⬆
ca la carte - proiectul căutătorii de poveşti
„Lumea în biblioteca mea”
Prima oară am aflat despre Fundaţia IREX acum mai bine de cinci ani, pe cînd eram încă studentă la secţia de Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării de la Litere. Cîţiva reprezentanţi ai fundaţiei veniseră la facultate să ne spună despre un nou proiect care avea să înceapă în ţara noastră.
Formidabila armă biologică
Aş fi putut să încep cu un titlu mult mai tare. Ceva de genul: „Nişte zeci de milioane de dolari pe care nu-i băgăm în seamă“. Şi aici nu era nici un firicel de metaforă. Nici o aducere din condei, ci purul adevăr. Un munte de bani, pe care nu-i vedem pentru că ochiul nostru nu e antrenat să vadă aşa ceva.
Novateca
Novateca este un program pilot care, timp de doi ani (începînd cu luna iulie 2012), va evalua oportunităţile de facilitare a accesului populaţiei la mijloacele tehnologiei informaţionale în Republica Moldova, prin intermediul reţelei existente de biblioteci publice.
Basm cu făcători de bine
Bibliotecarul este, după canonul ideilor fixe, grav, sacerdotal, clorotic, încruntat şi palid. Păzeşte idei aşa cum alţii păzesc butoaie cu carburanţi sau lăzi cu muniţie. Are pete de ficat pe mîini, obraji scofîlciţi, cearcăne pînă la bărbie, degete uscate şi o anume lentoare care nu corespunde secolului, mileniului şi, în general, vieţii.
„Parteneriate pentru Europa digitală“
Cea de-a IV-a ediţie a Congresului European pentru Includere Digitală a avut loc pe 5 şi 6 noiembrie 2012 la Bruxelles. Conferinţa s-a desfăşurat ca o continuare a celei de anul trecut, mărind participarea şi implicarea bibliotecilor, în încercarea de extindere şi aprofundare a dialogului paneuropean despre includerea digitală.
Oameni care urnesc munţii din loc
Prima condiţie ca să-ţi cumpere cineva marfa este să intre-n magazin. Poate că nu toată lumea poate să citească. Sînt oameni care termină şcoala şi nu mai scriu niciodată în viaţă nimic pentru că nu mai au nevoie să scrie nimic niciodată. Asta-i soarta lor. Nu mai citesc niciodată nimic pentru că nu mai au nevoie să citească.
Trebuie să protejăm şi să reinventăm librăriile locale
Bibliotecile de pe teritoriul Marii Britanii încearcă să ofere cît mai mult comunităţilor pe care le deservesc şi în mod special cetăţenilor cu salarii scăzute şi resurse puţine. Există, totuşi, confuzie în jurul rolului bibliotecilor. Ce sînt ele? Cum ar trebui să se schimbe şi să evolueze? Ce loc au într-o lume modernă bazată pe Internet?
Poveste fără sfîrşit
Tatăl Lilianei a fost cel mai mare duşman al angajării ei la bibliotecă. Adică de ce să stea fata pe un scaun să păzească nişte cărţi prăfuite, dacă era atîta treabă de făcut în casă? Cineva trebuia să mai meargă şi pe la pădure, aveau animale de îngrijit, plus că, la un moment dat, i-ar fi plăcut să-i rupă uşa şi vreo doi nepoţi.
De la Lugoj la Comloşu Mare
Pe 5 decembrie 2012, cartea Căutătorii de poveşti a avut lansarea şi la Timişoara. După o seară de zîmbete şi voie bună, i-am prins pe bibliotecarii Adriana Weimer (Biclioteca din Lugoj) şi Sergiu Şoic (Biblioteca din Comloşu Mare) şi le-am adresat cîteva întrebări.
Biblioteca publică rurală - modelul francez
În Signy-l’Abbaye, o comună încărcată de istorii şi de legende medievale, biblioteca este o fereastră către cultură, comunicare interumană, prietenie şi sprijin social. Cei aproximativ 1400 de locuitori, în mare parte vîrstnici, au învăţat lecţia istoriei.
„Mă impresionează pasiunea oamenilor” - interviu cu Paul-Andre BARAN
Paul-Andre Baran este directorul Programului Biblionet. În martie 2012, a fost numit Campion Digital al României la Comisia Europeană.
Inspiraţia vine de la Brăila
Într-o dimineaţă de decembrie înzăpezit, începută mult prea în zori, am pornit-o înspre locul ultimei lansări a cărţii Căutătorii de poveşti, alături de Radu Paraschivescu – unul dintre autorii volumului –, Sabina Ştirb şi Silvia Jalea – doi dintre oamenii neobosiţi de la GMP PR, care s-au ocupat de întregul proiect.