André Scrima şi dezlegarea poveştilor

Publicat în Dilema Veche nr. 704 din 17-23 august 2017
André Scrima şi dezlegarea poveştilor jpeg

Cărțile lui André Scrima apărute pînă în acest moment creează un profil de autor preocupat de o tematică preponderent teologică, spirituală (sensurile apofatismului, experiența spirituală, liturghia, lectura itinerantă a Evangheliei, ospitalitatea tradițiilor, monahismul, arta sacră, credința și multe altele asemenea). Spre o bună lectură, însă, mi se pare importantă o precizare: Scrima refuză elegant încadrarea „clasică“ în breasla teologilor. În acest sens, Anca Vasiliu povestește, într-o evocare, despre răspunsul pe care obișnuia să îl dea Părintele celor care îi cereau „texte“: „Nu sînt teolog, ci monah“. Altfel spus, ceea ce este propriu lui Scrima nu este atît tematica abordată, ci mai degrabă o anumită sensibilitate, un stil de a vedea lumea și un accent care izvorăsc din asumarea unei opțiuni existențiale exclusive: aceea de a se lăsa confiscat de miracolul întîlnirii Duhului, de a-și aduna puterile pentru a le livra în totalitate atracției venite din partea polului transcendent al lumii.

Astfel, nu mai par stranii textele lui Scrima care depășesc sfera convențională a teologiei. În revista Prodromos, în manuscrise, în corespondența purtată cu un seducător talent epistolar, în interviuri, reflecții despre Heidegger și Saint-Exupéry, Malraux, Mircea Vulcănescu, Nae Ionescu, Magritte, Yves Klein sau Tarkovski se descoperă celui care, cu încăpățînare de detectiv sau de căutător de comori, scotocește bibliotecile în căutarea lor. Aceste notițe sau comentarii ale lui Scrima nu sînt doar observații conjuncturale sau alinturi erudite. Ele fac dovada unei atenții la cotloanele și nuanțele în care se pitesc adevăruri înalte cît cerul, ca și a unei dispoziții mîntuitoare de a se mira în fața miracolelor culturii – aptitudini exersate, negreșit, prin gestul monahal al „contemplației naturale“ ce descoperă constant, în lume, indiciile transcendenței.

Din această categorie de texte face parte și „Semantica unei alte întoarceri: o Poveste cu ţigani“, publicat inițial în Prodromos 6/1967 și reluat în ediția din 1996 a cărții lui L.M. Arcade, Poveste cu țigani. L.M. (Leonid Mămăligă) Arcade este el însuși un personaj puțin cunoscut publicului românesc mai nou. Figură importantă a exilului francez, inițiator al Cenaclului Neuilly, al Cenaclului Hyperion și al „Caietelor inorogului“, publică relativ puțin și doar sporadic receptat. În 1963-1964 ia naștere însă formidabila Poveste cu țigani, o carte magică, încropită din imagini nelumești despre un sat care se chinuie să iasă din strînsorile unui blestem și peste care, în final, răsare primăvara.

André Scrima vorbește despre ea, într-un text care cu greu poate fi luat drept comentariu: mai degrabă, el este o prelungire a magiei cărții, un deznodămînt al vrăjii și o lămurire binefăcătoare a mecanismului ei lăuntric. În primul rînd, dedicația articolului din Prodromos „operează o deschidere“ în care se instalează interpretarea: „Lui L.M. Arcade, pentru Matei Caragiale, Ion Barbu, V.V., S.T., precum și alți nenumiți ai Tagmei de Taină“. Vecinătatea în care este pus L.M. Arcade, Tagma de Taină la care i se recunoaște complicitatea, trimite către căutarea unui sens intim al cărții, care transcende condiția literară: este vorba despre desfășurarea unei taine. A cui? Scrima lămurește chiar de la început: a cuvîntului originar, care face să survină, concomitent, „și povestea și noima și dezlegarea“.

