⬆
ofertele moşului
Iar Crăciunul...
„Încă un număr despre Crăciun?“ – ne-au spus colegii din redacţie. „Şi probabil, iarăşi, despre spiritul Crăciunului...“ „Mai bine faceţi şi voi unul anti-Crăciun, cu nevrozele de sărbători, oamenii singuri...“, ni s-a mai zis. Şi am încercat.
Criza de criză de Crăciun
N-am ştiut şi nu cred că vom şti să profităm de şansa pe care ne-a oferit-o criza. Şi pentru că n-am ştiut şi nu vom şti, se prea poate ca ea să nu fie cu adevărat o criză. În deceniile din urmă, crizele au lăsat urme adînci în conştiinţele individuale şi colective, au modificat valori, credinţe şi comportamente.
Crăciun şi spaţiu desacralizat
Odată ce am primit propunerea de a scrie un text despre dinamica psihică (mai simplu, despre mişcarea sufletească) în preajma sărbătorii de Crăciun, mi-au apărut două imagini. Prima este o relatare a lui Mircea Eliade (în Sacrul şi profanul) despre tribul achilpa, în a cărui tradiţie Fiinţa divină a creat stîlpul sacru din trunchiul unui copac de cauciuc.
Moş Crăciun oferă, dar nu scoate economia din criză
În urmă cu mai bine de un deceniu, spre sfîrşitul lunii noiembrie, mă aflam în Statele Unite. Spre deosebire de România din acea perioadă, peste Ocean începuse deja în magazine promovarea sărbătorilor de Crăciun. Mărfurile de profil, aranjamentele specifice şi muzica de sărbători îi duceau pe clienţii magazinelor direct într-o transă a cumpărăturilor.
Blojul împuşcă Cerbul la comanda "Motor!"
Pentru sărbătorile de sfîrşit de an (şi pentru celelalte, dar astea durează mai mult), redacţiile recurg la planul B. Desigur că ar mai putea interveni vreun tsunami sau alt eveniment creator de breaking news, dar mai întîi trebuie asigurat stocul de ştiri cu obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou, obligatoriu tradiţionale, păstrate cu sfinţenie din generaţie-n generaţie...
Pierdut spiritul Crăciunului...
Ofer recompensă celui care îl găseşte. Anul acesta nu reuşesc să mă bucur de gîndul apropierii Crăciunului. Nu-mi dau seama cum s-a întîmplat, dar am pierdut „ceva“-ul care în anii trecuţi apărea firesc în preajma sărbătorilor de iarnă.
Cum poţi fi Moş Crăciun - interviu cu Marin FAGU
"Eram în clasa a VIII-a. Am văzut într-o vitrină o mască de Moş Crăciun (foarte bine lucrată) dintr-un cauciuc subţire. Mi-a plăcut şi am cumpărat-o. La cîteva zile, preotul nostru paroh le spune părinţilor mei că vrea să ajute comunitatea şi să le facă o surpriză plăcută credincioşilor, oferindu-le mici cadouri (sub formă de pacheţele) enoriaşilor, atît mari cît şi mici."
Cozonacul de Crăciun
Fă curat în casă, în tine. Aeriseşte bine, apoi închide tot, încinge cuptorul, spală-te pe mîini. Aşază-ţi ingredientele pe masă, măsoară-le, priveşte-le, gîndeşte. Nu există greşeli de neîndreptat, în bucătărie. Nimic nu-i cu desăvîrşire greşit. Nu pînă la capăt. Nu-i niciodată prea tîrziu să obţii ceva bun.
Motivul maicii bătrîne în colinda mioritică
Colindele de Crăciun reprezintă un obicei foarte vechi, practicat la începutul anului. Cînd Anul Nou a fost separat ca dată de sărbătoarea Crăciunului, acesta a prezervat multe dintre practicile începutului de an, precum şi urme de cult al morţilor. O. Bârlea presupune că „«Mioriţa» a fost tot o colindă de doliu după cioban mort“.
Crăciunul la britanici
Expresia It’s Christmas strînge în ea alintul copiilor ce nu mai au răbdare şi trag cu lăcomie de poleiala mătăsoasă care înveleşte cadourile. Iar uneori este o aluzie la o bunăstare sexuală – cînd cineva te face fericit, cînd nu poţi să te opreşti din hlizeală şi zîmbeşti prosteşte toată ziua – asta se numeşte Christmas every day! Crăciun în fiecare zi?
Crăciunul în filme
It’s a Wonderful Life (1946). Regia: Frank Capra. Filmul care întrupează esenţa „spiritului Crăciunului”: nu în sensul Disney-consumist, cu mult fast şi moşi rubiconzi, ci ideea creştină ce stă la baza acestuia: să-i pui pe alţii înaintea ta, întotdeauna, aproape cu preţul propriei vieţi.