Cît de poluat este aerul din București?

București, vara lui 2018. Consiliul General, în baza propunerilor unei comisii a Primăriei, adoptă Planul Integrat de Calitate Aer 2018-2022 (PICA), menit, conform legii, a reduce poluarea din oraș, în cel mai scurt timp cu putință, prin măsuri potrivite, eficiente și cuantificabile. O lege despre poluarea aerului? Din fericire, da, mulțumită Uniunii Europene. Mai precis, PICA era solicitat în baza unei legi din 2011 vizînd calitatea aerului înconjurător (implementînd o directivă din 2008), pentru simplul motiv că cinci poluanți cancerigeni fuseseră constatați a fi prezenți la valori mari în aerul din București încă din 2015 (monoxid și dioxid de azot, particule PM10 și PM2,5 și benzen). Dar cine ar emite acești poluanți? Pe scurt, traficul rutier. Studiul de calitate aer folosit la adoptarea PICA, deși din 2013, identifica traficul rutier ca principalul responsabil, în București, pentru emisiile totale anuale de oxizi de azot, particule în suspensie PM10 și PM2,5 și benzen. Mare scofală, ce pot face oamenilor acești poluanți? Conform PICA, monoxidul de azot și mult mai toxicul dioxid de azot, formați în general de combustia motoarelor diesel, fără a avea culoare sau miros, provoacă de la disfuncții respiratorii și cardiovasculare pînă la astm, cancer și efecte nedorite asupra nașterilor. Conform PICA, un sfert din populația Bucureștiului era expusă în 2017 poluării cu dioxid de azot.

Mult mai gravă apărea situația în privința poluării în București cu particule în suspensie PM10 și PM2,5. Constituite dintr-un amestec de elemente foarte mici și picături de lichid, provenind din combustia motoarelor, în special diesel, și apoi din încălzirea rezidențială și de pe șantierele de construcții, dimensiunea acestor particule influențează și efectele acestora: cele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri (PM10), inhalabile fiind, pot provoca inflamații și intoxicări, insuficiența mecanismelor de apărare pulmonară și creșterea sensibilității la infecții, iar cele cu diametrul mai mic de 2,5 micrometri (PM2,5), avînd o probabilitate mare de inhalare și depunere în căile respiratorii și sistemul circulator și cardiovascular, pot provoca, în plus, chiar prin expunerea la o concentrație scăzută, astm, cancer (în special pulmonar), moarte prematură (din cauze cardio-pulmonare) și pot afecta nașterile.

Conform PICA, cei mai vulnerabili la inhalarea particulelor PM10 și PM2,5 sînt copiii cu vîrsta mai mică de 15 ani, întrucît aceștia respiră mai mult pe gură (și nu prin filtrul natural al nasului) un aer mai apropiat de nivelul solului, unde aceste particule, emanate de trafic, stagnează.

Începînd cu 2007, în urma aderării României la Uniunea Europeană, poluarea aerului din București cu particule PM10 a fost constatată ca fiind omniprezentă și necontracarată de autorități, motiv pentru care Comisia Europeană a deschis o procedură de infringement împotriva României. PICA, interpretînd niște date pretinse a fi din 2017, ignoră poluarea cu particule PM10 în București, dar recunoaște o poluare cu particulele PM2,5, mult mai nocivă, „pe arii extinse în toate sectoarele Bucureștiului“, afectînd nu mai puțin de jumătate din populația Bucureștiului (1.090.452 de locuitori).

În privința benzenului, un poluant din clasa A1 de toxicitate, cunoscut drept cancerigen pentru om, atît studiul care a stat la baza PICA, cît și măsurătorile din 2015 și 2018 ale Ministerului Mediului constatau că valorile-limită ale acestuia sînt depășite în București, motiv pentru ca măsuri de combatere a poluării cu benzen să fie luate prin PICA. Rezultatul?! În PICA s-au interpretat, preferențial, datele din 2017 a doar două stații de măsurare a aerului din București și s-a decis, din condei, că nu a există nici o po-luare cu benzen.

În schimb, prin PICA, Primăria s-a angajat să combată traficul rutier din București, fie invocînd măsuri aflate de fapt în răspunderea altor instituții (Metrorex, CNAIR, primării de sector sau Administrația Fondului de Mediu responsabilă de programul Rabla), fie enumerînd măsuri lipsite de orice eficiență sau cuantificabilitate în privința traficului rutier (modernizarea a 52 km de linii de tramvai, distribuirea a 30.000 de vouchere pentru achiziția de biciclete, deși nu există piste de biciclete în oraș sau reabilitarea termică a clădirilor, de parcă traficul depinde de temperatura din interior), fie adoptînd măsuri vizînd în fapt sporirea traficului rutier în București (semaforizare inteligentă, modernizarea unor artere urbane, benzi limitate dedicate transportului public).

