"Colecţia de copilării" - povestea unui pasionat de jucării

Publicat în Dilema Veche nr. 387 din 14 - 20 iulie 2011
"Colecţia de copilării"   povestea unui pasionat de jucării jpeg

Cînd te duci prin Europa, şi nu numai, te şochează cîte feluri de muzee neconvenţionale pot exista. Muzeul grădinilor, al whiskey-ului, al magiei, al motocicletelor... Şi, de ce nu, Muzeul jucăriilor. Orice lucru poate deveni obiect de colecţie, orice colecţie îşi are istoriile ei, evoluţia ei. Nimic nu e prea insignifiant pentru a deveni, în timp, obiect de muzeu: pentru a spune ceva relevant despre epoca în care a fost produs, despre oamenii care îl foloseau şi despre gusturile şi obiceiurile acestora... Jucăriile, sînt, evident, printre aceste obiecte. Cu atît mai mult cu cît ele reprezintă un soi de imitaţie în mic, şi într-un scop cît se poate de plăcut, a „lumii mari“  în care „se joacă“ adulţii.

Dumitru Cristian, un inginer român, copil pe vremea lui Ceauşescu, colecţionează, de mult, jucării. Asociaţia pe care o conduce se numeşte Muzeul jucăriilor.ro şi, aflăm de pe site-ul ei, „a fost creată la iniţiativa unui grup de entuziaşti iubitori şi păstrători, încă din anii ’60, ai propriilor jucării, şi care, pe parcursul a patru decenii, au strîns şi au colecţionat nenumărate jucării aparţinînd diferitelor generaţii“. Visul dlui Cristian e să facă, în România, un Muzeu al jucăriilor. Pînă şi-l va realiza are suficiente piese în colecţie cît să facă expoziţii. Cea mai recentă a fost „Colecţia de copilării“, organizată, cu ocazia Zilei Copilului, la Muzeul Naţional de Istorie a României.
 
Expoziţia a fost un prilej pentru o schiţă de istorie neexhaustivă a jucăriilor, din anii ’50 încoace – cu bruşte întoarceri prin anii ’30 şi cu o săritură în... neolitic: „Muzeul a contribuit, la această expoziţie, în mică măsură. Sînt doar două vitrine de la ei, restul, în jur de 400 de jucării, sînt ale noastre. Una dintre piesele oferite de muzeu a fost într-adevăr extraordinară: un ou de lut, gol în interior, care avusese nişte pietricele, un fel de zornăitoare din... neolitic. Cred că e cea mai veche jucărie din România. Mai era un joc de table care a aparţinut lui Nicolae Titulescu şi o păpuşă rusească adusă de Maria Filotti de la Moscova.“

Povestea colecţiei


Dumitru Cristian îşi deapănă povestea jucăriilor sale: „Colecţionez jucării de foarte mult timp. Cele mai vechi sînt chiar din copilărie, au 40 şi ceva de ani. Deja colecţionarea lor a devenit mult mai mult decît un hobby. Ele au fost depozitate la început în vitrina mamei mele: treptat, au început să dispară bibelourile şi să apară maşinuţele. Apoi le-am luat pe cele ale prietenilor, ale verilor mei, pe cele pe care copiii le abandonează în general pe la 15 ani... O jucărie pe care mi-am dorit-o la 10 ani am putut-o avea la 18 ani, pentru un pachet de ţigări. Acum patru-cinci ani mi-am dat seama că pot merge într-o direcţie mai coerentă. Împreună cu cîţiva prieteni, am făcut o asociaţie, m-am împotmolit cu hîrtiile, dar pînă la urmă am reuşit. Avantajul nu a fost decît o chestie de statut, că tot noi între noi am contribuit. Am obţinut sponsorizări de la firmele prietenilor. Dar legea sponsorizării e atît de ambiguă, încît le-am promis acestora că le dau banii înapoi, dacă le vine vreun control pentru cele cîteva milioane pe care le-am primit. În rest, mi-au dat tradiţionalul 2%.

