Societate

Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.

Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.

Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!

În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.

Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.

O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.

Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.

Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.

Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.

Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.

A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).

Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.

Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.

Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.

Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.

În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.

Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...

Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Întoarcerea spre trecut, în încercarea de a-i recupera reperele, ar trebui să fie însoțită, așa cum au încercat s-o facă și organizatorii expoziției dedicate Monicăi Lovinescu, de sentimentul „aducerii aminte, înainte de a uita”.

Dar și hidoase, supradimensionate, diforme, chiar horror, inimi din blană.

Un examen n-ar trebui să se transforme într-o traumă.

De altfel, organizatorii Sony World Photography Awards au declarat că, în 2023, au avut cel mai mare număr de înscrieri din istoria de 16 ani a premiilor.

Momentul iubirii nu poate fi decît aprofundat, adîncit în sine pentru a face să răsară toate sensurile ulterioare.

Pierre Manent în excelenta carte dedicată gîndirii lui Pascal, despre bucuria de a-L cunoaște pe Dumnezeu și teama de a-L pierde – cei doi poli ai itinerariului credinței.

După ce le terminam, la blană, ne luam inimile-n dinți și ne strecuram sub plăpumile ca niște armuri.

Am petrecut nopți în astfel de hoteluri, însă niciodată nu a fost alegerea mea, dacă ar fi fost după mine aș fi ales o pensiune modernă și prietenoasă.

Majoritatea partidelor de extremă dreapta au renunțat la angajamentele lor de a părăsi Uniunea Europeană, în timp ce nici un lider nu vorbește despre o Europă federală.”

Vă invit să poposiți la „Spațiile Oravitzan”, inaugurate în contextul Timișoara, Capitală Europeană a Culturii.

E o situare care îl fereşte şi de închiderea în istorie, şi de fuga de istorie. Sau ar trebui să îl ferească.

Mac a murit așa cum a trăit, ca un cavaler, confirmat în 2019 cu Ordinul Național „Steaua României”.

Teama de a primi o veste bună are și un nume: eufobie.

Nu trăiam într-o lume care să te izbească prin culorile ei tari.

Uitîndu-mă la scena aia, am avut un mic moment de recul și m-am gîndit: oare chiar mi-aș dori o astfel de viață?

Cuvîntul indezirabil al anului 2023: Remigrație.

În creștinism este posibilă o bună practică a uitării prin exercițiile spirituale și apoi la nivel sacramental (prin mărturisire).

Micile relaxări de moment n-au rezolvat anxietățile de durată.

În rest, în afară de verile la țară, lîngă Cîmpulung Muscel, bunica mea a rămas o vajnică exponentă a interioului.

Am oftat și pentru faptul că într-un fel m-am văzut pe mine cînd eram copil ca într-o oglindă.

Dacă în direcția woke, Claudine Gay se poziționa tranșant, militant și empatic, nu în același mod s-a prezentat cînd a fost vorba despre antisemitism.

Omul duhovnicesc se îmbogăţeşte cunoscînd şi aprofundînd efortul creator în ştiinţă, tehnică, artă.

Colac peste pupăză, există și femei ortodoxe care promovează misoginismul în numele smereniei!