René König în Afganistan

Wolf LEPENIES
Publicat în Dilema Veche nr. 913 din 7 – 13 octombrie 2021
René König în Afganistan jpeg

Cu cincizeci de ani în urmă, două proiecte de infrastructură din Afganistan lăsau deja să se întrevadă calea pe care țara urma să o apuce în viitorul apropiat. Rușii amenajau o magistrală, de la granița sovietică, prin pasul Salang, pînă la Kabul. Dimensiunile imense ale tunelurilor și galeriilor șoselei care traversa Munții Hindukuș arătau limpede că drumul era destinat mașinilor grele de război, și nu caravanelor tradiționale de cămile. De-a lungul drumului fuseseră construite, la distanțe regulate, fabrici de pîine pentru aprovizionarea trupelor mobilizate. În același timp, a fost construită – de către americani - o șosea temerară care traversa defileul Tang-e-Garu. În Afganistan, puterile mondiale SUA și URSS construiau împreună o cale directă de acces spre Pakistan. Probabilitatea unui conflict care să afecteze întreaga regiune creștea vertiginos.

Posibilele urmări ale proiectelor de infrastructură ruso-americane au fost descrise de un atent observator: sociologul René König. Reîntors în Germania din exilul elvețian, la sfîrșitul celui de-al Doilea Război Mondial, cosmopolitul König a marcat decenii la rînd sociologia Republicii Federale Germane. Începînd cu anul 1962, el a coordonat un proiect de susținere a învățămîntului, inițiat de universitățile din Köln, Bonn și Bochum, desfășurat la Universitatea de Studii Economice din Kabul. În anul 1978, colaborarea germano-afgană a trebuit să înceteze: prim-ministrul Mohammed Daoud a fost ucis în așa-numita „revoluție din aprilie”, iar puterea a fost preluată de un „Consiliu revoluționar al forțelor armate” prosovietic. În 1979, de Crăciun, trupele URSS mărșăluiau în Afganistan. Mărturia lui René König despre Afganistan alcătuiește un capitol din autobiografia sa Leben im Widerspruch (Viața în contradicție), apărută în 1980, și este de o actualitate tulburătoare.

Tînărul student René König i-a întîlnit pe primii afgani în Turcia – o țară care îl fascina prin rapiditatea cu care s-a modernizat, sub îndrumarea liderului charismatic Kemal Atatürk. În timp ce călătorea prin țară cu un „Dolmuș” (un fel de maxi-taxi turcesc), în mașină urcă doi afgani. Ei au lăsat asupra lui König impresia unor oameni „extrem de refractari”. Mai tîrziu, după ce profesorul de sociologie va cunoaște Afganistanul – „cea mai complicată țară a Orientului Mijlociu” –, această impresie izolată se va transfera asupra întregii populații.

Impregnați de cultura individualistă a Occidentului, vizitatorii din Köln au fost șocați să întîlnească o lume în care individului i se impunea, într-un mod care nu lăsa loc de compromisuri, solidarizarea cu asociațiile de familie, grup sau trib. Spațiul în care trăiau familiile spunea multe: nu existau camere în care cineva să se poată retrage în singurătate. Obligativitatea studiului individual, neobișnuit pentru ei, le-a provocat studenților Universității de Studii Economice din Kabul, care funcționa după model german, tulburări severe de personalitate. Ele erau agravate de o boală, descrisă de un etnolog francez ca „psitacoză” [boală infecțioasă a papagalilor sau „boala papagalilor”, termen utilizat, aici, în sens figurat, n. trad.]: în școlile coranice, elevii erau învățați de mici să învețe cantități mari de materie pe de rost, papagalicește – dar nu erau capabili să formuleze ei înșiși nici un argument.

defileul tang e garu 3 jpg jpeg

                                                          Defileul Tang-e-Garu

Nu era însă vorba în nici un caz de un refuz generalizat al modernizării sau de o respingere a contactului cultural cu Vestul. Dimpotrivă, la tinerii afgani întîlneai uneori o precipitare în direcția modernizării, care căpăta trăsături aproape comice. König, bunăoară, îi critica la cursurile sale din Kabul pe unii experți occidentali – precum politologul Karl Deutsch, care declarase odată că „societățile de tranziție” ca Afganistanul trebuie să urmeze, toate, aceeași cale: să fie tot mai puțin asemănătoare țării celei mai sărace – pe atunci, Etiopia – și să devină tot mai asemănătoare țării celei mai bogate, și anume America. Un student, care abia învățase această lecție și nu voia să o abandoneze, l-a contrazis furibund pe criticul König: Afganistan trebuia să devină cît mai rapid America Orientului Mijlociu.

