Avem o clădire nouă. Ce facem cu ea?

Publicat în Dilema Veche nr. 587 din 14-20 mai 2015
Avem o clădire nouă  Ce facem cu ea? jpeg

Un grup de 18 tineri artişti – actori şi regizori – care au participat la programul 9G la TNB dedicat în intenţie tinerei generaţii de creatori din teatru au trimis recent o scrisoare deschisă în care detaliază cum a avut loc acest proiect, primul de acest gen organizat la Teatrul Naţional din Bucureşti. Scrisoarea arată că programul, creat pentru a încuraja noua generaţie, a sfîrşit prin a produce exact efectul contrar: respectiv descurajarea participanţilor. 

Deşi intenţia era bună, premisele proiectului erau eronate: li se oferea tinerilor o scenă, trei săptămîni de repetiţii, zero buget şi „şansa“ ca spectacolele lor realizate în aceste condiţii să fie jucate de trei ori fără ca artiştii să fie plătiţi şi vizionate de o comisie de la TNB care să decidă dacă rămîn sau nu în repertoriu. 

Prima observaţie e una de bun-simţ: în situaţia în care teatre din toată ţara cu bugete mai modeste decît TNB organizează de mai multă vreme concursuri pentru tinerii regizori în condiţii decente, cu buget de producţie şi garanţia intrării în repertoriu a creaţiilor lor, îndeplinindu-şi astfel misiunea înscrisă în caietul de sarcini al fiecărei instituţii publice finanţate de la stat, TNB a schimbat abuziv regula jocului comportîndu-se ca un teatru privat. Condiţia pentru includerea în repertoriul de aici ţine exclusiv de BANI: „În urma reprezentaţiilor cu public şi cu acordul Consiliului artistic al TNB, spectacolul poate fi preluat pentru o stagiune (cu posibilitatea de prelungire a contractului) în repertoriul Sălii Mici, în Stagiunea 9G la TNB, beneficiind de

“ (sublinierea mea). Oare se aplică aceste reguli şi la spectacolele pentru care se cheltuiesc bugete de zeci de mii de euro pe „prima scenă a ţării“? Bineînţeles că nu! La o minimă analiză a repertoriului din ultimii ani se poate vedea că există spectacole cu bugete enorme care s-au jucat doar de cîteva ori, chiar dacă au beneficiat de susţinerea aparatului de promovare al TNB, nimeni fiind preocupat să recupereze ceva din sumele cheltuite. Cînd e vorba însă de tinerii creatori, investiţiile sînt minime, cheltuielile de promovare sînt lăsate în seama lor, iar numărul de spectatori condiţionează programarea. Această dublă măsură aplicată creatorilor invitaţi pe scenele TNB este măsura dispreţului cu care sînt trataţi, de fapt, tinerii artişti şi expresia flagrantei lor discriminări. 

Un alt aspect, ceva mai greu de observat, ţine de însăşi dinamica repertorială din ultimii ani a TNB şi îi condamnă, de fapt, pe tinerii creatori participanţi la proiectul 9G la TNB la un compromis artistic fără de care nu pot „accede“ la scena pe care e firesc să viseze a se afla. În scrisoarea trimisă de ei se arată că promisiunea libertăţii de creaţie a făcut ca programul să le pară interesant: „Teatrul Naţional propunea însă anul trecut o formulă nouă, axată pe ideea că tinerii artişti au ocazia de a lucra în condiţii de teatru profesionist proiecte care îi reprezintă, neîngrădite de o tematică repertorială sau estetică anume, ceea ce l-a făcut tentant pentru noi, tineri artişti aflaţi într-o perpetuă căutare de spaţii, resurse financiare şi disponibilitate din partea teatrelor, în general, pentru experiment şi cercetare.“ 

În realitate însă, cînd ani de zile publicului acestui teatru i s-au oferit în mare proporţie spectacole comerciale, construite pe principiul vedetei – iar asta în toate sălile teatrului, nici una avînd vreun specific anume, nici una fiind destinată în mod programatic experimentului, noilor căutări formale sau noilor metode de lucru în teatru –, cum ar trebui oare să arate un spectacol ca să fie acceptat de acest public gata format (şi format eronat, fără deschidere la nou)? Din start, proiectele acestor tineri nu aveau şanse decît dacă respectau formula comercială pe care se bazează repertoriul TNB, urmînd să fie vizionate de o comisie care aderă total la principiile de construire a acestui repertoriu (fiindcă dacă nu ar adera, nu s-ar mai afla acolo). În plus, anul acesta s-a revenit asupra formulei, adăugîndu-se în anunţ, după menţiunea privind „libertatea de a propune o estetică proprie“, două precizări ce setează de fapt adevăratele reguli, principii de bază pentru o abordare cvasi-tradiţionalistă: „constituie un avantaj conceptul de spectacol care mizează în special pe arta actorului“ şi, mai grav, „spaţiul Sălii Mici va fi folosit în formula de scenă italiană“. 

