La finalul lunii august, ministrul Apelor și Pădurilor, Doina Pană, a declarat că ar vrea ca televiziunile să difuzeze mai multe știri pozitive. Ideea nu este nouă, iar declarația nu e una tocmai nevinovată sau benignă. Cum, în ultima vreme, în siajul deciziilor politice controversate, opinia publică a început să se revolte, iar o parte a mass-media e blamată de liderii politici pentru incitare la demonstrațiile populare – să nu uităm de lista neagră pe care Carmen Dan a făcut-o în urmă cu cîteva luni, listă pe care erau trecuți mai mulți jurnaliști care ar fi popularizat protestele –, sînt de așteptat mai multe asemenea decizii care ar pune botniță presei.

Ce a declarat Doina Pană, pentru ziarul Libertatea: „Din punctul meu de vedere, din păcate, la ceea ce am oferit noi, ca societate, de la revoluție încoace, pentru tineri, în afară de cei care au baze solide în propria familie, cei care vin și cu alte valori morale decît cele ce le oferim noi ca societate, noi avem tineri foarte buni, dar trebuie să ne îngrijoreze gradul de violență la care s-a ajuns în țara asta, de ură, de dezbinare, și astea sînt toate efectele unor propagări doar a știrilor negative din România. În plus, mai este un principiu psihologic simplu, te identifici cu ceea ce vezi. Iar tînărul care se uită la TV se identifică cu ceea ce vede. Și el cînd vede că se parvine ușor prin prostituție, furt… și avem atît de multe exemple pozitive. Eu nu vreau să văd numai tineri care fac minuni, în sensul rău, ci să văd și olimpicul, la fel de difuzat“.

Fără a comenta cursivitatea și logica declarației, interesant este că aceasta a avut iz de inițiativă legislativă. Amintind de vizita pe care a făcut-o în Canada, în perioadă electorală, ministrul a ținut să sublinieze faptul că nu a văzut acolo „pe nici un canal nimic negativ, nimic agresiv, totul era un schimb de opinii cu argumente, civilizat“. Bineînțeles că acest fapt nu l-a pus pe seama calității politice a candidaților din Canada, ci, culmea, pe o mass-media „pozitivă“, care este de fapt, în opinia sa, motorul unei societăți civilizate – motivînd aceasta și prin faptul că nu a văzut pe străzile canadiene „lume nervoasă, încruntată, ci dimpotrivă, săritoare și cu zîmbetul pe buze“.

Declarația doamnei ministru atinge, populist, și un punct extrem de sensibil: tinerii care pleacă din România şi pe care, în opinia sa, îi putem aduce înapoi doar cînd atmosfera din societate se va schimba. Iar aici a lansat bomba: „Acest lucru se poate face numai prin anumite măsuri legislative. Putem veni cu o deducere de TVA, cu o impunere clară. Ei (cei din presă – menționează jurnaliștii de la Libertatea) consideră că le scade rating-ul. Le scade la toate, că toate vor avea astfel de știri pozitive“.

Cu alte cuvinte, discursul s-a dorit a fi o lansare de proiect legislativ, după cum a declarat în continuare ministrul, găsind și o soluție pentru a promova proiectul, şi propunînd, cu o seninătate uluitoare, un pact între femeile din politică și cele din presă.

„M-am gîndit la un fel de pact între femeile din politică și cele din presă, în sensul să creeze un val, prin dezbateri, prin invitați lideri de opinie, în emisiuni, care pot fi din orice domeniu, cîntăreți, vedete, dar să creeze valul necesar pentru a se solicita această lege. Știm cum a trecut și legea fumatului, cît de greu a fost și am putea implica și asociațiile de tineri, de părinți, de elevi, care să dezbată acest subiect.“

Invitată telefonic, într-o emisiune la B1 TV, ministrul și-a menținut aceleași declarații, plusînd pe trăirile populiste. „Copiii să nu vadă numai negativ, în sensul că într-o țară nu se poate să nu fie și ceva pozitiv și pentru că e un mecanism psihologic simplu: te identifici cu ceea ce vezi. Ce e bine pentru sănătatea morală a tinerilor noștri, ce e bine ca să facem să se întoarcă toți tinerii plecați din țară care au făcut-o nu pentru bani, pentru că cîștigau la fel de bine ca aici, ci pentru că voiau să trăiască într-o societate unde e mai puțină dezbinare, mai puțină agresivitate, unde e o atmosferă pozitivă și normală.“

Reproșului că o asemenea lege contravine directivelor europene privind libertatea de expresie și libertatea presei, ministrul i-a răspuns că există și directive europene potrivit cărora rolul presei este și unul… cultural, marșînd pe ideea că dacă presa din România ar prezenta știrile într-o manieră pozitivă, societatea românească s-ar trezi, de mîine, cu zîmbetul pe buze.

Bineînțeles, totul pare ilar. Cu toate acestea, să nu uităm că, în 2008, Gheorghe Funar și Ioan Ghișe au inițiat un proiect de lege prin care posturile TV și de radio ar fi fost obligate să difuzeze 50% știri pozitive și 50% știri negative, Ioan Ghișe motivînd legitimitatea inițiativei prin faptul că, din cauza știrilor negative, copiii noștri sînt triști.

Iar atunci ne-am apropiat extrem de periculos de a avea această lege, pentru că proiectul a fost adoptat de către Senat. Din fericire, au fost mulți cei care s au opus vehement, iar legea nu a trecut. Printre vocile politice și cele ale societății civile, purtătorul de cuvînt al Reporters Sans Frontières, Jean-François Julliard, a declarat la vremea respectivă că doar China mai are o asemenea lege.

Să sperăm, în continuare, într-o vigilentă și categorică opoziție în fața unei asemenea legi care ar distruge libertatea presei și ar încălca Constituția României: „Libertatea de exprimare a gîndurilor, opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public sînt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă“ (articolul 30, paragrafele 1 și 2, Constituția României).

Acest text a fost realizat într-un program de parteneriat cu Osservatorio Balcani e Caucaso pentru Centrul European de Presă şi Libertatea Presei (ECPMF), cu sprijinul Comisiei Europene. Responsabilitatea pentru conţinutul acestui text aparţine exclusiv revistei Dilema veche şi nu se poate în nici un fel considera că el ar reflecta punctul de vedere al Uniunii Europene.

Foto: flickr