Ce au făcut europarlamentarii români

În curînd vom alege noii parlamentari europeni şi poate că, înainte de a vota, ar fi de folos să ştim ce au făcut deputaţii din legislatura care se încheie. Măcar lucrurile mai semnificative. Cei 33 de europarlamentari români de la Strasbourg au fost aleşi în iunie 2009 (unii au mai fost înlocuiţi, între timp, cu următorii de pe liste) şi sînt împărţiţi în primele trei grupuri politice ca importanţă: 14 la Partidul Popular European (PPE sau creştin-democraţii), 11 la Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (APSD), 5 la Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE). Alţi trei sînt neafiliaţi, dintre care Corneliu Vadim Tudor şi Dan Dumitru Zamfirescu provin de la Partidul România Mare iar Adrian Severin – de la PSD, partid din care a demisionat după scandalul de corupţie în care a fost implicat în 2011. Odată cu izbucnirea acelui scandal, ne amintim că Adrian Severin a fost exclus din APSD, dar a refuzat să-şi dea demisia din Parlamentul European, aşa cum au procedat ceilalţi doi europarlamentari, din Slovenia şi din Austria, implicaţi în aceeaşi poveste. Cei trei au căzut atunci în capcana întinsă de jurnaliştii de la Sunday Times, care, aflaţi sub acoperire, au cerut unui mare număr de europarlamentari să iniţieze şi să suţină amendamente în legislaţia europeană, contra unor importante sume de bani. Şi doar trei au acceptat. În prezent, Adrian Severin se află sub ancheta OLAF (Oficiul European de Luptă Anti-Fraudă).

Dar, dincolo de cazul Severin, să trecem în revistă prestaţia unor deputaţi europeni a căror reputaţie a crescut în urma activităţii lor de la Strasbourg.

Monica Macovei (membră a grupului PPE), deşi are mulţi adversari politici în ţară, este de departe europarlamentarul român cu cea mai importantă activitate. A fost primul europarlamentar român desemnat de revista The Parliament drept Europarlamentarul Anului, în 2012, la categoria „Justiţie şi Libertăţi Civile“, pentru iniţiativele şi realizările sale în domeniul luptei contra corupţiei şi al respectării drepturilor civile. În Parlamentul European, a întocmit 40 de rapoarte, în calitate de raportor principal, şi 48 de rapoarte în calitate de raportor alternativ. Recent, Parlamentul European a adoptat cu mare majoritate (631 voturi pentru) directiva propusă de Monica Macovei privind confiscarea bunurilor provenite din infracţiuni de corupţie. Transpunerea acestei directive în legislaţia naţională e obligatorie pentru toate statele membre UE şi ea uşurează confiscarea averilor provenite din corupţie, chiar şi în cazul în care acestea au fost transferate altor persoane pentru a se evita confiscarea.

De curînd, prin aceeaşi tradiţională premiere organizată de revista The Parliament, şi europarlamentarul Marian-Jean Marinescu (vicepreşedinte în grupul PPE) a fost desemnat Europarlamentarul Anului, la categoria „Cercetare şi Inovare“. Dintre cei trei nominalizaţi, el a primit cele mai multe voturi din partea colegilor. Specialist în aeronave, Marian-Jean Marinescu a făcut o serie de rapoarte privind politica externă a UE în domeniul aviaţiei, eficienţa finanţării din partea Uniunii pentru dezafectarea centralelor nucleare, introducerea şi operarea sistemelor de navigaţie prin satelit şi unul privind Banca Europeană de Investiţii.

În 2013, Petru Constantin Luhan (membru al grupului PPE) a obţinut la rîndul său titlul de Eurodeputat al Anului, la categoria „Sănătate“. În prezentarea revistei The Parliament se spune că „a făcut mult pentru promovarea unor chestiuni în domeniul sănătăţii“. El a iniţiat o declaraţie care a avut drept obiectiv îmbunătăţirea cercetării în domeniul sclerozei multiple şi asigurarea accesului egal la tratament al pacienţilor. De asemenea, a promovat în mass-media problemele legate de cancerul de colon.

