Genul cumsecade

Publicat în Dilema Veche nr. 538 din 5-11 iunie 2014
Mîrlanii cu palat jpeg

E mai degrabă scundă şi oarecum pătrată. Să aibă la vreo cincizeci şi, dar e bine încleiată, carnea vîrtoasă stă tare ca piatra pe oasele scurte şi zdravene. O măsură de om care-ţi învîrte însă gospodăria într-o secundă – face ciorbe, îngrijeşte la animale şi copileşte la roşii, fără crîcneală.

A coborît dintr-o preorăşenească, cu două sacoşe imense de rafie în fiecare mînă. Nu se vede ce cară acolo, dar pare o greutate îndesată, apăsătoare ca plumbul, ucigătoare. Le duce cu umerii tremurînd, cu pas repede, ai pune pariu că are dinţii încleştaţi. Are rochia de oraş pe ea. A ieşit din pantalonii de trening, din flanelul grena şi din papucii de plastic verde, purtaţi peste ciorapii groşi, pentru rochia asta fără mîneci, rotundă la gît, care se termină undeva la jumătatea genunchilor ridaţi. E un nylon, un soi de elastic care se întinde şi fîşîie la fiecare mişcare a trupului îndesat. Cineva, creatorul rochiei, a avut ideea să îmbrace nasturii care o închid la spate de la ceafă pînă spre talie în nişte fundiţe cît palma. Pe nasturii chinuiţi, fundiţele erau toate razna. Cîş, scălîmbe, se mişcau şi ele sacadat cu fiecare pas hotărît al femeii.

Doamna e cumsecade. Mari păcate n-a înfăptuit. A minţit atîta cît viaţa normală să poată merge mai departe. A tăcut cînd bărbatu-su era beat, l-a nenorocit cu cicăleala cînd era treaz. E o lege a compensaţiei, pe care o ştie bine. A ţinut pomenile, sărbătorile, a dat cînd şi cît a trebuit. Ştie a citi şi-a scrie. Reţetele ei sînt notate cu mînă grea, de şcolar; cînd scrie, pixul apăsat sapă şanţuri în hîrtia devenită un model ondulat, un Braille pe dos.

Nu-i plac deviaţiile, anormalii, negospodarii. La inima ei ajunge cineva despre care-şi imaginează că are totuşi o cămară cu conserve făcute-n casă, un congelator cu carne pe două săptămîni, ceva vin şi ţuică de la neamuri şi sifon. Cineva care s-a încuibat cum se cuvine la el acasă. Cu perdele, covor şi gresie lucioasă. Cu lustră în formă de lalea, cu termopan, cu blocul izolat. La inima ei ajunge cineva care se respectă şi iese frumos din casă, vara, cu maiou sub cămăşile albe, cu mînecile scurte apretate şi călcate lamă. Cu pantofi curaţi şi cu părul ales bine din pieptene într-o cărare pe-o parte. Cineva sigur pe sine, care-i tutuieşte pe chelneri şi care a năşit o duzină de perechi.

În faţa necunoscutului, a ciudăţeniei, o pocneşte o veselie neîncrezătoare. Poate uneori să schiţeze o cruce, să şoptească un „Doamneee...“ şi amuzamentul ei nejucat s-o ducă pe domnişoara cu ruj negru la care se uită piezişîntr-un cumplit derizoriu. Pe tipul filiform, în maiou, care face moonwalking în staţia de autobuz cu căştile pe urechi – la Bălăceanca. Pe liceenii care se bat cu cartofii prăjiţi sleiţi de la Mc – la reeducare urgentă.

Doamna e cumsecădenia întrupată şi hrăneşte copii de pe stradă cu friganele – de sufletul ei, de sufletul morţilor. S-a uitat la Eurovision şi a privit-o pe Conchita cu mîna la gură. După standardele toleranţei luminate, ea e o rasistă. Dar n-o face conştient, nici măcar cu răutate. Lumea aşa e aşezată; ţiganii-s ţigani, jidanii-s jidani, iar toată lumea musulmană e la categoria „arabii ăia“. N-are sensibilităţi de protejat pentru că nici pe ale ei nu i le-a menajat nimeni vreodată. Nu că ar fi vrut. Nu că ar fi cerut, nu că s-ar fi gîndit vreodată la aşa ceva. Lucrurile mai complicate ca evidenţa sînt mofturi. Toleranţa pentru ăi tineri se opreşte abrupt la copiii ei. Iar ei – un ciudat melanj de supunere filială şi clubărit prin Centrul Vechi. Ei o să ducă dorul camerei mobilate cu PAL de acasă prin bursele din străinătate. Ei o să înveţe cel puţin să se abţină cînd vine vorba de chestiuni rasiale. Ei o să aibă un coleg negru, chinez, arab sau turc – care sînt, la rîndul lor, cumsecade. Ei sînt urmaşii doamnei cu rochie de plastic închisă la spate în fundiţe ridicole şi ei o să vadă pe pielea lor că prejudecăţile au două capete. Şi că amîndouă muşcă al naibii de tare.

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-şef la ştiri, radio Kiss Fm şi Magic FM.

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.