Chestiuni nerezolvate
Eşti răcit şi vai de capul tău. Îţi bubuie tîmplele, nu poţi respira şi o tuse seacă îţi chinuie pieptul. Poţi să ai cincisprezece sau cincizeci de ani, mama ta îţi va reproşa că umbli gol pe stradă şi de-aia ai răcit. Îşi va aminti că iarna umbli cu capul gol şi că ieşi afară imediat după ce faci duş. Toate obiceiurile nesănătoase ale tale s-au copt, aşadară, exact în această răceală care te chinuie nespus. Abia apoi te va întreba dacă vrei un ceai, un paracetamol; nu contează ce răspunzi, tot le vei primi. Vei fi ridicat din fotoliul în care stai comod şi pus să stai într-un alt loc, mai călduros şi ferit de curenţi. Ai venit, neinspirat, într-o vizită de o oră, dar va trebui să aştepţi să fiarbă supa de pui – medicamentul împotriva tuturor bolilor. Eşti răcit – supă de pui, te doare stomacul – supă de pui, te-a părăsit iubita – supă de pui.
Te simţi bine cu ai tăi în duminica rezervată vizitelor. Bei o bere cu tata şi faceţi politică, îţi răsfoieşti rîzînd caietele de română din şcoala generală pe care ai tăi ţi le-au păstrat. Îţi citeşti compunerile poetice de printr-a şasea cu ceruri înstelate, greieri, holde blonde şi mai ştiu eu ce frumuseţi sămănătoriste ţi-o fi băgat profesoara în cap. Tata îţi zice că ţi-a păstrat şi cursurile din facultate şi te uimeşte propriul scris, văzînd pagini întregi cu teoriile lui Hjelmslev şi copacii generaţionali ai lui Chomsky. Te simţi bine, ziceam, pînă nu apare mama, veselă, cu telefonul în mînă: „Hai, nu vorbeşti cu mătuşa cutare (de a doua sau a treia alianţă), uite i-am zis că eşti şi tu pe-aici!“. Urli cît se poate de tăcut un „Nuu!!!“ disperat. Mama se apropie totuşi cu mîna pe receptor şi şopteşte: „Hai, mă, nu fi aşa sălbatică, nu te-a mai văzut de cînd erai mică“. Te zbaţi în braţele unei furii expresioniste de film mut: „Dar lasă-mă, domnule, ce să vorbesc eu cu ea, nici nu ştiu cum arată!“. Receptorul se apropie totuşi de tine, dai din mîini ca un înecat, baţi din picior pe muteşte, valuri de furie ţi se urcă vertiginos în obraji şi, gata, ai telefonul în mînă şi mătuşa în ureche. „Să ştii că Viorica are o fetiţă“, îţi cîrîie de la distanţă ruda necunoscută. „Iar peste Sandu a dat o maşină, dragă, cînd a ieşit să alerge. Da’ nu-i grav, are o vînătaie...“ Nu ştii cine e Viorica, nu ştii cine e Sandu. Nu ştii exact cine e tanti asta care îţi vorbeşte. Îi arunci priviri otrăvite mamei care stă cu mîinile încrucişate şi pare mulţumită. O feliciţi pe Viorica pentru fetiţă, transmiţi compasiunea ta pentru Sandu. „Dar tu – zice tanti de la capătul firului – tu cînd o faci pe maică-ta bunică?“ Probabil că te-ai înnegrit de furie iar trupul tău transmite deja încleştarea electrică a muşchilor crispaţi pentru că maică-ta alege să iasă din încăpere. Termini într-un fel oarecare convorbirea şi eşti istovit, stors, iar nervii încordaţi ca piatra, acum o secundă, s-au fleşcăit definitiv. Maică-ta nu scoate o vorbă, pare că-şi cere scuze din priviri.
Te simţi bine acasă, în vizită la ai tăi... şi aşa îi vezi rar, deşi staţi în acelaşi oraş. Povestiţi de una de alta, tata îţi arată biletele pe care ţi le lăsa în copilărie cînd pleca la serviciu. Mici poezii despre oul fiert, despre datoria de a mînca sandvişul, în loc de a-l arunca pe fereastră, în grădina blocului. Te amuză nespus. Rimele sînt reuşite, taică-tu are simţul umorului. La plecare, în hol, o pungă cu mîncare. Pusă în tot felul de caserole pe care mamele insistă să nu le aruncăm. Îi spui mamei că nu te duci direct acasă, mai trebuie să treci pe la nişte amici. „Haide, ce mare lucru să iei şi mîncarea? Cînd faci tu plăcintă cu mere?“ Şi, aşa, ajungi în cîrciumă cu salată orientală şi plăcintă cu mere. Pe care le uiţi acolo.
La cincisprezece sau la cincizeci de ani e foarte posibil ca mama să-ţi facă toate astea. Dar, cu cît înaintezi în maturitate, dincolo de exasperările de moment, te rogi chiar să mănînci cît mai mult timp căldările de supă de pui, salatele orientale şi să vorbeşti cu orice mătuşă se va fi nimerit la telefon.
Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-şef la ştiri, radio Kiss Fm şi Magic FM.