Academia oamenilor. De ştiinţă
O instituție finanțată de stat, adică din banii cetățenilor patriei, o instituție care adună laolaltă oameni de frunte ai științei românești are, pe lîngă funcția ei subînțeleasă – aceea de a furniza țării cele mai noi, mai eficiente și mai ingenioase instrumente, proiecte, idei de dezvoltare –, şi o importantă funcție educativă: e o colecție de modele pentru noile generații. Cei mici n au decît să privească spre această comunitate academică și vor ști ce vor să se facă atunci cînd vor fi mari.
Am să trec abrupt la subiect: iată, la întîmplare, cîțiva membri ai Academiei Oamenilor de Știință din România, așa cum se prezintă ei în CV-urile publicate pe site. Din aceste CV-uri ne putem da lesne seama care este valoarea de necontestat, de neprețuit, a titularilor. Asta cu atît mai mult cu cît sîntem avertizați, în interviurile conducătorilor instituției, că s-a făcut o selecție riguroasă, nemiloasă putem pentru ca să spunem, astfel încît, din cei 4000 de membri cît avea Asociația Oamenilor de Știință înainte de ’89, să mai rămînă, acum, doar vreo sută. Spuma. Elita. Cei mai buni și mai buni. Iată-i:
Constantin Ucrain, membru corespondent. Cîteva din isprăvile cele mai de seamă ale acestui om (de știință): l-a consiliat, ca istoric, pe Sergiu Nicolaescu în realizarea unor monumente cinematografice precum Mihai Viteazul și Mircea, de mult trecute, de istoricii serioși, la categoria „să nu încercați așa ceva singuri acasă, că este periculos“. Dl Ucrain a fost ofițer activ, comandant de subunități, șef de stat major etc. Iată cîteva dintre lucrările domniei-sale, evident masiv contributive: Steagul ostăşesc în trecutul de luptă al poporului român, Tanchiştii, Personalităţi militare băcăuane, Dîmboviţeni la datorie, Urmaşii plăieşilor Sucevei etc.
Florian Tuca, membru corespondent. Doctor în istorie. Domenii de cercetare: istorie şi literatură militară, monumente istorice, probleme editoriale (fost director al Editurii Militare), personalităţi statale româneşti din toate epocile istorice, eroi ai neamului; sfinţi militari. Lucrări științifice: Poezii şi cîntece paşoptiste, Legenda Mănăstirii Argeşului, Zilele şi nopţile unui oştean. Repere autobiografice. A primit, în 1986, Medalia sovietică pentru întărirea prieteniei de luptă (a avut noroc: dacă mai aștepta trei-patru ani, o rata, odată cu desființarea Sovietelor), iar în 1956, medalia „Virtutea Ostășească“ (nici nu vrem să ne gîndim ce virtuți ostășești i au fost recompensate în anii ’50-’60).
Dorel Bahrin, membru asociat. Iată cîteva dintre lucrările cele mai importante: Sistemul decoraţiilor militare, Sistemul Naţional de Decoraţii, Scurt tratat de administraţie publică, Studii Europene (!), cărți publicate la Editura Universității Hyperion, unde este profesor.
Costinel Petrache, membru asociat. Iată cîteva date edificatoare: a fost comandant de pluton și de companie, responsabil cu probleme de propagandă (în anii ’80), ofițer specialist, redactor la Gîndirea militară românească. A scris multe și în afara științei: Constatări pe pielea mea – versuri, Cuvîntul nostru – convorbiri şi eseuri, În numele cuvântului – eseuri, Lăsaţi păsările să cînte – convorbiri. Nu înseamnă că n-a scris și articole științifice, dar premiat n-a fost decît pentru eseuri și versuri.
Viorica Ungureanu, membru corespondent. Studii: Facultatea de Litere. Doctor în ştiinţe socio-umane. Studii postuniversitare: psihologie, istoria religiilor, fizica cuantică, filozofia religiilor, medicina taoistă, pictură. Cursuri şi cercetare în domeniul ecoeducaţiei, ecologiei spirituale şi al ştiinţelor socio-umane. Specialist în medicina taoistă. Domenii de interes: filozofie, psihologie, ecologie spirituală, publicistică, neurologie, medicină chineză, fizică cuantică, biologie, medicină complementară. Lucrări publicate: Culegere de cugetări din opera lui Victor Hugo, Reflecţii – antologie din opera lui Nicolae Titulescu, 101 cugetări despre călătorie.
Voi reveni și cu alte figuri marcante ale Academiei Oamenilor de Ştiință din România. Ar fi păcat să nu-i cunoaștem pe toți. Sau, mă rog, pe cei mai buni dintre ei.
Maria Iordănescu este psiholog.
