste, curajoase, necosmetizate, din viața elevilor. Mai apoi, unele scenarii sînt scrise de nume importante ale literaturii române (Mircea Sântimbreanu, Radu Cosașu, Marin Sorescu), asta însemnînd că documentarele sînt însoțite de comentarii decente, ingenioase, expresive.

● Şi totuși, să nu uităm, mînați de nostalgii și inerții, că majoritatea filmelor aveau ca scop eludarea realității crude în care trăiau românii și copiii lor. Și am să dau cîteva exemple: un film, realizat în 1957, descrie viața grea a copiilor orfani de război, salvați și îngrijiți de partidul comunist în casele de copii. Atunci puteai fi copleșit de generozitatea statului, prezentată în imagini înecate în lacrimi. Acum știm că mulți dintre acei copii erau orfani fiindcă părinții lor fuseseră ori închiși, ori executați de același partid iubitor (exemplul cel mai cunoscut este cel al Ioanei Arnăuțoiu). Tot orfelinatele, aveam să aflăm după ’89, erau, în fapt, lagăre ale bolii și morții, unde copiii trăiau în mizerie, abuz fizic și emoțional. Într-un alt film se vorbește despre o școală construită în mijlocul unui șantier, în munți. Pentru a ajunge la școală, copiii trebuie să traverseze – voioși, cum altfel? – trei viaducte și două tuneluri, printre liniile de cale ferată și trenurile aferente. Multe alte documentare vorbesc despre muncile patriotice la care adolescenții participă cu sîrg. Cine a făcut stagii de practică agricolă în acei ani știe foarte bine că aceste munci patriotice erau, de fapt, exploatare pur și simplu: la 14-15 ani aveai normă de cules struguri sau coceni, îți înghețau mîinile în vii sau te topeai de căldură în lanurile de porumb, iar apa caldă și caloriferul erau, mai mereu, vise neîmplinite. Într-un alt film, este descrisă și înfierată, cu mînie proletară, o faptă „gravă“ a unui elev de clasa a șasea: asamblarea unui tranzistor. Pentru cine nu știe, confecționarea unui aparat de comunicare (de orice tip ar fi fost el, chiar și unul benign precum radioul) era ilegală și putea fi sancționată cu ani grei de pușcărie.

● În nici unul dintre filmele văzute nu există opinii ale unor specialiști în educație, medicină sau psihologie (în afara unor soporifice dădăceli pedagogice ale unor profesori bine încadrați politic), deși pentru problemele puse în discuție ar fi fost benefică expertiza unor psihologi, medici, pedagogi.

● Abia acum îmi dau seama cît de greu puteai ajunge, în acei ani, la adevărul unei vieți normale: pe de o parte, aveai de-a face cu un trai greu, plin de lipsuri, de neocolit. Pe de alta, ți se livrau filme documentare care propuneau idealuri falsificate, fabricate ideologic, nepotrivite pentru a defini aspirații plauzibile. Unde să cauți reperele unei vieți firești, libere?

Există, totuși, mici excepții de la „regula“ descrisă mai sus, excepții despre care voi scrie într-un număr viitor. Pînă atunci, cred că DVD-urile „Sahia“ merită din plin să fie văzute și de către cei care nu au vrut să le vadă la timpul lor, și de către cei care nu au avut cum s-o facă.

Maria Iordănescu este psiholog.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.
E cool să postești jpeg
Seducția pesimismului
Seducția pesimismului e mare. Abandonul e mai facil decît lupta.
p 20 WC jpg
André Scrima şi „cerurile lumii”
A interoga şi alte tradiţii spirituale decît cea proprie, a percepe relaţia lor cu „cerul” să nu aibă oare nici o legătură cu credinţa, nici o legătură cu Dumnezeu? Să vedem.
Theodor Pallady jpeg
Nevoia unei revoluții a bunului-simț
Creștinii cu scaun la cap sînt primii care au datoria de a se delimita de această grotescă mistificare, chiar dacă au de ce să deteste fandoseala elucubrantă a taberei adverse.
index jpeg 3 webp
Dorință pentru 2023
Ar putea fi arhitecții convingători în a spune că putem salva natura începînd cu oamenii care suferă?
p 24 A  Damian IMG 4760 jpg
Cu ochii-n 3,14
● În a treia zi a acestui an, Greta Thunberg a împlinit 20 de ani. Și ce dacă? (S. V.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Zile din viața noastră
Spunea recent cineva din jurul meu că, în tinerețe, zilele trec repede, iar anii se duc greu.
Zizi și neantul jpeg
Timpul de dinainte
Ce ne-ar fi scos din sărite, probabil, altădată, atunci ne bucura. Sau măcar ne amuza. Nimeni nu voia să fie nici Scrooge, nici Grinch.

Adevarul.ro

image
Cea mai coruptă țară din UE. România, în top 3
Raportul Transparency International reflectă modul în care este percepută corupția din sectorul public din 180 de state și este făcut prin acordarea de puncte.
image
Un ieşean, obligat să plătească facturile unei case în care nu mai locuieşte de 8 ani
Un bărbat din Iaşi s-a trezit cu o surpriză neplăcută, când a aflat că trebuie să plătească facturile noilor proprietari ai casei în care nu mai locuieşte de opt anI. Acest lucru s-a întâmplat pentru că noii locatari nu au transferaT contractul pe numele lor.
image
Vietnamez filmat la Cluj cum jupoaie un șobolan. „Capturează ilegal și mănâncă tot ce mișcă” VIDEO
Un vietnamez a fost filmat în incinta unei fabrici din Cluj-Napoca pe când jupoaie șobolani. Clujeanul care a făcut publică filmarea susține că acesta face parte dintr-un grup de vietnamezi care vânează și mănâncă tot ce prinde: șobolani, păsări, iepuri.

HIstoria.ro

image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.