Arhaisme

Publicat în Dilema Veche nr. 812 din 12-18 septembrie 2019
O paralelă inegală jpeg

În volumul său Fragmentarium (1939), Mircea Eliade face apologia arhaității, pe baza convingerii că gîndirea simbolică a societăților tradiționale deține o egală demnitate cu metafizica sau creațiile culturale ale societăților istorice: deși diferită, mentalitatea prelogică a „primitivilor“ nu e cu nimic mai prejos decît Iliada, piesele lui Shakespeare sau filozofia lui Bergson. Eliade prelua această teză de la pionierii etnologiei și antropologiei occidentale, care făceau explorări pe teren, cu fondurile și „ochelarii“ unor imperialiști și misionari ai „civilizației“. Deși a fost acuzat de fascism (adică de suprematism alb) – și, formal, el chiar a fost un apropiat al Gărzii de Fier, via Nae Ionescu –, viitorul guru de la Chicago era mai curînd un precursor al protocronismului românesc din anii ’80. Ca intelectual complexat și dornic să-și înscrie națiunea în rîndul lumii, el susținea cu ardoare că numai plonjonul în arhaitate va arăta „Europei“ (care se distanțase de Răsăritul post-bizantin odată cu înfloritoarea ei Renaștere) virtuțile „spirituale“ adînci, arhetipale, ale acestui colț de continent aparent întîrziat și periferic. Prin culturile neolitice din arealul carpatic le-am fi fost egali altora, care ne-au lăsat în urmă foarte recent…

Din păcate, ideologii comunismului terminal au recuperat această optică, sprijinindu-se pe reeditarea delirantului Densușianu, pe candoarea „hiperboreană“ a unui Anton Dumitriu și pe erudiția deturnată a unui Edgar Papu – sau pe condeiul oportunist al unor „ierarhi-cărturari“, devotați unei ficțiuni străromâne, de ordin patristic – pentru a întări, în registru atemporal, ontologia „românească“ dezvoltată, la Păltiniș, de Constantin Noica. Toate aceste încercări de compensare a unor frustrări prin exaltarea unei pleonastice „întîietăți originare“ nu au primit drept de cetate în viața academică euro-americană, degenerînd treptat în triviale teorii ale conspirației, la limita ridicolului (panoul subteran de comandă de sub Sfinxul din Bucegi și alte asemenea parascovenii hilare). N-am făcut decît să (ne) demonstrăm ceea ce era de așteptat, și anume că nu poți evolua regresiv!

Și totuși, Eliade avea pe undeva dreptate. Un fond primitiv persistă în societățile noastre europene, fie apusene sau răsăritene. Acest fond e reabilitat prin teoria multiculturalismului, care egalizează pictura rupestră și lucrările lui Rubens (susținînd că orice creație non-occidentală e la fel de prețioasă, dacă nu chiar superioară creațiilor „omului alb, mort, protestant“ etc.) Guy de Maupassant a scris o povestire intitulată Madame Baptiste, care descrie soarta unei fetițe de 11 ani, violată de valetul Baptiste, pe care mica ei societate provincială o stigmatizează, împingînd-o finalmente spre sinucidere (deci și spre refuzul unei înmormîntări creștinești, de care avea parte orice om onorabil). Această tabuizare a victimei, ca țap ispășitor, lucrează și în România actuală, unde coabităm cu o majoritate convinsă că femeile agresate sexual sînt, de fapt, vinovate de ce li se întîmplă: după asasinarea Alexandrei Măceșanu, am citit ad nauseam relatări și „explicații“ care oscilau deplorabil între „Ce căuta acolo?“ și răspîndirea stereotipului femeii violate, care, în realitatea ei subiectivă, perversă, de ființă inferioară, vehicul al ispitei, „și-a căutat-o“. Dacă societățile occidentale au renunțat treptat la această optică hidoasă (cel puțin de la sfîrșitul veacului al XIX-lea, cînd scria Maupassant), la noi, ideea că victima e impură, obligată să se ascundă (de ochii lumii și în tăcere) pentru că ea poartă de facto culpa celor petrecute, rămîne populară. Vesticii au căzut în extrema cealaltă (mișcarea #metoo și toate avatarurile ideologice ale feminismului radical), pe cînd noi ne aflăm abia la începutul unei pedagogii a normalității, într-o ambianță socială machist-balcanică, ruralist-feudală și post-comunistă, unde masivitatea statistică a misoginiei nu poate fi tăgăduită și, după cît se pare, nici nu va fi tămăduită prea curînd. 

Teodor Baconschi este diplomat și doctor în antropologie religioasă.

caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Se știe, politicianul român vorbește colorat, dar cîteodată (pesemne ca să fie sobru) își restrînge paleta de culori. De curînd, într-o discuție la televizor, l-am auzit pe unul afirmînd despre un altul că „a spus negru pe alb“.
image png
Ce ne amintim și ce am uitat
Întoarcerea spre trecut, în încercarea de a-i recupera reperele, ar trebui să fie însoțită, așa cum au încercat s-o facă și organizatorii expoziției dedicate Monicăi Lovinescu, de sentimentul „aducerii aminte, înainte de a uita”.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.