La acel moment, 15% din studenții Universității de Studii Economice din Kabul erau femei. Un vast volum din seria Studiilor afgane, co-editată de René König, aborda tema „Emancipării femeilor în Afganistan”. Eforturile de „occidentalizare” a țării nu veneau numai din exterior, existau și inițiative locale. Cînd, în 1919, regele Amanullah Khan a obținut independența Afganistanului față de Anglia, a început implementarea unui lung șir de reforme. Kemal Atatürk și Reza Shah, din Persia, i-au slujit ca modele. În 1921 se deschidea prima școală de fete din Kabul și apărea primul ziar editat de și pentru femei.

Dar încercările de reformă ale lui Amanullah Khan au fost sortite eșecului. El și-a impus ideile prin decret, în loc să încerce să convingă populația pas cu pas. A sfidat Loya Jirga, „Marele sfat” al bătrînilor tribului, și a instigat majoritatea populației masculine, adresînd femeilor un apel de renunțare la văl. Aceste provocări au atins o cotă maximă atunci cînd, cu ocazia unei călătorii în Europa, regina Soraya s-a arătat fără văl. În 1929, Amanullah a fost detronat și a trebuit să părăsească țara. Au urmat după aceea felurite valuri de modernizare, care însă își pierdeau rapid amploarea. Dispoziții legale și articole de Constituție – precum cele care diminuau, în 1964, ponderea legislației Șaria – reprezentau, în ochii străinilor, acte de modernizare. Dar toate erau doar „pe hîrtie”, ele nu reflectau realitatea socială a țării. Refuzul afgan al modernității reflecta nu numai mefiența față de Vest, dar și opoziția față de elita politică locală. Într-o țară ca Afganistan, a cărei populație e saturată de o neîncredere agresivă față de orice putere centrală, întrebarea care se pune pînă în ziua de azi e dacă și cum se poate obține o modernizare „regională”, „dincoace” de nivelul statului național.

René König a schițat o politică de dezvoltare pentru societatea tribală afgană, care ținea cont de particularitățile ei istorice, politice și culturale. Surprinzător din perspectiva zilei de azi, în scenariul lui König islamul nu juca nici un rol. Importantă era, după cum sublinia König, o disponibilitate intelectuală din partea Vestului de a face compromisuri și de a „gîndi pe segmente”: nu trebuia industrializată întreaga țară; modernizarea agriculturii nu era pretutindeni oportună; și nu trebuia ca fiecare curs să fie predat după model occidental. În locul unui ajutor din „perspectiva hotelurilor Hilton”, König propunea munca meticuloasă la fața locului. El nu vedea în societatea industrială de tip occidental „forma normală” – față de care celelalte orînduiri economice și sociale par anomalii –, ci mai degrabă „o alcătuire extremă despre a cărei oportunitate se pot formula diferite păreri”.

Pornind de la scepticismul său față de stilul de gîndire „totul sau nimic”, König a avansat propuneri pentru ameliorarea economiei locale – impresionante prin cunoștințele amănunțite pe care le dezvăluie. König conturează, fără urmă de prezumțiozitate, utopia unei colaborări între țările sărace și cele bogate; chiar dacă nu ar fi împiedicat toate conflictele, materializată  la timp, o astfel de utopie le-ar fi atenuat, probabil, pe cele mai multe dintre ele.

König nu și-a făcut iluzii. Afganistanul – se poate oare vorbi de un „stat” în cazul acestei țări? – era „o alcătuire extrem de fragilă, cu un echilibru foarte precar”. Pe fondul frămîntărilor interne și al permanentelor conflicte tribale, țara era o pepinieră pentru conflicte viitoare. La René König găsim motivele pentru care s-a ajuns aici – dar și explicații despre cum s-ar fi putut evita așa ceva.

Wolf Lepenies, sociolog și politolog, fost rector al Wissenschaftskolleg zu Berlin, este profesor emerit la Freie Universität Berlin.

traducere de Matei PLEŞU

caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Se știe, politicianul român vorbește colorat, dar cîteodată (pesemne ca să fie sobru) își restrînge paleta de culori. De curînd, într-o discuție la televizor, l-am auzit pe unul afirmînd despre un altul că „a spus negru pe alb“.
image png
Ce ne amintim și ce am uitat
Întoarcerea spre trecut, în încercarea de a-i recupera reperele, ar trebui să fie însoțită, așa cum au încercat s-o facă și organizatorii expoziției dedicate Monicăi Lovinescu, de sentimentul „aducerii aminte, înainte de a uita”.

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.