Academia oamenilor. De ştiinţă

Publicat în Dilema Veche nr. 694 din 8-14 iunie 2017
Academia oamenilor  De ştiinţă jpeg

O instituție finanțată de stat, adică din banii cetățenilor patriei, o instituție care adună laolaltă oameni de frunte ai științei românești are, pe lîngă funcția ei subînțeleasă – aceea de a furniza țării cele mai noi, mai eficiente și mai ingenioase instrumente, proiecte, idei de dezvoltare –, şi o importantă funcție educativă: e o colecție de modele pentru noile generații. Cei mici n au decît să privească spre această comunitate academică și vor ști ce vor să se facă atunci cînd vor fi mari.

Am să trec abrupt la subiect: iată, la întîmplare, cîțiva membri ai Academiei Oamenilor de Știință din România, așa cum se prezintă ei în CV-urile publicate pe site. Din aceste CV-uri ne putem da lesne seama care este valoarea de necontestat, de neprețuit, a titularilor. Asta cu atît mai mult cu cît sîntem avertizați, în interviurile conducătorilor instituției, că s-a făcut o selecție riguroasă, nemiloasă putem pentru ca să spunem, astfel încît, din cei 4000 de membri cît avea Asociația Oamenilor de Știință înainte de ’89, să mai rămînă, acum, doar vreo sută. Spuma. Elita. Cei mai buni și mai buni. Iată-i:

Constantin Ucrain, membru corespondent. Cîteva din isprăvile cele mai de seamă ale acestui om (de știință): l-a consiliat, ca istoric, pe Sergiu Nicolaescu în realizarea unor monumente cinematografice precum Mihai Viteazul și Mircea, de mult trecute, de istoricii serioși, la categoria „să nu încercați așa ceva singuri acasă, că este periculos“. Dl Ucrain a fost ofițer activ, comandant de subunități, șef de stat major etc. Iată cîteva dintre lucrările domniei-sale, evident masiv contributive: Steagul ostăşesc în trecutul de luptă al poporului român, Tanchiştii, Personalităţi militare băcăuane, Dîmboviţeni la datorie, Urmaşii plăieşilor Sucevei etc.

Florian Tuca, membru corespondent. Doctor în istorie. Domenii de cercetare: istorie şi literatură militară, monumente istorice, probleme editoriale (fost director al Editurii Militare), personalităţi statale româneşti din toate epocile istorice, eroi ai neamului; sfinţi militari. Lucrări științifice: Poezii şi cîntece paşoptiste, Legenda Mănăstirii Argeşului, Zilele şi nopţile unui oştean. Repere autobiografice. A primit, în 1986, Medalia sovietică pentru întărirea prieteniei de luptă (a avut noroc: dacă mai aștepta trei-patru ani, o rata, odată cu desființarea Sovietelor), iar în 1956, medalia „Virtutea Ostășească“ (nici nu vrem să ne gîndim ce virtuți ostășești i au fost recompensate în anii ’50-’60).

Dorel Bahrin, membru asociat. Iată cîteva dintre lucrările cele mai importante: Sistemul decoraţiilor militare, Sistemul Naţional de Decoraţii, Scurt tratat de administraţie publică, Studii Europene (!), cărți publicate la Editura Universității Hyperion, unde este profesor.

Costinel Petrache, membru asociat. Iată cîteva date edificatoare: a fost comandant de pluton și de companie, responsabil cu probleme de propagandă (în anii ’80), ofițer specialist, redactor la Gîndirea militară românească. A scris multe și în afara științei: Constatări pe pielea mea – versuri, Cuvîntul nostru – convorbiri şi eseuri, În numele cuvântului – eseuri, Lăsaţi păsările să cînte – convorbiri. Nu înseamnă că n-a scris și articole științifice, dar premiat n-a fost decît pentru eseuri și versuri.

Viorica Ungureanu, membru corespondent. Studii: Facultatea de Litere. Doctor în ştiinţe socio-umane. Studii postuniversitare: psihologie, istoria religiilor, fizica cuantică, filozofia religiilor, medicina taoistă, pictură. Cursuri şi cercetare în domeniul ecoeducaţiei, ecologiei spirituale şi al ştiinţelor socio-umane. Specialist în medicina taoistă. Domenii de interes: filozofie, psihologie, ecologie spirituală, publicistică, neurologie, medicină chineză, fizică cuantică, biologie, medicină complementară. Lucrări publicate: Culegere de cugetări din opera lui Victor Hugo, Reflecţii – antologie din opera lui Nicolae Titulescu, 101 cugetări despre călătorie.

Voi reveni și cu alte figuri marcante ale Academiei Oamenilor de Ştiință din România. Ar fi păcat să nu-i cunoaștem pe toți. Sau, mă rog, pe cei mai buni dintre ei. 

Maria Iordănescu este psiholog.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.
E cool să postești jpeg
Seducția pesimismului
Seducția pesimismului e mare. Abandonul e mai facil decît lupta.
p 20 WC jpg
André Scrima şi „cerurile lumii”
A interoga şi alte tradiţii spirituale decît cea proprie, a percepe relaţia lor cu „cerul” să nu aibă oare nici o legătură cu credinţa, nici o legătură cu Dumnezeu? Să vedem.
Theodor Pallady jpeg
Nevoia unei revoluții a bunului-simț
Creștinii cu scaun la cap sînt primii care au datoria de a se delimita de această grotescă mistificare, chiar dacă au de ce să deteste fandoseala elucubrantă a taberei adverse.
index jpeg 3 webp
Dorință pentru 2023
Ar putea fi arhitecții convingători în a spune că putem salva natura începînd cu oamenii care suferă?
p 24 A  Damian IMG 4760 jpg
Cu ochii-n 3,14
● În a treia zi a acestui an, Greta Thunberg a împlinit 20 de ani. Și ce dacă? (S. V.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Zile din viața noastră
Spunea recent cineva din jurul meu că, în tinerețe, zilele trec repede, iar anii se duc greu.
Zizi și neantul jpeg
Timpul de dinainte
Ce ne-ar fi scos din sărite, probabil, altădată, atunci ne bucura. Sau măcar ne amuza. Nimeni nu voia să fie nici Scrooge, nici Grinch.

Adevarul.ro

image
Cum a slăbit Damian Drăghici aproape 70 de kilograme. „Am avut zile când puteam să trăiesc doar din zahăr” VIDEO
Artistul, care a dezvăluit cum s-a transformat din punct de vedere fizic și mental, povestit că cea mai mare luptă pe care a dus-o a fost cea cu zahărul, și nu cea cu kilogramele.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.