Bulgaria: una din trei instituţii nu e transparentă

Tsvetelina YORDANOVA
Publicat în Dilema Veche nr. 680 din 2-8 martie 2017
Bulgaria: una din trei instituţii nu e transparentă jpeg

Fiecare a treia instituție din Bulgaria nu publică pe Internet actele de reglementare pe care le emite, iar jumătate dintre ele nu fac acest lucru cu actele administrative generale. Acest lucru reiese din raportul Active Transparency Rating întocmit de Access to Information Program (AIP) din 2016.

Aproape 65% din 565 de instituții administrative au publicat textele actelor de reglementare pe care le-au emis, dar, conform cercetării AIP, 35% nu au făcut o, în ciuda faptului că este vorba despre informații care privesc un mare număr de cetățeni și companii. Printre instituțiile care nu au publicat aceste acte se numără și Ministerul Afacerilor Externe, dar și multe primării.

Datele AIP arată că majoritatea instituțiilor (57%) încă nu au făcut publice stenogramele actelor pe care le au emis și 89% nu au publicat rapoartele dezbaterilor publice pe care le-au ținut. Printre puținele instituții care oferă aceste informații se numără ministerele Finanțelor, Transportului, Agriculturii, Mediului și doar 20 de primării din 265. Doar una din două instituții publice – 49% – publică reglementările administrative generale pe care le emite. Pe lista instituțiilor netransparente apar Agenția Vamală, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Dezvoltării Regionale.

Potrivit AIP, publicarea proactivă a actelor de reglementare, precum decizii și hotărîri, este practicată de 42% din instituții. Acestea sînt mai transparente în ceea ce privește publicarea bazelor de date pe care le dețin, precum programe și documente de strategie. Declarațiile de avere sînt și ele publice pe site-urile acestor instituții. Cu toate acestea, există și instituții publice care nu se preocupă de acest aspect: Ministerul Agriculturii, Oficiul Bulgar pentru Siguranță Alimentară, Agenția de Stat pentru Bulgarii din Străinătate, primării și birouri administrative. Mai mult de jumătate din aceste instituții publice nu își publică pe Internet nici măcar bugetele pe care le au.

Anul trecut, 241 de instituții au făcut publice aceste informații, ceea ce este mult mai mult decît în anii precedenți, dar încă nesemnificativ în raport cu cele 565 de instituții care au intrat în raportul AIP. Cu toate acestea, instituțiile sînt extrem de minuțioase cînd vine vorba de cererile pentru publicarea informațiilor de licitații pentru achiziții publice, 94% avînd chiar o secțiune a profilului cumpărătorului pe site-uri. În ceea ce privește primăriile, doar 16% publică pe Internet planurile de dezvoltare și construcții și doar 12%, printre care și primăria capitalei, publică registrul pentru permisele de construcție.

Instituțiile publice încă nu s-au aliniat noilor cerințe ale Legii Accesului la Informație Public, din 2016, care prevede că trebuie să publice informațiile pe care le-au oferit cetățenilor pe baza cererilor. Doar 4 dintr-un număr de 565 de instituții s-au conformat acestei reguli. Cu toate acestea, aproape toate instituțiile, mai mult de 97%, s-au conformat în ceea ce privește acceptarea cererilor de informație în format electronic. Doar 15% din instituțiile din Bulgaria au făcut publică lista categoriilor de informații clasificate.

Ministerul de Finanțe este singura instituție de nivel înalt care publică în fiecare an lista categoriilor de informații la care poți avea acces. Ministerul Educației este cel mai transparent minister, în timp ce Ministerul Afacerilor Externe – cel mai puțin transparent. Ministerul Educației publică, de asemenea, proiectele de acte normative pe care le propune și motivațiile pe care se bazează acestea, actele administrative generale, și baze de date referitoare la sistemul educațional din țară. Au publicat, de asemenea, și declarațiile de conflicte de interes, precum și contractele semnate pentru licitațiile de achiziții publice.

La celălalt pol se află Ministerul Afacerilor Externe, care nu face publice actele normative pe care le emite, nu are baze de date și nu publică categoriile de informații disponibile online. Nici declarațiile de avere nu sînt complete.

Tsvetelina Yordanova este jurnalistă.

traducere de Stela GIURGEANU

Foto: Jon S, Flickr

Acest text a fost realizat într-un program de parteneriat cu Osservatorio Balcani e Caucaso pentru Centrul European de Presă şi Libertatea Presei (ECPMF), cu sprijinul Comisiei Europene. Responsabilitatea pentru conţinutul acestui text aparţine exclusiv revistei Dilema veche şi nu se poate în nici un fel considera că el ar reflecta punctul de vedere al Uniunii Europene.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Prea tîrziu și prea devreme
În 1993, cînd revista era la cele dintîi numere, mă aflam la început de liceu.
Zizi și neantul jpeg
Lucruri interzise: părul
Coafurile femeilor, în anii 1970-1980, nu erau atît de direct cenzurate.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Tu pe cine ai în agendă?
În orașele mici e mai simplu, cercul e mai strîmt.
E cool să postești jpeg
Viitorul sună prost
Un cerc vicios ia astfel naștere: cu cît intră mai puțini oameni în învățămînt, cu atît se agravează pe termen lung deficitul de profesori
p 20 WC jpg
Cuvîntul rănit. Fenomenologia rugăciunii
Dumnezeu este o manifestare activă de sine în fața lui Dumnezeu
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Parabola intervalului
Andrei Pleșu este, așa cum știm, un excepțional mijlocitor.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Inteligența Artificială prezintă un risc de „extincție” pentru umanitate.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Inima rezistă mai mult
Am petrecut mult timp căutînd sfaturi de domesticire a procrastinării.
image png
Lecția portugheză SAAL
Inovațiile metodologice ale SAAL, cum ar fi implicarea arhitecților în dezvoltarea comunitară
Zizi și neantul jpeg
Masa cea lungă
Pentru că viitorul era incert sau, dimpotrivă, înfiorător de cert în stagnarea lui.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Schimb de mame sau despre cum arată România
Trăim în continuare într-o țară foarte săracă
E cool să postești jpeg
Mai avem nevoie de profesori?
Este trecut cu vederea, în mod grosolan, faptul că această grevă a profesorilor, pentru drepturile salariale, este făcută tocmai în interesul copiilor.
Theodor Pallady jpeg
Cine este Hieronymus Bosch?
Hieronymus Bosch va rămîne atîrnat în muzeele altora, în vreme ce detectivii romanelor noastre polițiste vor purta neverosimile patronime neaoșe...
p 20 Gianfranco Ravasi WC jpg
O biografie în cruce
„Biografia lui Iisus” ţine mai ales seama de expresivitatea internă a Evangheliilor.
p 24 A  Manolescu jpg
Cu ochii-n 3,14
De fiecare dată cînd văd cîte un om pe stradă cu Dilema veche în mînă mă bucur de parcă m-aș întîlni cu un cunoscut. Încă nu-i salut, dar le zîmbesc. (A. M. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Colecționarii de momente
Adun într-un colț de memorie momente aparent obișnuite, care mie îmi spun o poveste.
Zizi și neantul jpeg
Vechi obiceiuri (ne)sănătoase
Diferența dintre ea și Emma Bovary era că Tincuța știa, exact, granițele dintre lumea visării și cea a vieții de toate zilele.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Doar o plimbare prin cartier
De vreo două luni încoace, mi-am făcut un obicei – indiferent de vreme, în fiecare dimineață pe la ora 9, ies la o plimbare prin cartier.
E cool să postești jpeg
Sfîntul Grobian al politicienilor
Însă, dacă erodează încrederea cetățenilor, politicienii sînt ei înșiși cei care vor cădea în această groapă.
p 20 Carol cel Mare WC jpg
Creștinismul carolingian, între cultură și politică
Ei au introdus astfel o concepţie despre rolul religios al suveranului, care nu a încetat să fie revendicată mai tîrziu.
foto BTC DV bis jpeg
Credința ca experiență
E un mister al libertății, căci fiecare în conștiință poate spune de ce deschide sau de ce nu.
p 22 WC jpg
Pascalia, piatră de poticnire?
Tema este delicată și necesită explicații extinse pentru a înțelege cîștigurile, pierderile și riscurile unui demers de schimbare a Pascaliei.
p 24 I  Morosan jpg
Cu ochii-n 3,14
Habar n-am dacă așa ceva poate fi socotit un experiment reușit sau nu.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Schimbări și obișnuințe
Dacă nu ieși din casă nu se întîmplă nimic nou.

Adevarul.ro

image
De ce ne sângerează gura uneori după ce mâncăm ananas
Ananasul este o gustare răcoritoare bogată în vitaminele C și B6, printre alte beneficii dietetice, dar conține și o enzimă atât de puternică încât este folosită și în bucătărie pentru frăgezirea cărnii, relatează IFL Science.
image
Mercenarii Wagner „violează, răpesc și torturează soldații ruși”. Afirmația uluitoare a unuia dintre ofițerii lui Putin VIDEO
Locotenent-colonelul Roman Venevitin, care a fost capturat în apropierea orașului ucraineant Bakmut, a susținut că a fost torturat de mercenarii Wagner, în ciuda faptului că era de aceeași parte a războiului Rusiei .
image
Suspectul în cazul uciderii fetei de 12 ani, agresor recidivist. Și-a bătut iubita până a băgat-o în spital
Ilie Marcel Șerbiuc, bărbatul căutat pentru uciderea fetei de 12 ani, Ana Maria Constantin, și-a bătut o iubită de a băgat-o în spital. El și-a agresat și mama.

HIstoria.ro

image
Povești despre teatrul bucureștean
Iubim teatrul și ne mândrim cu actorii săi din toate generațiile. Azi aflăm povești despre teatrul bucureștean de la primele încercări, pe vremea lui Caragea Vodă, și până la apariția Teatrului Național din București.
image
Kosovo și reflectarea războaielor din această provincie în media.
Kosovo, o provincie din partea de sud a Serbiei, astăzi recunoscută doar de câteva state ca o țară de sine-stătătoare, se află de câteva decenii în prim-planul mass-mediei și constituie un subiect de interes, în principal datorită istoriei sale politice turbulente și a conflictelor care au degenera
image
Sosirea voluntarilor ardeleni la Iași (7 iunie 1917)
După eşecul campaniei din 1916, guvernul român şi Marele Stat Major, la începutul anului 1917, au început să pregătească pe teritoriul restrâns al Regatului, o amplă acţiune de refacere şi înzestrare modernă a unităţilor decimate în luptele din anul precedent.