Cireașa pe colivă a constituit-o achiziția de către Primărie a 400 de autobuze cu combustie diesel, chiar de Ziua Mondială a Mediului, pe 5 iunie 2018. Ați înțeles bine, autobuze diesel, care urmau să adauge noi emisii cancerigene în aerul deja cancerigen al Bucureștiului. O lună mai tîrziu, în iulie 2018, Primăria convoca „de îndată“ Consiliul General pentru a vota achiziția a 100 de autobuze electrice, prin fonduri europene, fundamentîndu-și inițiativa prin faptul că autobuzele cu combustie diesel sînt poluante, au doar opt ani durată de funcționare și, astfel, vor deveni de domeniul trecutului. O lună mai devreme nu erau poluante.

Între timp, nici una dintre măsurile scadente prevăzute de Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2016-2030 (PMUD), adoptat de Consiliul General în 2017, nu a fost implementată de Primărie. Măsurile, negociate îndelung cu implicarea BERD, ar fi trebuit transpuse în PICA, și mai ales implementate în București, din perspectiva faptului că fuseseră gîndite tocmai pentru a încuraja mobilitatea alternativă la traficul rutier (prin soluții de transport în comun, eliberarea trotuarelor de mașini, descurajarea sistemului actual de parcare spontană pe strazi și trotuare). Spre exemplu, PMUD aprecia că infrastructura de tramvai din București, în anul 2015, fiind reabilitată în proporție de 70%, constituia o alternativă viabilă de transport în comun non-poluant, rețeaua de stații echilibrat dispusă permițînd accesul oricărui locuitor la o stație de tramvai pe o rază de maximum 400 de metri. De aceea, în baza PMUD, pînă în 2019, trebuia finalizată o linie de tramvai de 1,3 km în Piața Unirii, menită a asigura o continuitate de transport cu tramvaiul în oraș pe direcția sud-est către nord-est, și trebuia edificată o linie de tramvai rapid Bragadiru-Unirii-Voluntari. În plus, printre altele, mai trebuiau realizați 60 km de piste pentru biciclete, precum și adoptată o politică unitară de parcare, alături de îmbunătățirea accesibilității trotuarelor pentru persoanele cu mobilitate redusă și inhibarea traficului rutier într-o serie de intersecții cu management de trafic defectuos, periculoase pentru viața cetățeanului.

București, toamna lui 2018 și primăvara lui 2019. Pe lîngă măsurile PICA, lipsite de eficiență, nici una dintre măsurile de mai sus, prevăzute în PMUD ca fiind scadente, nu este îndeplinită. Mai mult, contrar necesității de a descuraja traficul pentru a reduce poluarea în oraș, Primăria propune, iar Consiliului General adoptă o hotărîre de încurajare a traficului către școli, cu finanțarea combustibilului implicat în deplasări, și respectiv o hotărîre de construire de pasarele pietonale în oraș.

București, vara lui 2019. Într-un oraș în infringement pentru poluarea aerului, Primăria decide să suspende pentru patru luni tramvaiul 41, principalul mijloc de transport în comun nepoluant deservind Drumul Taberei, un cartier cu 300.000 de locuitori, deja agresat de ani buni de defrișarea, praful și poluarea generate de construcția (încă nefinalizată) a unei linii de metrou menite a-l conecta la centrul orașului. Alternativa Primăriei pentru acești locuitori: o linie de autobuze cu combustie diesel.

În fața evidenței că Primăriei nu îi pasă că cel puțin o jumătate de milion de bucureșteni (probabil, în realitate, mult mai mulți) sînt expuși la un aer impregnat de poluanți cancerigeni generați de trafic, un grup de inițiativă, constituit în 2018 și sprijinit de 4.600 de locuitori ai Bucureștiului, a demarat la 9 mai 2019 un demers juridic vizînd anularea PICA în instanță. În forma actuală, PICA, adoptat fără consultare publică și în baza unui studiu de aer desuet, nu conține nici un fel de măsuri care să ducă la scăderea, în cel mai scurt timp, a poluării aerului din București. PICA trebuie anulat, în locul său fiind necesar un nou plan, cu măsuri eficiente, elaborat în baza unui studiu de aer actualizat și a unei consultări publice transparente și oneste.

Între timp, depinde de fiecare dintre noi să nu încurajăm traficul rutier în oraș, să nu staționăm cu motorul pornit, să circulăm măcar o zi pe săptămînă fără mașină și să nu uităm că avem dreptul la un aer curat. 

Marius Petroiu este avocat, fondator al Asociației Justiție și Mediu, reprezentant al grupului de inițiativă Dreptul la Aer în București.

Foto: Ema Cojocaru