Calculul lui Putin

Publicat în Dilema Veche nr. 532 din 24-30 aprilie 2014
Calculul lui Putin jpeg

După cele mai multe calcule, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a fost cîştigătorul crizei din Ucraina, cel puţin pînă acum. Anexarea Crimeei – pe care Nikita Hruşciov a transferat-o arbitrar Ucrainei în 1954 – a fost mult aplaudată acasă şi lui nu i-a păsat de reacţia Occidentului. Dar dintr-o perspectivă pe termen mai lung, victoria lui Putin nu mai este aşa de sigură.

Actuala criză din Ucraina a început cînd preşedintele Ianucovici a decis să refuze un Acord de Asociere cu Uniunea Europeană, optînd în schimb pentru o înţelegere cu Rusia, care includea o finanţare de care Ucraina are disperată nevoie. Indignaţi, ucrainenii din regiunile vestice pro-UE au pornit proteste prelungite, care în cele din urmă au dus la căderea guvernului ales democratic, dar corupt, al lui Ianucovici.

Nu toţi ucrainenii au fost însă împotriva continuării unor legături strînse cu Rusia. Într-adevăr, decizia lui Ianucovici i-a mulţumit pe mulţi vorbitori de limbă rusă din regiunile estice şi sudice ale ţării. Şi Rusia a fost cea care, după luni de demonstraţii paşnice la Kiev, cînd au izbucnit violenţele şi demonstranţi au fost ucişi, l-a stimulat pe Ianucovici să părăsească Ucraina.

Putin nu doar că a oferit adăpost pentru Ianucovici şi a refuzat să recunoască noul guvern de la Kiev; el a început să ajute la organizarea şi incitarea rezistenţei printre etnicii majoritar ruşi din Crimeea. Prin desfăşurarea de trupe ruseşti (adesea mascate şi fără însemne) de la baza militară navală de la Marea Neagră, din Sevastopol, pe care Rusia a închiriat-o de la Ucraina, Putin a reuşit să ia sub control peninsula, fără pierderi de vieţi omeneşti. Cînd liderii occidentali şi-au exprimat indignarea în legătură cu modificarea prin forţă a graniţelor în Europa, Putin a rămas impasibil, invocînd folosirea forţei de către NATO în Kosovo, în urmă cu 15 ani, şi sprijinul pe care Alianţa l-a dat ulterior pentru separarea formală a acestei provincii de Serbia, ca pe un exemplu al ipocriziei politicienilor din Vest. Puterile occidentale au replicat prin sancţiuni ţintite împotriva cîtorva oficiali ruşi de nivel înalt, la care Putin a răspuns cu sancţiuni proprii, de restricţionare la intrarea în Rusia a unor politicieni occidentali.

Una peste alta, cîtorva bănci din Rusia li s-au blocat conturile, unele transporturi de mărfuri sensibile au fost oprite iar rubla şi pieţele de capital din Rusia au suferit pierderi. Dar impactul general al sancţiunilor occidentale a fost moderat. Reticenţa occidentului de a întări sancţiunile provine, în mare parte, din ţările europene care păstrează relaţii economice puternice cu Rusia. Deşi Statele Unite (care au un comerţ mic cu Rusia) şi UE au promis să dezvolte un cadru pentru sancţiuni adiţionale, care să fie activate în cazul în care Putin trimite trupe în estul Ucrainei, planificarea lor într-un mod care să nu afecteze UE nu va fi uşoară.

Fără îndoială, Rusia a plătit un preţ mare pentru acţiunile sale, în termeni de statut internaţional. Rezervele de bunăvoinţă şi putere soft, generate de Jocurile Olimpice de la Soci, au fost imediat epuizate iar Rusia a fost eliminată din G8. În Adunarea Generală a ONU, Rusia a trebuit să se confrunte cu jenantul vot în care 100 de ţări au condamnat acţiunile sale. Şi, în încheierea summit-ului pentru securitate nucleară de la Haga, preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a calificat Rusia drept o putere regională ale cărei politici agresive împotriva vecinilor denotă slăbiciune.

