Bulgaria: una din trei instituţii nu e transparentă

Tsvetelina YORDANOVA
Publicat în Dilema Veche nr. 680 din 2-8 martie 2017
Bulgaria: una din trei instituţii nu e transparentă jpeg

Fiecare a treia instituție din Bulgaria nu publică pe Internet actele de reglementare pe care le emite, iar jumătate dintre ele nu fac acest lucru cu actele administrative generale. Acest lucru reiese din raportul Active Transparency Rating întocmit de Access to Information Program (AIP) din 2016.

Aproape 65% din 565 de instituții administrative au publicat textele actelor de reglementare pe care le-au emis, dar, conform cercetării AIP, 35% nu au făcut o, în ciuda faptului că este vorba despre informații care privesc un mare număr de cetățeni și companii. Printre instituțiile care nu au publicat aceste acte se numără și Ministerul Afacerilor Externe, dar și multe primării.

Datele AIP arată că majoritatea instituțiilor (57%) încă nu au făcut publice stenogramele actelor pe care le au emis și 89% nu au publicat rapoartele dezbaterilor publice pe care le-au ținut. Printre puținele instituții care oferă aceste informații se numără ministerele Finanțelor, Transportului, Agriculturii, Mediului și doar 20 de primării din 265. Doar una din două instituții publice – 49% – publică reglementările administrative generale pe care le emite. Pe lista instituțiilor netransparente apar Agenția Vamală, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Dezvoltării Regionale.

Potrivit AIP, publicarea proactivă a actelor de reglementare, precum decizii și hotărîri, este practicată de 42% din instituții. Acestea sînt mai transparente în ceea ce privește publicarea bazelor de date pe care le dețin, precum programe și documente de strategie. Declarațiile de avere sînt și ele publice pe site-urile acestor instituții. Cu toate acestea, există și instituții publice care nu se preocupă de acest aspect: Ministerul Agriculturii, Oficiul Bulgar pentru Siguranță Alimentară, Agenția de Stat pentru Bulgarii din Străinătate, primării și birouri administrative. Mai mult de jumătate din aceste instituții publice nu își publică pe Internet nici măcar bugetele pe care le au.

Anul trecut, 241 de instituții au făcut publice aceste informații, ceea ce este mult mai mult decît în anii precedenți, dar încă nesemnificativ în raport cu cele 565 de instituții care au intrat în raportul AIP. Cu toate acestea, instituțiile sînt extrem de minuțioase cînd vine vorba de cererile pentru publicarea informațiilor de licitații pentru achiziții publice, 94% avînd chiar o secțiune a profilului cumpărătorului pe site-uri. În ceea ce privește primăriile, doar 16% publică pe Internet planurile de dezvoltare și construcții și doar 12%, printre care și primăria capitalei, publică registrul pentru permisele de construcție.

Instituțiile publice încă nu s-au aliniat noilor cerințe ale Legii Accesului la Informație Public, din 2016, care prevede că trebuie să publice informațiile pe care le-au oferit cetățenilor pe baza cererilor. Doar 4 dintr-un număr de 565 de instituții s-au conformat acestei reguli. Cu toate acestea, aproape toate instituțiile, mai mult de 97%, s-au conformat în ceea ce privește acceptarea cererilor de informație în format electronic. Doar 15% din instituțiile din Bulgaria au făcut publică lista categoriilor de informații clasificate.

Ministerul de Finanțe este singura instituție de nivel înalt care publică în fiecare an lista categoriilor de informații la care poți avea acces. Ministerul Educației este cel mai transparent minister, în timp ce Ministerul Afacerilor Externe – cel mai puțin transparent. Ministerul Educației publică, de asemenea, proiectele de acte normative pe care le propune și motivațiile pe care se bazează acestea, actele administrative generale, și baze de date referitoare la sistemul educațional din țară. Au publicat, de asemenea, și declarațiile de conflicte de interes, precum și contractele semnate pentru licitațiile de achiziții publice.

La celălalt pol se află Ministerul Afacerilor Externe, care nu face publice actele normative pe care le emite, nu are baze de date și nu publică categoriile de informații disponibile online. Nici declarațiile de avere nu sînt complete.

Tsvetelina Yordanova este jurnalistă.

traducere de Stela GIURGEANU

Foto: Jon S, Flickr

Acest text a fost realizat într-un program de parteneriat cu Osservatorio Balcani e Caucaso pentru Centrul European de Presă şi Libertatea Presei (ECPMF), cu sprijinul Comisiei Europene. Responsabilitatea pentru conţinutul acestui text aparţine exclusiv revistei Dilema veche şi nu se poate în nici un fel considera că el ar reflecta punctul de vedere al Uniunii Europene.

14432651257 2f5a92d0bd k jpg
Pădurea și parcul
Acolo, în pădure, realizezi că tu ești un musafir, primit acolo cu îngăduință, și că este cazul să nu rămînă urme ale trecerii tale.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
De ce urăsc statul român?
Profesorul Aurel Romilă, care a murit recent, spunea că cele mai multe dintre bolile psihice ni se trag de la societatea în care trăim.
p 19 jpg
Mizele vulgarității
O miză a vulgarității ar fi vizibilitatea, tradusă prin „rating” – și e suficient să ne uităm la rețetele emisiunilor de așa-zis divertisment de la televiziunile comerciale românești, pentru a înțelege de ce este atît de mult folosită.
p 20 Sfintul Serafim din Sarov WC jpg
Delir cu complicaţii religioase
Nu e oare de rîs scenariul fantast al „războiului sfînt” împotriva unui Occident care ar ameninţa, cu otrava lui, bastionul rus, refugiu al valorilor tradiţionale?
Theodor Pallady jpeg
Interludiu confesiv
Fetișul desacralizării a devenit atît de tiranic încît nu mai permite nici veracitatea blasfemiei sau defularea ironică.
Zizi și neantul jpeg
Setea
Siropul, de altfel, combinat cu apă de la chiuvetă, era unul din deliciile aleatorii ale copilăriei mele.
p 24 M  Plesu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
Cum ar fi un parteneriat al Poștei și cu HoReCa?
Zizi și neantul jpeg
Alarme, sonerii, zgomote… – din alte vremi
Aproape vii, ceasurile ne umpleau singurătățile.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
#metoo? În România?! Să fim serioși!
Nu cred că există vreo femeie, cel puțin din generația mea, care să nu fi trecut măcar o dată în viață printr-o experiență de hărțuire sexuală
p 20 N  Steinhardt jpg
N. Steinhardt despre creștinismul firesc
Creștinismul devine un regim natural al vieții, un accent care însoțește gesturile cele mai mărunte ale cotidianului.
Polul jpg
Colonialism și misionarism
Reconcilierea dintre colonialism și misiunea creștină internațională este foarte complexă.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
A ajuns acasă rîzînd, a rîs toată noaptea și nu s-a oprit nici a doua zi (joi), nimic neputîndu-i pune capăt veseliei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
Cît de repede se petrecea totul, fără să analizezi, fără să-ți pui întrebări, fără să te gîndești la un viitor, erau ca niște fire care se înșiră, apoi se deșiră, ca o lumînare care se aprinde undeva în noapte, arde întîi viu, apoi mocnit și se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ştinţifică, devotament faţă de documentarea monumentelor şi a vieţii religioase care le-a modelat şi care s-a modelat, de-a lungul timpului, în jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul și Cartea cărților
Nu știu să se fi publicat la noi, pînă acum, o asemenea panoramă a edițiilor tipărite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian și în mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
În mulțime
Oamenii prezenți erau animați de entuziasm, dar de unul mai blînd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un bărbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plombă și a ajuns la urgență direct în operație, pentru că a înghițit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie levănțică iasomie trandafir jpeg
Oh salvie levănțică iasomie trandafir
La început, l-am întîlnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, în Amfiteatrul „Bălcescu“.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, „mici” bucurii
Bucuria trece dincolo de tine și o-mpărtășești, involuntar în general, și celorlalți.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile au fost proiectate – cum altfel? – pentru posteritate, dar ca o voce de dincolo de mormînt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mulți americani au murit înecați cu lăptuci decît mușcați de șerpi și de crocodili, combinat.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Speranța moare ultima?
Mereu m-am întrebat dacă speranța care poate aduce cu sine un soi de idealism în a privi lucrurile din jurul tău folosește într-adevăr la ceva.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude și spectaculoase metode de execuție
Călcarea sau strivirea de către un elefant este o metodă de execuție sau de tortură mai puțin cunoscută de-a lungul istoriei, deși a fost practicată până în secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: artă sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?