În 2011, singurul român nominalizat la titlul de Europarlamentar al Anului (la categoria „Educaţie şi Cultură“) a fost liderul delegaţiei române a PSD de la Strasbourg, Cătălin Sorin Ivan (APSD). Profesor de economie la Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iaşi, el a iniţiat în Parlamentul European o importantă declaraţie scrisă, privind finanţarea sistemelor educaţionale în scopul depăşirii crizei economice. A luptat împotriva pariurilor sportive ilegale şi a evaziunii fiscale asociate.

Dincolo de acest titlu de Europarlamentar al Anului, care poate depinde şi de voturi şi, deci, de mărimea grupului din care face parte cel nominalizat, o altă măsură a activităţii europarlamentarilor a fost dată de un studiu publicat în septembrie 2011 de Institutul European pentru Democraţie Participativă. De acolo a reieşit că europarlamentarii români cei mai influenţi ar fi fost, pînă atunci, în ordine: Marian-Jean Marinescu, Adina Vălean, Renate Weber, Rovana Plumb, Adriana Ţicău şi Monica Macovei. La polul opus, cu un grad de influenţă redus în PE, au apărut Claudiu Tănăsescu (APSD), Traian Ungureanu (PPE) sau Viorica Dăncilă (APSD). Pe ultimele locuri s-au clasat Corneliu Vadim Tudor şi George Becali. Despre unii dintre cei de mai sus am pomenit cîte ceva, despre alţii vom aminti în continuare.

Adina Vălean (vicepreşedintă ALDE) a făcut în legislatura actuală patru rapoarte în calitate de raportor principal şi 20 de rapoarte ca raportor alternativ. Rapoartele principale sînt legate de infrastructura energetică europeană sau de eliminarea obstacolelor din calea drepturilor cetăţenilor Uniunii Europene (o temă extrem de importantă). De asemenea, în legislatura precedentă, Adina Vălean şi-a legat numele în special de raportul care a dus la reducerea preţurilor de roaming în Uniunea Europeană.

La rîndul ei, Renate Weber (membră a grupului ALDE) a întocmit patru rapoarte principale şi 11 în calitate de raportor alternativ. S-a preocupat de regulile şi normele introduse de Comisia Europeană privind reintroducerea controlului la frontiere în spaţiul Schengen, în situaţii excepţionale. Tot ea a făcut şi un raport despre normele standard în privinţa libertăţii mass-media în UE.

Silvia Adriana Ţicău (membră a grupului APSD) a făcut trei rapoarte şi şapte recomandări legate de transportul rutier, acorduri în domeniul aerian, siguranţa aviaţiei şi piaţa unică digitală. A avut şi peste 1300 de luări de cuvînt în plen.

Un nume cunoscut de europarlamentar român este Corina Creţu (APSD). În cei cinci ani de mandat, ea a făcut un raport (în calitate de raportor principal) legat de colaborarea dintre UE şi autorităţile locale (plus societatea civilă), în scopul reducerii decalajelor şi a sărăciei în anumite zone. A avut 45 de propuneri de rezoluţii şi peste 400 de luări de cuvînt în plenul Parlamentului, în chestiuni legate de ideea eliminării vizelor pentru Republica Moldova, situaţia din Ucraina sau instituirea corpului voluntar european de ajutor umanitar. S-a arătat preocupată de problemele legate de violenţă şi conflicte din toate colţurile globului, de drepturile omului, de sărăcie sau de discriminarea şi violenţa asupra femeilor.

Dar, desigur, e interesant de ştiut şi ce a făcut în Parlamentul European soţia premierului român, Daciana Sârbu (APSD). Ei bine, a făcut un raport în calitate de raportor principal, referitor la recunoaşterea agriculturii ca sector strategic, legat de contextul securităţii alimentare. E membră a Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi ocupă locul al şaptelea între cei mai influenţi eurodeputaţi români, pe lista întocmită de Institutul European pentru Democraţie Participativă.

Fostul premier Theodor Stolojan a realizat patru rapoarte privind chestiuni financiare, legate de impozitare, recuperare de creanţe ori supravegherea entităţilor financiare – adică domeniile la care se pricepe.

Iuliu Winkler (UDMR-PPE) s-a remarcat prin şapte rapoarte, multe dintre ele privind comerţul (cu vin sau lemn), el fiind membru al Comisiei pentru Comerţ Internaţional.