A contat ceva din asta pentru Putin? Răspunsul depinde de obiectivele pe care le are. Dacă, aşa cum unii observatori susţin, acţiunile agresive ale lui Putin provin dintr-un sentiment de insecuritate, succesul său este amestecat. Socotind astfel, Putin se temea de diminuarea influenţei pe care o avea într-o ţară vecină, cu care Rusia împărtăşeşte adînci legături istorice. Dar, în ciuda evidentei influenţe a Rusiei printre rusofonii din estul Ucrainei, impactul general provocat de anexarea Crimeei a dus la reducerea influenţei ruse în Ucraina şi, în plus, a revigorat „bestia neagră“ care, pentru Putin, este NATO. Putin a fost probabil îngrijorat şi că un succes al revoluţiei din Ucraina ar putea încuraja reînvierea protestelor din propria ţară, care i-au cauzat atîtea necazuri în 2012, cînd şi-a reluat fotoliul prezidenţial de la Dimitri Medvedev. În urma anexării Crimeei, popularitatea sa internă a crescut, iar şansele ca vreun protest să poată reuşi cu adevărat să-i detroneze administraţia sînt foarte mici.

Alţi analişti spun că prima motivaţie a lui Putin ar fi refacerea statutului global de „mare putere“ al Rusiei. Dincolo de toate, Putin, un fost agent KGB din Germania de Est, a deplîns disoluţia Uniunii Sovietice, spunînd că ar fi fost „cel mai mare dezastru geopolitic al secolului XX“.

De fapt, Putin a fost adesea descris ca fiind supărat pe Occident, cuprins de un sentiment de trădare şi de umilire din cauza a ceea ce el percepe a fi un tratament inechitabil aplicat Rusiei. Pentru Putin, gesturi cum ar fi includerea ţării sale în G8, G20 şi Organizaţia Mondială a Comerţului sau invitarea unui ambasador al Rusiei la discuţiile NATO de la Bruxelles nu pot compensa expansiunea NATO pînă la graniţele Rusiei, plasarea de sisteme antibalistice în Europa de Est sau dezmembrarea Serbiei. Detronarea colonelului Muammar al-Gaddafi din Libia şi eforturile de a-l submina pe clientul Kremlinului, preşedintele Siriei Bashar al-Assad, nu au făcut decît să înrăutăţească lucrurile.

Dacă statutul a fost un motiv important pentru acţiunile lui Putin în Crimeea, răspunsul Occidentului ar putea avea un impact mai mare decît ceea ce cred mulţi în prezent. Înaintea Jocurilor Olimpice de la Soci (unde şi G8 trebuia să se reunească, în iunie), Putin a numit creşterea puterii soft drept un obiectiv important pentru Rusia – un obiectiv pe care folosirea puterii hard din Ucraina l-a făcut însă mult mai dificil de atins. În acest sens, declaraţia lui Obama că Rusia este o putere regională care acţionează din slăbiciune, plus suspendarea Rusiei din G8 poate că l-au lovit pe Putin exact acolo unde e mai vulnerabil. Acţiunile lui din Ucraina au adus, fără dubii, cîştiguri tangibile pe termen scurt. Dar ele au implicat, de asemenea, costuri evidente. Rămîne de văzut dacă îndrăzneaţa mişcare a lui Putin a meritat.

Joseph S. Nye este profesor la Harvard şi autor al cărţii The Future of Power.

©Project Syndicate 2014 www.project-syndicate.org 

traducere de Andrei MANOLESCU

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

hipertensiune pexels com jpg
Bolile cardiovasculare, un ucigaș tăcut care lovește în plin. Cifrele lipsei de educație
Societatea Română de Cardiologie transmite un mesaj cu ocazia Zilei Internaționale a Inimii, în care subliniază importanța informării corecte a populației pentru prevenția și depistarea precoce a bolilor cardiovasculare.
Simona Halep Sursă: Profimedia
Surpriză: Simona Halep revine pe teren în decembrie deși anunțase că nu va mai juca în acest an
Tenismena română va participa la un eveniment caritabil, pe 3 și 4 decembrie, la Johannesburg, în Africa de Sud.
fb maia sandu jpg
Comisar european: ,,Republica Moldova se află pe calea corectă. Trebuie să devină membră a UE”
Comisarul European pentru Buget și Administrație a declarat că UE are nevoie de Republica Moldova. Potrivit comisarului, țara nu trebuie să rămână numai candidată la aderare.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.