Ce ne învaţă la şcoală?

Publicat în Dilema Veche nr. 433 din 31 mai - 6 iunie 2012
Bucurii uitate jpeg

Noul ministru al Educaţiei a avut de răspuns, urgent, la două întrebări „grele“: dacă elevii vor fi supravegheaţi şi anul acesta cu camere video la examenul de bacalaureat şi dacă subiectele vor fi mai „uşoare“. La prima întrebare, răspunsul a fost afirmativ, insistîndu-se asupra faptului că obiectivele camerei video nu vor mai fi fixate, ca în anii trecuţi, „pe geamuri şi uşi, ci pe elevi“. La a doua, răspunsul a fost negativ: subiectele sînt deja făcute, aprobate, parafate, dar la anul sigur va fi altfel.

Nu înţeleg de ce am avea nevoie de supraveghere video ca să ştim exact cum stăm cu învăţămîntul românesc din licee. Ştim de pe acum că elevii, în marea lor majoritate, nu vor reuşi să rezolve exerciţiile de pe foaia de testare. De unde? Din experienţa anilor trecuţi, din simulările naţionale, din uluiala profesorilor universitari confruntaţi cu valuri de studenţi pregătiţi precar. Avem, deci, o bună imagine a hibelor din sistemul de predare. O imagine, însă, care nu pune pe nimeni pe gînduri şi pe fapte. Doar pe vorbe. Anul trecut, după rezultatele proaste de la examenul, filmat, de bacalaureat, am tras doar concluzii zgomotoase despre tinerii care nu mai învaţă fiindcă au modele proaste, şi cam atît. Toamna şcolară ne-a prins din nou în faţa premiselor care anunţă un învăţămînt păgubos.

Apoi, optimismul ministrului privind posibilitatea schimbării subiectelor de examen într-un an este greu de susţinut. (Într-un interviu, a afirmat că este de acord ca subiectele să fie la fel de dificile ca anul trecut, „ca să vedem o radiografie clară“. Un examen care conţine subiecte dificile testează nivelul maxim de competenţă, specializat, şi nu pregătirea medie. Este ca şi cum, înaintea unui control anual, obişnuit, la medic, ai bea cinci litri de vodcă, ca să ai o „radiografie mai clară“ a ficatului după un „exerciţiu dificil“. Eu cred că ministrul Educaţiei ar putea obţine o imagine clară a pregătirii elevilor întrebînd un profesor de la orice facultate din ţară ce părere are despre generaţiile noi de studenţi, adică foşti liceeni care se presupune că au trecut cu brio de subiectele dificile şi care au ales să facă studii superioare, pe baza unor interese, dar şi aptitudini excepţionale. Domnul ministru va afla nenumărate exemple de studenţi la Limba română care nu ştiu să facă rezumate, deşi la bacalaureat au fost testaţi dacă ştiu despre „eul liric“, de studenţi la Arhitectură care nimeresc cu greu unghiul drept dintr-o figură geometrică, deşi în liceu au învăţat despre funcţii, limite şi derivate, de studenţi la Istorie care se pierd în faţa unei hărţi şcolare, deşi la simulările naţionale au avut întrebări despre „izvoare epigrafice“ şi „regatul Asăneştilor“.) Pentru a schimba subiectele e nevoie să schimbi programe, manuale, obiective şcolare, iar pentru asta ai nevoie de mai mult de un an. Problema subiectelor de bacalaureat nu este aceea că sînt dificile. Ci că ele testează competenţe şi informaţii inutilizabile, inadecvate, greu de introdus într-un program eficient, coerent de formare a elevului.

Învăţămîntul românesc are de răspuns la întrebări dificile, dar obligatorii pentru a-l scoate din zona neagră în care se află: ce tip de competenţe ar trebui formate şi, mai apoi, evaluate în şcoală? La ce-i vor folosi elevului informaţiile şi abilităţile dobîndite în sala de curs?

Deocamdată, învăţămîntul românesc pare mai curînd preocupat să demonstreze doar că elevul nu învaţă. Şi pentru asta e dispus să investească, generos, în aparate şi soft-uri de ultimă generaţie.

Maria Iordănescu este psiholog.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.
E cool să postești jpeg
Seducția pesimismului
Seducția pesimismului e mare. Abandonul e mai facil decît lupta.
p 20 WC jpg
André Scrima şi „cerurile lumii”
A interoga şi alte tradiţii spirituale decît cea proprie, a percepe relaţia lor cu „cerul” să nu aibă oare nici o legătură cu credinţa, nici o legătură cu Dumnezeu? Să vedem.
Theodor Pallady jpeg
Nevoia unei revoluții a bunului-simț
Creștinii cu scaun la cap sînt primii care au datoria de a se delimita de această grotescă mistificare, chiar dacă au de ce să deteste fandoseala elucubrantă a taberei adverse.
index jpeg 3 webp
Dorință pentru 2023
Ar putea fi arhitecții convingători în a spune că putem salva natura începînd cu oamenii care suferă?
p 24 A  Damian IMG 4760 jpg
Cu ochii-n 3,14
● În a treia zi a acestui an, Greta Thunberg a împlinit 20 de ani. Și ce dacă? (S. V.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Zile din viața noastră
Spunea recent cineva din jurul meu că, în tinerețe, zilele trec repede, iar anii se duc greu.
Zizi și neantul jpeg
Timpul de dinainte
Ce ne-ar fi scos din sărite, probabil, altădată, atunci ne bucura. Sau măcar ne amuza. Nimeni nu voia să fie nici Scrooge, nici Grinch.

Adevarul.ro

image
Cum a slăbit Damian Drăghici aproape 70 de kilograme. „Am avut zile când puteam să trăiesc doar din zahăr” VIDEO
Artistul, care a dezvăluit cum s-a transformat din punct de vedere fizic și mental, povestit că cea mai mare luptă pe care a dus-o a fost cea cu zahărul, și nu cea cu kilogramele.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.