L.M. Arcade nu narează evenimente reale, nu reprezintă nici măcar năluci ale imaginației, ci instituie, prin cuvînt, lumea. Desigur, precizează Scrima, virtutea „hierurgică“ a cuvîntului este un loc comun, cel puțin în Răsărit. Dar tocmai din acest motiv, cartea este o lume în sine, nu o imitație a unui procedeu: meșteșugul cuvintelor de a deveni transparente (tema transparenței este frecventă la Scrima), de a nu fi în stare a „minți“ face ca fiecare operă de acest fel să fie unică, irepetabilă ca drumul inevitabil al unui destin pe care doar intelectul divin îl poate vedea împreună cu toate posibilitățile lui neactualizate.

„Noima“ poveștii, așadar, stă în inima ei, nu deasupra. Sensul pe care îl dă Scrima confruntării dintre săteni, Domnii Cavaleri și țigani ca reproducere gnostică a unei creații săvîrșite „în istorie“ prin curmarea violentă a răului nu este un adaos erudit. Abia spre final, asistînd la batjocura cavalerilor (unuia dintre ei, un țăran puternic îi fură iapa și nu mai vrea să i-o dea), cititorul se dumirește că este vorba de ratarea unei purificări, de ironia unui război, „de-a-ndoaselea“ sfînt, care aruncă lumea sub blestemul de a fi stearpă, monstruoasă, scoasă din matcă. Dimpotrivă, poate, sensurile cosmogoniilor gnostice, consemnate de istoriile religiilor, își pot afla, după lectura Poveștii, nuanțe și tîlcuri inevidente.

„Dezlegarea“ despre care vorbește Scrima marchează ieșirea paradoxală din acest univers infinit. Dar ea se petrece nu în afară, ci tot în adînc. Acolo unde cartea lui L. M. Arcade o întîlnește pe cea a lui Mateiu Caragiale și o continuă: „Acolo unde Craii asfințesc, răsare Povestea lui L.M. Arcade“. Dacă soluția din finalul cărții lui Mateiu Caragiale este înstrăinarea definitivă a lui Pantazi, cea din Poveste cu țigani este regăsirea primăvăratică a satului mîntuit, în care Axente citea, Pavel cînta, moș Nicanor, cititorul în zodii, se întoarce cu un popă mai tînăr ca să aibă comunitatea o temelie. Este recuperată astfel cumințenia, taina ființei care este „nu datina arhaică, ci dar actual, cunoaștere din inimă, în inima lucrurilor, grai anume (și chiar o anume istorie)“. Că povestea este „românească“, Scrima o spune în cîteva rînduri, chiar. Dar nu este românească în sensul unei tradiții „de cămin cultural“. Ea este astfel întrucît accesul la universalitatea sensului nu se obține decît dintr-o „situație“ anume, dintr-un colț al lumii sau dintr-un „sat“ anume. Iar acest sens, o spune povestea lui L.M. Arcade în tălmăcirea lui Scrima, este firescul întocmirii lumii, marcată de întoarcerea acasă a lui Antim și a lui Pavel.

Sensibilitatea monahală pentru detaliile semnificative, atenția îndreptată către semnele trans-cen-den-ței întipărite în textura lucrurilor și „îngrijite“ de dorul necurmat de Ceruri, abandonul în bătaia Duhului sînt poate, în lectura de mai sus, tocmai „cheile hermeneutice“ ale lui Scrima prin care, în adîncul poveștii lui L.M. Arcade, este regăsit adevărul dascălului Antim: „murmurul abia deslușit al firii, neîncetat la țară, mulțumește Domnului pentru singurul bine: acela ce nu I-l știrbește omul“.

Ioan Alexandru Tofan este conferenţiar univ. dr. la Facultatea de Filozofie şi Ştiinţe Social-Politice, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi. Dintre cărţile publicate: City Lights. Despre experienţă la Walter Benjamin, Humanitas, 2014.

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.