În principiu, e strădania noastră, pentru că avem timp liber şi resurse de muncă, cu criza asta. Acum chiar am putut face o expoziţie frumoasă. Asta a fost cea mai frumoasă. Pentru că ideea de Muzeu al jucăriilor la noi nu există, abia acum prinde contur.

Am avut şansa să călătoresc mult low cost în ultimii, mă specializasem pe 1 euro dus, 1 euro întors şi 100 de euro taxe de aeroport. Am reuşit să mă duc la Londra, la Paris, la Nürnberg, de trei ori, ca să mă uit la jucării. Şi la Tîrgul Internaţional de Jucării, ca să văd cum a evoluat piaţa. Cel mai frumos e Nürnberg-ul, acolo se fac jucării de cîteva mii de ani.

Tot adunînd aşa, mi-am dat seama că am o colecţie de băiat, că figurine avem mai puţine... Aşa că, de cîţiva ani, ne-am străduit să aducem păpuşi, jucării de cauciuc de pe vremea lui Ceauşescu – se pare că dintr-un cauciuc indestructibil, că nu am văzut nici una stricată. 

Atunci lucrurile s-au mai complicat, s-a mai aglomerat un pic şi spaţiul, a trebuit să mai construim un garaj, pe care ni l-a dărîmat Primăria, fiind puţin ilegal. Am început să ne punem întrebări ce e jucărie şi ce nu e. De pildă, bicicletele, sau săniile, sau leagănele. De asemenea, obiectele de papetărie pentru copii...

Am reuşit, în cele din urmă, să punem jucăriile în nişte vitrine, la Clubul copiilor din sectorul 5, într-o sală. Veneau copiii, bunicii, părinţii de la dansuri, de la karate. Din păcate, erau cam aceiaşi copii şi bunici. Mai dădeam cîte o mică petrecere de 1 Iunie, participau o şcoală-două, le dădeam cîtva sucuri, cîteva prăjituri, cu 100 de lei făceai evenimentul. Chiar înainte de expoziţia de la Muzeul Naţional de Istorie, ne sună paznicul de la club că a fost un incendiu acolo şi să recuperăm ce mai putem din jucării.

Din fericire, nu au fost decît vreo două vitrine distruse, nu am avut pagube prea mari, am recuperat aproximativ 90% dintre ele. Doar vreo 20 de jucării au fost distruse. Restul erau (şi unele mai sînt încă) pline de rigips şi de zgură: vreo 2000, depozitate la un prieten la Clejani, deoarece clubul nu mai putea fi folosit. 

Înainte de expoziţie, a fost un weekend de coşmar în care toţi am spălat jucării. În primele zile la muzeu se simţea un miros înţepător...“

Jucării şi mode


La expoziţie, dl Cristian a grupat jucăriile tematic. În mijloc tronau mulţi Donalzi din cauciuc, de pe vremea lui Ceauşescu, mărişori, în costum „mariner“, cu etichete privind celelalte exponate.

O primă categorie era cea de maşinuţe. Din tablă, din anii ’60-’70, produse în Germania, Japonia, China. „O jucărie trebuia să reflecte exact modelul la modă. Cînd apărea Renault 8, de pildă, se făcea şi o jucărie Renault 8 destul de repede. Copiii vedeau ultimele mărci, apoi, şi le doreau şi ei. Existau şi maşini cu telecomandă, dar reprezentau cam a zecea parte dintr-un salariu. Erau la modă şi maşinile de poliţie şi de pompieri. Se aduceau şi maşinuţe din străinătate prin surse private, pachete, delegaţii. În România, în anii ’70, cînd preţurile erau stabile, o maşinuţă era în jur de 30 de lei, una cu telecomandă 100 de lei, în momentul în care o pîine costa în jur de 3 lei.“ – precizează Dumitru Cristian. 

