Bun şi rău, ieri şi azi. Dar mîine?

Publicat în Dilema Veche nr. 669 din 15-21 decembrie 2016
Din nou scandal, în loc de dialog jpeg

Văd, aud și citesc destul de des, la televizor sau în presa scrisă, comentarii despre educația noilor generații. Vorbele sînt, de cele mai multe ori, ferme, necruțătoare cu ezitările, îndoielile, nostalgiile. Autorii lor privesc în urmă cu mînie și fără regrete, scrutează prezentul ultragiați de semnele trecutului și adulmecă euforic un viitor îmbibat de „creativitate și exprimare liberă“. Cei mai mulți par să știe exact ce e de făcut, pentru ce pregătim generațiile tinere, dar chipul ideal al „omului de mîine“ este o însăilare cubistă de fețe și jucării electronice, un chip încropit mai degrabă din frustrările noastre, ale adulților de azi, decît din previziuni verosimile, oneste, bine cumpănite: copiii noștri vor trăi, s-ar zice, într-o lume fără reguli, fără interdicții, fără dădăceală, fără note, fără cataloage, fără scos la tablă, fără teste, fără…, fără… Lumea nouă, modernă, „cu totul alta decît cea în care am trăit noi“, lumea liberă de normele de ieri, devenite prejudecățile de azi, liberă de idealurile de alaltăieri, devenite clișee opresive mîine, ei bine, lumea aceasta pare că nu mai are nici un fel de umbră sau măcar de penumbră pentru comentatorii în ale educației, de aici și de oriunde.

Pe mine, una, astfel de comentarii mă așază automat într-un spațiu incert, între lumea de ieri și cea de azi, cu ochii întrebători spre cea de mîine. Privesc în urmă la sălile de clasă în care am învățat, colțuroase și neprimitoare, cu băncile bine delimitate de catedră și „nedemocratic“ aliniate una în spatele celeilalte, locurile din spate fiind mai tot timpul ocupate de cei mai slăbuți la învățătură sau mai înalți. Privesc mai apoi către regulile după care funcționau relațiile profesor – elev sau elev – coleg, reguli care spuneau clar și răspicat că nu ai voie să vorbești neîntrebat de adultul de la catedră, că trebuie să te ridici în picoare de cîte ori vorbești cu dascălul, că orice curiozitate sau comentariu făcut în afara programei pot fi aspru sancționate, că notele sînt definitive și irevocabile. Mă uit înapoi către un timp în care neștiința sau nepriceperea unui elev erau expuse crud în fața clasei, accentuate de reacțiile iritate ale profesorilor. Îmi mai aduc aminte de paginile lungi și multe umplute cu zeci și sute de exerciții stereotipe, rezolvate mecanic, de „comentariile“ învățate pe de rost și inutil, de manualele fără haz și fără noimă după care studiam, de profesorii scorțoși și fără har care ne hotărau destinul cu un singur punct în plus sau minus adăugat sau retezat subiectiv notei scrise în catalog. Dar tot cînd mă uit înapoi mi-e dor de cuviința față de cuvîntul scris sau rostit, de respectul față de reguli și față de cel care te formează, de rușinea în fața foii albe predate după un extemporal, de decența hainelor purtate în instituțiile de învățămînt, de admirația pentru colegii mai bine pregătiți sau pentru un profesor din „vechea gardă“.

Privesc, în același timp, către școala de azi și mă bucură tot ce n-am avut noi: clase colorate vesel, preocuparea profesorilor pentru gîndurile necenzurate și nedisimulate ale elevilor, băncile așezate în semicerc, manualele electronice, informația care circulă nestingherită de prejudecăți sau statut social, nonșalanța relației profesor-școlar, dezbaterile despre ce ar trebui să știe un copil la diverse vîrste, despre temele pentru acasă sau despre uniforme, materialul didactic care invită la dialog și stimulează imaginația, site-urile profesorilor, ale părinților și ale elevilor etc. Dar văd și forumurile insalubre ale unor pagini didactice de pe Internet, văd proteste analfabete de o parte și de alta a catedrei, văd în curtea școlii ținute stranii, deocheate sau vulgare, văd bătăi parte în parte între adulți și tineri, văd planuri de lecții ilizibile sau foi de extemporal completate nu cu rezolvări, ci cu negocieri ignare, obraznice, pentru o notă de trecere, văd tineri lipiți de ecranul telefonului mobil, surzi și orbi la ce se întîmplă în jurul lor.

Cum spuneam, stau la margine, între lumi. Greu nu mi-e să aleg privind către ieri și azi. Unele lucruri s-au pierdut, altele, multe, s-au cîștigat. Dar nu sînt sigură că ceea ce s-a cîștigat garantează, pe termen lung, o imagine mai clară, mai coerentă a zilei de mîine. 