Norica Nicolai (ALDE) s-a ocupat în mod special de situaţia femeilor în război şi de cea a femeilor migrante în UE şi care nu au acte de indentitate. Ioan Mircea Paşcu (APSD) s-a remarcat printr-un singur raport privind clauzele UE de apărare reciprocă şi solidaritate (în caz de atac extern sau de calamitate). Cristian Preda (PPE) a făcut un raport în calitate de raportor principal şi zece rapoarte ca raportor alternativ, cu referire, în general, la relaţiile externe ale UE.

În sfîrşit, nu-i vom lua aici la rînd pe toţi parlamentarii, dar mai există cîteva figuri despre care merită să vorbim. De exemplu, e de interes, probabil, ce a făcut fiica preşedintelui României în cei cinci ani. Ei bine, urmărind site-ul Parlamentului European, se constată că ea se remarcă printr-un număr record de luări de cuvînt în plen: nu mai puţin de 1377. De fapt, toate aceste luări de cuvînt nu sînt altceva decît o procedură de rutină a explicării motivelor fiecărui vot pe care l-a dat în PE. Poate că şi ce a făcut László Tökés (PPE) e interesant de aflat. A întocmit un singur raport, despre modernizarea sistemului de învăţămînt din Europa şi a avut peste 100 de intervenţii în plen, dintre care foarte multe referitoare la problemele pe care le-ar avea maghiarii din România sau la afirmaţii făcute la adresa sa de către unii politicieni români. O mulţime de răspunsuri, reacţii şi provocări în stilul binecunoscut.

În sfîrşit, ajungem şi la cei doi naţionalişti, George Becali şi Corneliu Vadim Tudor, aleşi în Parlamentul European pe listele Partidului România Mare. George Becali a demisionat din PE în 2012, pentru a-şi putea lua în primire funcţia de deputat în Parlamentul României. În prezent nu se mai află nici acolo, ci la penitenciarul Poarta Albă. Ca europarlamentar, n-a făcut nici un raport. A semnat o declaraţie scrisă privind combaterea despăduririi şi a adresat trei întrebări Comisiei Europene, referitoare la excluderea României de pe piaţa turcă a cărnii de ovine şi bovine, la situaţia monahilor români de la Muntele Athos şi la stadiul aplicării programului „Fructele în şcoli“. Colegul său de listă, Corneliu Vadim Tudor, a avut 29 de luări de cuvînt în plen şi nimic mai mult. În intervenţii vorbeşte adesea despre fraude electorale care ar fi avut loc în România, cere trimiterea de observatori internaţionali şi controlarea sondajelor de opinie din ţara sa, pe care le consideră viciate. În intervenţiile mai recente, deplînge condamnarea la închisoare a lui Gigi Becali, despre care spune că este patronul echipei de fotbal Steaua Bucureşti, „fostă deţinătoare a Cupei Campionilor Europeni“, condiţii în care, atrage el atenţia: „Moare fotbalul românesc. Păcat.“

Între timp, preşedintele Partidului România Mare a luat decizia ca George Becali să fie înlocuit în Parlamentul European de candidatul care s-a plasat al şaptelea pe listele PRM, la alegerile din 2009. E vorba de fostul ofiţer de securitate şi apoi SRI, Dan Dumitru Zamfirescu. Jurnaliştii de la Der Spiegel au constatat că acesta votează în PE mereu pentru, chiar dacă e vorba de propuneri succesive care se bat cap în cap. Pe site-ul Parlamentului European, apăsînd butonul din dreptul său pe care scrie „activităţi parlamentare“, apare imediat răspunsul: „nici o activitate disponibilă“.

Apariţia acestui text a fost realizată cu asistenţa Uniunii Europene, în cadrul unui grant oferit de Parlamentul European în domeniul comunicării. De conţinutul acestui articol este responsabilă doar revista Dilema veche, şi nu se poate considera sub nici o formă că textul reflectă punctul de vedere al Uniunii Europene.

Proiectul „BeEU – 8 organizaţii mass-media pentru un Parlament“ este cofinanţat de Uniunea Europeană.

Foto: wikimedia commons