Existau şi jucării făcute după alte tipuri de maşini destinate „oamenilor muncii“ – după cele utilitare: tractoare, motostivuitoare, buldozere. Puţine aveau mecanism cu baterii. Majoritatea, dacă le împingeai, făceau zgomot, scoteau scîntei. „Erau jucării ecologice. Acum am văzut la Nürnberg tocmai o întoarcere la aşa ceva: multe jucării chiar din lemn, inclusiv trotinete, maşinuţe.“ – spune Dumitru Cristian. 

Tot din tablă erau şi puşculiţele. Cea mai veche dintre ele e o cutie de bomboane făcută de Kandia prin anii ’50, cu cifru. Sînt multe variante ale ei, în diverse nuanţe. Cutiile metalice erau pentru grădiniţă, să-ţi pui sandvişul în ele. S-au fabricat din anii ’30 pînă în anii ’80. Jucăriile din tablă rezistau 30-40 de ani, se transmiteau mai multor generaţii.
Tot la capitolul „jucării pentru băieţi“ pot fi încadrate şi cele care reflectau descoperirile ştiinţifice ale epocii: de pildă, nave spaţiale, rachete, roboţi... Printre acestea era şi un Armatron – jucărie japoneză din anii ’70, un braţ articulat care avea mobilitate în toate direcţiile, cu ajutorul lui puteai întoarce obiecte mici. 

Japonia a fost cea mai mare producătoare de jucării înainte de China şi Thailanda – ne spune dl Cristian. Din China erau prezenţi, în expoziţie, celebrii muzicanţi, oameni sau maimuţe, care, cel puţin pe mine, una, m-au fascinat în copilărie.

Pentru fetiţe, existau păpuşi, dar nu cele precum Barbie: mai dolofane, mai puţin fotomodel, reprezentînd, probabil, alt tip de standard de frumuseţe. „Păpuşile cele mai scumpe erau cele cu aşa-zisul cap din porţelan. Pentru cei care nu aveau atît de mulţi bani, exista şi varianta mai simplă, cu capul din papier mâché, carton muiat, chituit, vopsit. Arăta ca cel de porţelan, dar se putea strica mai repede.“ – precizează Dumitru Cristian. 

Tot pentru fete erau maşinile de cusut în miniatură, dar funcţionale.  De altfel, păpuşile înfăţişînd meserii erau un trend al epocii. Printre ele se număra bucătarul cu tigaia în mînă, căruia, din nefericire, în expoziţe, îi lipsea clătita...

Mai puteau fi văzuţi urşi vechi (din cei care acum au ajuns la mare preţ), jucării ţiuitoare din cauciuc pentru bebeluşi, jocuri precum „Dacii şi Romanii“. De asemenea, o colecţie interesantă de fotografii ale copiilor din diverse epoci, cu jucăriile lor preferate alături.  Se pare că urşii erau de prin anii ’50, aveau mecanism cu arc şi copiau un Shuco german. „Era simplu să copiezi o jucărie estică şi nu te întreba nimeni nimic“, spune dl Cristian. De altfel, mărcile jucăriilor din colecţia sa, în special cele româneşti, sînt o problemă: în general nu sînt menţionate niciunde, şi, ca atare, e greu să alcătuieşti un catalog (singurele mai cunoscute  din România sînt Arădeanca şi Metaloglobus).  Expoziţia reprezintă doar o mostră a colecţiei Asociaţiei conduse de Dumitru Cristian. Pasul următor pe care el şi prietenii lui şi-l doresc este un sediu cu mai multe etaje, unde să facă un muzeu.

Pînă atunci, continuă să achiziţioneze jucării care, între timp, au început să capete oarece valoare, pe la tîrgurile de vechituri. De pildă, autobuzul ONT – pe care dl Cristian şi l-a dorit cînd era mic, dar părinţii nu au avut bani să i-l cumpere şi, ca atare, l-a achiziţionat abia la 40 de ani –  a devenit, mai nou, un fel de legendă urbană: preţul lui a crescut la cîteva sute de lei, pentru că – se spune printre vînzătorii de jucării – e o asociaţie de profil care nu te primeşte dacă nu-l ai. E drept că şi dl Cristian a întreţinut mitul, transformîndu-l în emblema asociaţiei sale şi fotografiindu-l, precum Amélie pe piticul de grădină, prin oraşele lumii cu diverse fonduri în spate...