O adevărată cursă din care se salvează cine poate 

Aşa cum se arată în scrisoarea făcută publică de tinerii creatori şi devenită virală: „Ceea ce ar trebui precizat în anunţul noii ediţii este că echipele trebuie să gîndească proiecte vandabile, că dacă vor ca aceste proiecte să rămînă în repertoriu, trebuie să ştie să-şi facă promovare singure şi pe banii lor şi, în general, să se plieze pe profilul repertorial al Teatrului Naţional şi să nu se aştepte, de fapt, la un sprijin real din partea unui teatru profesionist.“ 

Acestea sînt motivele pentru care oferta TNB – aflată acum la cea de-a doua stagiune –, deşi pare o şansă, este mai degrabă o iniţiativă mercantilă a unei instituţii care încearcă să-şi acopere găurile de repertoriu profitînd de naivitatea şi entuziasmul unor tineri care nu-şi găsesc locul într-un context teatral care, deşi finanţat de stat, funcţionează aberant ca o piaţă comercială. 

Tocmai cînd terminam articolul de mai sus şi mă pregăteam să-l fac public, o nouă scrisoare deschisă care priveşte direct TNB-ul a apărut online. Un cunoscut dansator şi coregraf, fost director al CNDB, Mihai Mihalcea, alias Farid Fairuz, cere revenirea Centrului Naţional al Dansului în noua clădire a TNB, de unde la începerea şantierului a fost evacuat forţat, în ciuda protestelor comunităţii dansului din România. Dincolo de necesarul gest reparatoriu (TNB are mai multe săli decît îi sînt necesare, iar CNDB e nevoit să închirieze un spaţiu minuscul), scrisoarea atrage atenţia asupra profundei inechităţi ce guvernează lumea artistică de la noi, în ceea ce priveşte resursele: „Mii de tineri extrem de talentaţi şi cu un uriaş potenţial se zbat în mizerie, fără resurse şi mijloace de producţie, iar dumneavoastră faceţi şapte săli de spectacol în care n-aveţi ce să programaţi. Ştiţi cîţi tineri actori stau pe la uşile teatrelor sau nici măcar acolo, că sînt aproape mereu închise? Mai aveţi şi subvenţie publică în jur de 20 milioane lei! Şi tot nu vă ajunge. Vreţi acum şi mai mult personal, şi mai multe resurse. Noi nu avem studiouri de artist, n-avem unde să ne repetăm spectacolele pe care le prezentăm prin străinătate, n-avem galerii, nu avem ateliere, nu avem bani, iar voi spargeţi pe o producţie cît cheltuim noi la un loc pe un an de zile…“ 

Dincolo de observaţia corectă că unde sînt resursele nu sînt idei şi viziune repertorială, iar unde sînt idei,

şi contacte internaţionale nu sînt deloc resurse, scrisoarea atinge şi un alt punct sensibil, alunecarea înspre comercial a producţiei teatrelor de stat, din dorinţa managerilor lor de a produce cu orice preţ bani. Ceea ce nu mai lasă loc pentru cercetare, experiment, creaţie neîngrădită, adică exact ceea ce ar trebui să ocrotească o instituţie de stat, care are asigurată o subvenţie bugetară. În loc de asta, aceste instituţii se comportă – cu unele, onorabile, excepţii – ca nişte companii particulare a căror preocupare principală este profitul financiar. Este ceea ce critică în scrisoarea sa Mihai Mihalcea, alias Farid Fairuz: „E timpul pentru altceva, domnilor! Aţi împins la margini tot ce e mai viu, dinamic, îndrăzneţ şi inovator, domnilor! Menţineţi inerţial un public care vă aplaudă sedat, necondiţionat, şi-l hrăniţi cu fantasme şi feerii naţionale construite pe un fundament total nesănătos. Acaparaţi toate resursele în timp ce mii de artişti talentaţi ai scenei

n-au unde şi cu ce să se manifeste.“ 

Fără îndoială, conducerea TNB merită felicitată pentru că a încheiat un proiect enorm, ambiţios şi, într-o lume care începe multe lucruri şi termină puţine dintre ele, l-a dus la bun sfîrşit (nu spun că felul în care arată acum clădirea TNB ar fi o minune, fiindcă nu este deloc, asta e o altă discuţie, dar măcar e gata şi reintră în circuit). Dar e o mare greşeală să ne îngrijim doar de clădiri, mai ales cînd e vorba despre clădiri în care ar trebui să aibă loc o activitate artistică. 

Într-o recentă conferinţă de presă, conducerea TNB a anunţat programul artistic al anului curent, care arată extrem de sărac, constînd practic într-o listă de titluri, din care majoritatea sînt reluări ale diverselor spectacole aflate deja în repertoriu. Cele cîteva expoziţii organizate pînă acum nu demonstrează nici o viziune curatorială, alte programe care să anime multiplele spaţii nu există, Muzeul Teatrului Naţional a dispărut fără urmă, cu tot cu arhivele instituţiei, iar atmosfera generală e definită de gardul de sîrmă care îngrădeşte construcţia, permiţînd accesul numai seara între anumite ore. Clădirea e nouă, dar mentalităţile sînt vechi. 

