Chipuri pentru viitoarele cărţile de istorie

Publicat în Dilema Veche nr. 606 din 24-30 septembrie 2015
Dialoguri întrerupte jpeg

Obişnuiţi deja cu imaginile pestriţe şi cu personajele toxice care pun în pericol normalitatea şi decenţa oricărui stat civilizat, nu mai apucăm să ne gîndim la felul în care tinerii şi copiii percep modelele (in)umane care se perindă la rampa scenei româneşti. Din cînd în cînd ar trebui, totuşi, să ne luăm răgazul de a privi spectacolul zilnic prin prisma unui adolescent aflat la început de drum. Sau a unui tînăr care îşi încropeşte cu greu o diplomă sau o carieră. Ce văd ei, uitîndu-se, cum ar veni, în sus? Ce fel de personaje şi de fapte ar trebui să îi impresioneze şi să îi convingă că numai o viaţă cinstită, dusă onorabil şi principial, poate aduce un succes durabil şi legitim? 

L a unul dintre vîrfurile politice ale ţării, ceea ce se vede este un prim-ministru acuzat de plagiat, de trafic de influenţă şi spălare de bani, şi de cîte şi mai cîte grozăvii. Ar fi putut fi un tînăr model de succes, care să poată da oricînd seamă de greutăţile şi truda cu care a urcat treptele fireşti ale unei cariere: de la procuror de sector pînă la prim-ministru. Dar nu e aşa: adolescentul avid de modele află că întreaga biografie profesională a premierului este mistificată prin minciuni privind diplomele obţinute, prin alianţe meschine şi necinstite care i-au aşternut covorul roşu către prima scenă a ţării. 

La un alt vîrf politic se află vicepremierul. Şi el greu de convins că ar trebui să renunţe la funcţiile politice, după ce a fost descoperit, la rîndu-i, ca fiind un plagiator de duzină: doctoratul lui este plin de pagini copiate, dar asta nu îl împiedică să acorde, la rîndul lui, prietenilor de gaşcă false diplome de doctorat, legitimate de Ministerul Educaţiei. (Ministrul Educaţiei, adică acea persoană care este plătită să aibă grijă de standardele şi principiile după care este condusă şcoala românească, întrebat fiind ce părere are despre acuzaţiile de plagiat la adresa vicepremierului, a răspuns: „Nu am discutat cu acesta probleme personale“. Ca şi cum problema unui doctorat fals este o problemă de îngrijire a tenului. Putem fi liniştiţi. Tinerii noştri sînt, aşadar, pe mîini bune.) 

La un alt vîrf, de data aceasta cultural, se află actorul Alexandru Arşinel, care a luptat şi a reuşit să fie recunoscut ca revoluţionar „cu rol determinant“ în desfăşurarea Revoluţiei din 1989. Asta însemnînd, conform datelor furnizate de ziarul Adevărul, că va primi o indemnizaţie de 1400 de lei ca revoluţionar şi o alta, de aproximativ 4000 de lei, ca revoluţionar care şi-a pus viaţa în pericol. Despre faptele vitejeşti ale actorului nu prea ştie nimeni. Nici domnia sa nu prea reuşeşte să ne lămurească în ce fel a contribuit la victoria împotriva comunismului. „Da, contează şi banii, cum să nu conteze dacă eu ies la pensie? Orice ban contează. Dacă Ordinul «Meritul Cultural» în grad de comandor nu mi-a adus nimic, măcar aşa să fiu răsplătit“, spune domnul Arşinel, marele actor, pentru care statutul de model nu prea face doi bani dacă nu are acoperire în arginţi. 

Şi, în sfîrşit, un alt personaj este livrat, zilele acestea, cu surle şi trîmbiţe, generaţiilor viitoare, ca model al societăţii româneşti: Corneliu Vadim Tudor. Cei mici, copiii şi tinerii care nu l-au cunoscut, vor spune ce au aflat de pe ecranele televizoarelor şi din paginile ziarelor: un om de cultură generos, un om politic de mare calibru. Va fi greu să le spui, celor ce vor vrea să mai asculte, cine a fost, de fapt, acest personaj şi cît de mult rău a produs înainte şi după ’89: colaborator sau născător de reviste care împroşcau valorile cu noroi, Vadim Tudor a fost prima figură publică ce a albit crimele şi ticăloşiile comunismului, cel care a născut generaţiile de nostalgici şi pe cele care au participat la linşaje publice legitimate de libertatea de expresie abia obţinută, cel care a adus ura şi violenţa pînă în Camerele Parlamentului, la Academie sau alte instituţii ale statului.

Ei bine, dacă acestea sînt „modelele“ pe care generaţia noastră le va lăsa, în cărţile de istorie, generaţiilor viitoare, nu ne mai putem bizui de-aici înainte decît pe noroc…  

Maria Iordănescu este psiholog. 

Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau „după bine vine rău“. Cum se manifestă, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune faţă fericire, fără a avea un motiv raţional pentru acest lucru. În termeni de specialitate, această formă de anxietate se numeşte „cherofobie“, iar cei afectaţi fac tot posibilul să evite sentimentul de fericire.
image
Greşeala ce ar putea lăsa nepedepsită o bandă de tâlhari care a terorizat Ploieştiul
Trei hoţi din Prahova care au terorizat ploieştenii în perioada sărbătorilor de iarnă din anul 2020 sunt la un pas să rămână nepedepsiţi din cauza unei greşeli a instanţei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.