Foto: muzeuljucariilor.ro

imagine principala jpg
De la filmele clasice cu scene de cazinou la sloturi online care împrumută teme și efecte cinematografice
Casino (1995), Rain Man (1988), Ocean's Eleven (2001), Casino Royale (2006) și The Hangover (2009) sunt doar câteva dintre producțiile de cinema celebre care au prezentat scene emblematice din sectorul cazinourilor.
alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.

Parteneri

raluka bartos protevelion jpg
Au început filmările pentru Protevelion 2027! Raluka și Pavel Bartoș, gazdele ediției. Ce rol vor avea Cătălin Oprișan și Drăcea
Filmările pentru Protevelion 2027 au început, iar PRO TV pregătește o ediție cu multă muzică, umor, invitați cunoscuți și momente speciale. Raluka și Pavel Bartoș vor prezenta petrecerea dintre ani și promit o seară plină de surprize. Mesajul ediției din acest an este „Cum te prinde, aşa rămâi! Hai
pompieri smurd fb jpg
Fetiță de 10 ani, spulberată pe trecerea de pietoni de o șoferiță de 19 ani. Copila a fost proiectată în alte două mașini
O fetiță de 10 ani se află în stare gravă la spital după un accident produs pe o trecere de pietoni din municipiul Bistrița.
leonardo badea jpeg
Un atac cibernetic poate amplifica retragerile din depozitele bancare. Ce a arătat un test al BNR
Digitalizarea plăților trebuie însoțită de măsuri care să protejeze încrederea clienților, susține Leonardo Badea, prim-viceguvernator al BNR. Acesta prezintă concluziile unui exercițiu de stres cibernetic și riscurile dependenței băncilor de furnizorii de tehnologie.
dieta getty1 jpeg
Cum să mănânci mai sănătos fără să renunți la alimentele preferate. Trucul simplu recomandat de nutriționiști
În ziua de astăzi, oamenii devin din ce în ce mai atenți la dieta pe care o au, iar nutriționiștii explică că există un truc ingenios care poate ajuta orice persoană să mănânce mai sănătos.
79288424 1004 webp
Cazul Fritz la CJUE - 2 scenarii și ce spune despre România
Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu poate să-l repună pe Dominic Fritz în fotoliul de primar, dar poate ajunge la concluzia că legea folosită pentru debarcarea lui nu respectă dreptul UE.
putin china gif gif
Momente penibile pentru Putin în China. Dictatorul rus nu a primit același tratament ca Donald Trump
Președintele chinez Xi Jinping a acordat un protocol diferit liderilor american și rus, Donald Trump și Vladimir Putin, în timpul summitului APEC din Shenzhen.
Victoraş Micula mergea la şcoală cu elicopterul jpeg
Politician salvat cu elicopterul lui Victoraș Micula după o aventura cu ATV-ul. Motivul pentru care a fost amendat și scuza în fața Poliției: „De unde să știu?”
Un viceprimar care în urmă cu câteva zile a fost evacuat cu elicopterul lui Victoraș Micula după un accident cu ATV-ul într-o arie naturală protejată din Bihor, a fost sancționat de polițiști alături de alți zece participanți la aventură.
Vanator vanatoare FOTO Shutterstock
CCR a respins sesizarea lui Nicușor Dan privind Legea vânătorii. Ce argumente a invocat șeful statului
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins miercuri, 18 noiembrie, ca neîntemeiată, cu majoritate de voturi, obiecția de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan cu privire la Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic.
conopida jpg
O legumă neașteptată poate fi transformată în dulceață. Cei mai mulți români o pun la murat
Există unele legume din țara noastră la care cei mai mulți dintre noi nu ne gândim decât ca la murături. Chiar dacă, dincolo de hotare, sunt folosite și în alte preparate, în România, astfel de legume sunt servite, de cele mai multe ori, murate. Printre acestea se numără și conopida.