Aşa încît, după momentul festiv al tăierii de panglici (a doua!), ar trebui să urmeze confruntarea cu lumea artistică tînără, profund nemulţumită de lipsa unui plan de management coerent, care să genereze un conţinut de calitate în cele şapte noi săli ale TNB. 

Oare se aude şi la Ministerul Culturii? 

Cristina Modreanu este critic de teatru şi manager cultural. Redactor-şef al revistei Scena.ro.  

Foto: wikimedia commons (Ştefan Jurca)

jackpot jpg
Păcănelele de iarnă de la Winner Casino - Ce slot-uri să NU ratezi la sfârșitul acestui an!
Sezonul rece a venit cu multe oportunități pentru persoanele pasionate de gambling.
implant dentar 11 jpg
De ce să apelezi la implant dentar Megagen?
Dinții reprezintă o parte foarte importantă a corpului uman. Cu ajutorul acestora se produce masticația.
damian jpg
„În artă, nu ești niciodată singur” – Adrian Damian, omul din spatele SynergyX, instalația interactivă care va surprinde zecile de mii de vizitatori de la RDW 2024
Mărturisește că fuge de definiții și se ferește de etichetări. Totuşi, putem spune despre scenograful Adrian Damian că este unul dintre cei mai talentați artiști din generația lui și că superputerea lui este să transforme spațiile în personaje.
eveniment2 jpg
Sadeck Waff a semnat momentul surpriză din cadrul evenimentului IQOS Together X
Evenimentul aniversar a celebrat spiritul IQOS printr-un festival al simțurilor dedicat comunității. Toate simțurile au fost activate într-o simfonie de mișcări și culori al cărei punct culminant a fost invitatul special al evenimentului.
igiena jpg
Lucruri pe care nu le știai despre istoria igienei și a îngrijirii personale
În multe culturi tradiționale ale lumii, femeile necăsătorite trebuiau să acorde mai multă atenție aspectului și igienei corporale, decât altele.
featured image (4) jpg
Cine a fost Loki în mitologia nordică?
Loki este unul dintre cei mai cunoscuți zei din mitologia nordică. Este considerat un zeu al focului și al magiei și poate lua diverse forme, atât umane cât și animale.
Halate si prosoape de baie jpg
Cadouri pentru evenimente: prosoape de baie și seturi de halate matrimoniale
Odată cu creșterea temperaturilor, tot mai multe evenimente sunt organizate de către persoanele apropiate.
Cum ne pregătim pentru Paște jpg
Cum ne pregătim pentru Paște
Masa de Paște este un moment special în care familia și prietenii se adună pentru a sărbători și a petrece timp împreună.
credite jpg
Ce putem face atunci când avem nevoie de un credit rapid?
Dacă te confrunți cu diferite situații financiare urgente, care nu pot fi amânate, trebuie să știi că sunt mai multe modalități prin care poți lua credite rapide.
Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.

Adevarul.ro

image
Un mit spulberat. Cum îți dai seama că în apa din piscină este prea mult clor
Incidentul care a avut loc la hotelul din Olimp, în urma căruia 24 de turiști au ajuns la spital intoxicați cu clorul din piscină, se poate întâmpla oriunde și oricând, atenționează specialiștii. Există, însă, o metodă prin care ne putem da seama dacă în apă s-a deversat prae mult clor.
image
O catastrofă fără precedent ar putea avea loc chiar în timpul vieții noastre. Cât de pregătiți suntem pentru un „megadezastru”
Un megadezastru ar putea da o lovitură catastrofală de la bun început sau ar putea provoca moarte și distrugere pe scară largă, prin efecte în cascadă, avertizează, la CNN, Jeff Schlegelmilch, cercetător și director al unui centru de pregătire pentru dezastre din SUA.
image
Viața româncelor în temutele închisori de femei ale regimului comunist: „Ieşind de acolo, semănau cu nişte cadavre vii”
Mii de românce au fost aruncate în închisorile și în lagărele de muncă înființate în primii ani de comunism, în dorința regimului de a-și reduce la tăcere opozanții. În închisori ajungeau atât deținutele politic, dar și cele de drept comun, cele din urmă acuzate de comiterea unor acte imorale.

HIstoria.ro

image
Lucruri știute și neștiute despre Mănăstirea Arbore și ctitorul ei
Pe ruta mănăstirilor din Moldova, din cel mai recent proiect de turism cultural – „România Atractivă” –, cunoaștem profund patrimoniul românesc, construit, meșteșugit sau povestit. Străini și români deopotrivă, suntem chemați de sunetul de toacă și ne plecăm capetele la auzul cântărilor din zori. Ne
image
Încălzirea politică globală
Poate că 2024 va depăși recordul lui 2023 și va fi cel mai călduros din istorie, record pe care nu și-l dorește nimeni.
image
Pe vremea când nu exista cod roșu și aer condiționat: în 1911 canicula a făcut prăpad în Europa și SUA
Chiar dacă valurile de căldură devin din ce în ce mai intense și mai frecvente ca urmare a încălzirii globale, acestea nu reprezintă un fenomen nou în istorie. Un exemplu tragic este vara anului 1911, când Franța a fost lovită de un val de căldură devastator. În acea perioadă, peste 40.000 de oameni