Maria Iordănescu este psiholog.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Promite-mi doar ce poți
„Pot să-ți promit că voi fi atent, că voi încerca să nu greșesc, dar nu pot să-ți promit că o să mă fac bine”.
Zizi și neantul jpeg
Alte stradale
Dar astăzi strada, în general, a devenit mai agresivă. Poate la fel de plină ca-n anii ’90, dar într-un alt mod.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Două kilograme și jumătate și alte cugetări
Este un text despre lipsa de acceptare a bolii și a morții.
E cool să postești jpeg
Cum inventezi mîndria națională
Ne iubim, așadar, compatrioții? Ne simțim bine în România? Sîntem mulțumiți cu traiul nostru?
p 20 WC jpg
Din ce sînt alcătuite viețile noastre?
Altfel, lumea nu este locuită nici de păcătoși iremediabili, nici de creștini perfecți. Intervalul este numele metafizic al obișnuitului pe care îl locuim.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Marele Premiu pentru filosofie al Academiei Franceze
Anca Vasiliu a contribuit constant la crearea punților dintre cultura care a primit-o și i-a recunoscut totodată expresivitatea stilistică a scrierilor sale
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Gino a intrat în Cartea Recordurilor ca fiind cel mai bătrîn cîine din lume: are 22 de ani și încă se ține bine.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Biroul meu de astăzi e același
Mă întreb tot mai des dacă, în loc să devină o gazdă pentru o viață mai bună, lumea nu s-a transformat cumva într-un birou universal în care ești mereu de găsit.
Zizi și neantul jpeg
Diverse, stradale…
Omniprezenți, pe vremea de atunci, în orele de lucru, erau cerșetorii și cei care sufereau de boli psihice.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
De ce trăiesc nemții cîte o sută de ani, sănătoși și întregi la cap?
Pentru mine, Berlinul este orașul cel mai bine organizat, ca infrastructură și ca tot, dar în care te simți cel mai liber.
E cool să postești jpeg
Unde-i tocmeală mai e păsuire?
„Pot rezista la orice, mai puțin tentației”.
p 20 WC jpg
Cafea sau vin?
La fel ca vinul, cafeaua are, în legendele ei de origine, o întrebuinţare spirituală.
Theodor Pallady jpeg
Energii divine necreate...
Teologia creștină s-a cristalizat în numeroase orizonturi lingvistice, dar ortodoxia a rămas în mare măsură tributară geniului grecesc.
640px Bucharest, Drumul Taberei (16307818580) jpg
Drumul Taberei 2030
Fidel Castro a fost plimbat pe bulevardul Drumul Taberei
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe o dubă destinată livrării unor produse, o adaptare a limbajului telefoanelor „fierbinți“ din anii 2000: „Livrez orice! Ia-mă! Sînt electrică!“
Cea mai bună parte din noi jpeg
Rămîi pe culoarul tău
Mi-a luat o jumătate de viață să înțeleg că oamenii nu pot fi înlocuiți și că creativitatea noastră este cea care ne legitimează unicitatea.
Zizi și neantul jpeg
Obiecte și dispariții
Țin minte că pe ultimele le-am văzut cam atunci cînd s-a născut copilul meu. Atunci au fost, la propriu, obiecte de trusou.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
În goana vieții
„Nu juca acel joc la care te obligă un semafor care decide pentru tine cînd e timpul să mergi, cînd să te oprești. Stai puțin nemișcat și gîndește-te.”
p 20 Walter Benjamin  WC jpg
Geografii spirituale (II): orașul
Walter Benjamin nu vorbește, desigur, despre o transcendență personală, nici măcar despre una în sens tradițional.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Hypatia. Adevăr și legend
Uciderea Hypatiei de către un grup de fanatici care-și spuneau creștini e un fapt istoric incontestabil.
p 24 E  Farkas jpg
Cu ochii-n 3,14
Altfel spus: e sexul normal „mai puțin” decît devierile anal-orale sau este perversiunea supremă?
Cea mai bună parte din noi jpeg
Povestea merge mai departe
Unul dintre motivele pentru care am dorit să mă mut în București au fost concertele.
Zizi și neantul jpeg
Călătoria prin orașul-pădure
Paltoanele noastre cu siguranță erau: parcă ne camuflau, ne făceau să ne pitim în peisaj. Într-un fel, așa ne simțeam în siguranță.

Adevarul.ro

Multe localități din Siberia nu au căldură FOTO SHUTTERSTOCK
Rușii din Siberia îngheață în case: „Ucraina supraviețuiește fără încălzire, iar aici, în Hakasia, viața este îngrozitor de grea”
Rușii din regiunile cele mai izolate ale Rusiei sunt lăsați să înghețe, în timp ce președintele țării Vladimir Putin cheltuiește zeci de miliarde de dolari purtând un război de cucerire în Ucraina.
iulian juncanaru, stomatolog mort FOTO Faceb jpg
Medicul Iulian Juncănaru, fost concurent la Chefi la cuțite, a murit la doar 39 de ani. Cum a fost găsit
Un stomatolog, fost concurent al sezonului 8 Chefi la cuțite, a murit la numai 39 de ani. Clinica unde el a lucrat ca stomatolog, precum și apropiații au făcut anunțul trist. Tânărul a murit subit acasă.
lemne de foc shutterstock
Cea mai eficientă metodă de încălzire a locuinței. Centrala pe lemne versus centrala pe peleți
Pentru o casă de 100 de metri pătrați bine izolată, în care locuiesc patru persoane, costurile pentru încălzirea cu lemne sunt de 7.000-9.000 lei/sezon de încălzire. La peleți vorbim de un plus de 2.000 de lei.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.