Dragă prietene

Publicat în Dilema Veche nr. 477 din 4-10 aprilie 2013
Prostănaci de fiecare zi jpeg

Umblînd zilele trecute printr-o cutie plină de fotografii de-a valma, am dat de o vedere – din cele la limita kitsch-ului – cu trei-patru pisoiaşi pufoşi, îngrămădiţi într-un coş legat, desigur, cu o fundă roşie. Vederea era de prin anii ’80. De cînd eram în şcoala generală şi de cînd prietena mea cea mai bună mi-o trimitea de la spitalul unde bolea, prinsă de o hepatită din cele şcolăreşti. Pe spate, textul începea cu „Draga mea...“ şi sfîrşea cu celebra formulă „ceea ce îţi doresc şi ţie“ – încă foarte la modă pe vremea aia în scrisorile trimise  soldaţilor în termen. Fireşte, prietena mea nu-mi dorea, de asemenea, să fac hepatită, ci îmi spunea că se simte foarte bine, ceea ce îmi dorea, desigur.

Am fost prietene din copilărie, din şcoala generală pînă la liceu, cînd una dintre noi a ajuns la Mate-Fizică iar cealaltă la Filologie. Împărţeam tot, pînă atunci. Mîncare, haine, caiete, teme, cărţi, guma de mestecat mestecată, păpuşi, creioane de colorat – tot. Cînd ea nu era la mine acasă, eram eu la ea. Ni se făcea tare dor una de alta, cînd plecam care pe unde, în lungile vacanţe de vară. Era prietenia tipică între două fete, care-şi citeau una alteia jurnalele copilăreşti, în care consemnam cu sîrg notele primite la şcoală sau tulburările sufleteşti iscate de o zi primăvăratică. Citeam Karl May-uri, romane cavalereşti, Dumas-uri şi ne adresam una alteia cu „fiule“, aşa cum diverşi cardinali machiavelici de prin lecturile noastre se adresau mirenilor. Desenam obsesiv prinţese cu rochii gonflate şi tiare scînteietoare în buclele blonde. Mai apoi, făceam pasteluri cu lungi sălcii melancolice pe maluri de ape. Ne fardam cu carioci şi jucam prin casă scenele în care o eroină oarecare moare, mînjită pe la gură cu tempera roşie. Făceam pe eroina moartă cu rîndul, frăţeşte. Ea dramatiza mai bine zbaterea ultimelor clipe de viaţă, eu făceam mai bine pe mortul rigid. Fiecare cu talentele sale.

Ne-a despărţit definitiv liceul. Ne-am mai văzut apoi din ce în ce mai rar. Fiecare avea deja un alt grup de amici, alte interese, alte fiţe de adolescenţă. În liceu nu ţin minte să fi avut ceea ce se numeşte cea mai bună prietenă, dar aveam tone de amici şi amice. Nu era vreme de investit într-o singură persoană, totul trebuia experimentat repede, şi ars la fel de repede.

Prietenia adevărată a revenit în facultate. Acolo deja se cocea sofisticăreala sufletească, astfel încît aveam două cele mai bune prietene. Erau diferite ca cerul cu pămîntul, şi nu se înghiţeau una pe cealaltă. Cu ele am împărtăşit nopţi nedormite, iubiri ascunse, petreceri, muzici felurite şi cărţile cu care ne înghesuiam avid minţile. Am moţăit împreună pe cursuri, am băut cisterne de cafele şi am fumat miliarde de ţigări. Am chiulit, am minţit, am fugit de-acasă la mare. Ne-am certat la sînge pe teme caraghios de abstracte. Ne-am împăcat. Prieteniile aste au durat mult după facultate, pînă cînd s-au pierdut, cumva, şi ele. De una dintre fete nu mai ştiu nimic, de mulţi ani, cu cealaltă mai corespondez sporadic. Cu amîndouă m-aş revedea bucuroasă oricînd. Nu ştiu ce am discuta după ce am termina de rememorat vremurile de aur ale studenţiei, dar am încredere în ele.

Abia spre maturitate am reuşit să clădesc ceea ce cred că ar fi o prietenie statornică. Cînd copilul crud, adolescentul nevricos sau foarte tînărul orgolios au lăsat loc unei persoane ale cărei contururi sufleteşti sînt deja aşezate. E vremea cînd o astfel de prietenie se leagă greu, dar se strică la fel de greu. E vremea cînd cineva îţi poate spune în faţă nişte adevăruri dureroase, în aşa fel încît să nu te superi. Cînd poţi să ceri ajutor, fără să-ţi fie ruşine. Tot acum, la maturitate, pot înflori în mod neaşteptat prietenii pe care, în trecut, le calificaseşi drept simple şi indiferente amiciţii.

Recunosc, însă, că mi se face uneori dor de vremurile cînd, în copilărie, alături de cea mai bună prietenă, desenam serios nişte prinţese improbabile şi ne jucam leapşa pe-afară, pătimaş, pînă la ultima suflare.

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-şef la ştiri, radio Kiss Fm şi Magic FM.

Cum ne pregătim pentru Paște jpg
Cum ne pregătim pentru Paște
Masa de Paște este un moment special în care familia și prietenii se adună pentru a sărbători și a petrece timp împreună.
credite jpg
Ce putem face atunci când avem nevoie de un credit rapid?
Dacă te confrunți cu diferite situații financiare urgente, care nu pot fi amânate, trebuie să știi că sunt mai multe modalități prin care poți lua credite rapide.
Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)

Adevarul.ro

image
Răzvan Lucescu, „îngropat“ în bani: suma primită de la magnatul grec, patron la PAOK Salonic
La 55 de ani, fiul legendarului „Il Luce“ și-a câștigat reputația de tehnician de elită prin rezultate impresionante. Titlul pe care l-a cucerit cu PAOK, pentru a doua oară, confirmă această realitate.
image
Experiența copleșitoare a doi români printre tătarii din Rusia. „România? Fantastică țară!” VIDEO
Cristi și Ralu, doi cunoscuți vloggeri români, au ales să meargă în Rusia, dar nu oriunde. Cei doi au ajuns la Kazan, capitala Tatarstanului, iar experiența lor a fost una copleșitoare
image
Vârsta de pensionare se va modifica la fiecare 3 ani. Cum pot ieși femeile mai devreme la pensie
Un articol din noua lege a pensiilor, care intră în vigoare de la 1 septembrie 2024, prevede că vârsta de pensionare se va modifica la fiecare 3 ani.

HIstoria.ro

image
Unde e corectitudinea presei românești din anii celui de-al Doilea Război Mondial?!
Februarie 1941. România generalului Antonescu aparține Axei. Germania, noul nostru partener strategic, e în război cu Anglia. Presa vremii respective urmărește îndeaproape mersul Războiului.
image
Când a devenit Sicilia romano-catolică?
Mai mult de 13 civilizații și-au pus amprenta asupra Siciliei din momentul apariției primilor locuitori pe insulă, acum mai bine de 10.000 de ani, dar normanzii și-au tăiat partea leului.
image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi