Vrem o presă tabloid? - interviu cu Ioana AVĂDANI

Publicat în Dilema Veche nr. 531 din 17-23 aprilie 2014
Vrem o presă tabloid?   interviu cu Ioana AVĂDANI jpeg

Săptămîna trecută am publicat prima parte a interviului în care discutam cu Ioana Avădani, director al Centrului pentru Jurnalism Independent, despre problema libertăţii presei în România. Concluzia era una tranşantă: „presa“, spunea Ioana Avădani, „este atît de liberă pe cît îşi doreşte, de fapt, să fie“. Reluăm, săptămîna aceasta, tot în cadrul proiectului european „Safety Net for Journalists“, partea a doua a interviului, în care discuţia, derivată din această afirmaţie, s-a concentrat în jurul întrebărilor: cît atîrnă în balanţă deontologia şi cît dependenţa economică, şi cît de mult îşi doreşte, de fapt, publicul, o presă profesionistă?

Presa din România este din ce în ce mai mult acuzată că tinde să devină tabloid. Subiectele sociale, problemele politice şi economice – toate par a pierde teren în faţa ţopăiturilor de cancan... Cînd a început, de fapt, marea tabloidizare?

În România există mai multe surse de tabloidizare. Prima rădăcină este sustragerea din sfera politică şi abordarea acestor soft news, care te ţin la distanţă de bătăi de cap.  

Modelul extrem de vizibil a fost PRO TV-ul din perioada anilor 2000-2004, PRO TV-ul care pornise ca un post cu multă implicare în politic şi care promova liberalismul, nu în manieră ideologică, ci mai degrabă ca antreprenoriat şi spirit de aventură economică, adresîndu-se părţii mobile, creatoare, constructive, acelui segment care avea potenţialul real să împingă România înainte. Dar, în urma acumulărilor de datorii faţă de stat, nu numai că şi-a îndulcit tonul, dar a eliminat pur şi simplu subiectul politic din jurnal. În mod paradoxal, acest lucru nu i-a atras nici o scădere de popularitate. În 2004, PRO TV-ul a fost cumpărat de Central Media Enterprises care, ca primă măsură, a achitat toate datoriile către stat. Deşi, prin stingerea datoriilor a dispărut condiţionalitatea financiară, americanii n-au schimbat reţeta de succes, mergînd pe principiul „de ce să mă leg la cap dacă nu mă doare?“. Astfel am ajuns în situaţia paradoxală în care probabil cea mai puternică reţea de televiziune din România să aibă momente în care nu acoperea campania electorală – vorbim despre o campanie electorală importantă.

Or, dacă scoţi partea politică dintr-un jurnal de ştiri, rămîi cu o bucată de timp foarte mare, un segment pe care trebuie să-l „umpli“ cu ceva. Aşa au apărut acele ştiri despre aniversarea în parc a zilei de naştere a căţelului vreunei vedete autohtone. Pe scurt, acesta este primul model de tabloidizare a unui post TV care pornise, de fapt, pe un cu totul alt drum.

Dar avem şi momentul Evenimentul zilei...

Aici vorbim despre a doua rădăcină a tabloidizării. Evenimentul zilei s-a născut tabloid, a pornit de la bun început ca tabloid pe o piaţă imatură şi virgină, care nu cunoştea acest gen de presă şi care i-a conferit Evenimentului zilei un succes fulminant. La începutul anilor ’90, consumatorul de presă nu era deloc vigilent. Cumpăram orice şi tratam toate ziarele cu acelaşi respect şi interes. Şi acest succes al Evenimentului zilei a fost exemplificat în tiparul „dacă vinzi găina cu pui vii, vinzi bine“.

O a treia sursă de tabloidizare este fenomenul de dumbing down: coborîrea nivelului conţinutului jurnalistic atît încît publicul să fie satisfăcut de ceea ce primeşte. Iar această manevră nu o faci doar ca să atragi mai mult public, ci şi pentru că îţi consideri publicul însetat de aşa ceva. 

Trebuie să vă întreb: publicul chiar cere?

Da, publicul chiar cere. Dacă ne uităm la cifrele de audienţă, pe lista cu primele zece emisiuni de talk-show din România, ne vom da seama că spirala dumbing down chiar funcţionează. De pomană îşi dă „publicul“ ochii peste cap cînd este intervievat şi deplînge scăderea calităţii presei, cînd „publicul“ este cel care creşte audienţa unor emisiuni precum Un show păcătos, Sinteza zilei sau În gura presei. Nu vorbim despre audienţe sfîşietoare, dar sînt cele mai mari din cîte există. Chiar dacă în ceea ce priveşte cifrele de audienţă există unele contestaţii, trebuie să privim realitatea în faţă – aceasta este tendinţa. Tabloidele sînt cele mai vîndute.

Dar problema nu este că există acest gen de presă, problema este că nu există alt gen de presă şi că pînă şi presa cu pretenţii de seriozitate şi credibilitate tinde să împrumute elemente din formatul tabloid.

Vorbim despre o dependenţă economică?

Ar fi prea simplu dacă am reduce rolul presei la funcţia ei economică, la funcţia ei de business. Conform Constituţiei României, mass-media este singura industrie care are protecţie constituţională, este recunoscută ca avînd un caracter de serviciu social, serviciu care întrupează un drept fundamental. De vreme ce ai această înaltă protecţie constituţională, ar trebui să pui un dram de responsabilitate în ceea ce faci. Şi, pentru că vorbim de această responsabilitate, este „amuzant“ cum marile companii de presă resping orice presiune de responsabilizare, pe motiv că ele sînt „afaceri“, dar îşi flutură steagul „serviciului public“ de fiecare dată cînd se află sub presiuni din partea statului.

Credeţi că această cerere a publicului de a consuma presă tabloidă influenţează şi profesionalizarea presei, a jurnaliştilor din România?

Cu siguranţă că o influenţează. În primul rînd, acestea sînt modelele cu care jurnaliştii de mîine vor creşte şi cu care cei de azi au crescut – să nu uităm că vîrsta medie a jurnaliştilor în mass-media din România este undeva înspre 25 de ani; sînt, deci, nişte copii născuţi şi educaţi în această cultură. Degeaba suspinăm că „tinerii de azi nu mai sînt serioşi“; vorbim despre copiii pe care i-am crescut şi i-am educat noi, inclusiv prin mass-media pe care o consumăm. Durerea mare este că aceşti copii sînt cei care vor gestiona viitorul României, şi îl vor gestiona după aceste standarde.

În acest context, ce înseamnă Centrul pentru Jurnalism Independent?

O mare parte din activitatea CJI se axează pe activităţi de advocacy. Rezultatul este, în mod paradoxal, ceea ce nu se vede. Sarcina pe care ne-am asumat-o este să menţinem cadrul legal în ceea ce priveşte libertatea de exprimare, buna guvernare, transparenţa, accesul la informaţie, într-o zonă de decenţă. Măcar să nu îl lăsăm să se degradeze, dacă nu putem să îl îmbunătăţim. Sînt mai multe legile sau proiectele de lege pe care le-am „omorît“, decît cele pe care am reuşit să le promovăm. Au fost mai multe proiecte de lege care au încercat să „tundă“ din libertatea de exprimare, decît cele menite să îmbunătăţească cadrul. Este foarte greu să faci o listă de poveşti de succes sau să îţi faci un portofoliu din ideile proaste pe care le-ai omorît. Acesta este paradoxul muncii de advocacy: trăieşti în umbra succeselor tale şi nu te poţi lăuda cu ele.  

Nu am  considerat niciodată că avem o misiune uşoară. Am prins însă perioade în care sarcina noastră era mai uşoară decît este acum. Chiar şi cînd relaţia cu autorităţile era mai tensionată, lucrurile erau mai clare. Într-o parte exista cenzura, în cealaltă – mass-media, iar problemele puteau fi gestionate şi ţinute în echilibru, profesionalizarea mass-media fiind văzută ca o garanţie de succes, inclusiv economic.  

Aţi avut, la un moment dat, programe pentru educarea jurnaliştilor...

Avem în continuare cursuri destinate jurnaliştilor, cursuri care devin însă o parte din ce în ce mai mică din activitatea CJI. Printre motive este şi acela că, în timp, calitatea profesională şi-a pierdut din relevanţă chiar din interiorul profesiunii. Faptul că eşti un jurnalist bun nu îţi aduce un salariu mai mare, nu îţi aduce nici respectul colegilor sau al publicului sau al şefului. Calitatea profesională nu mai este valorizată şi, pe termen lung, acest lucru îi face pe ziarişti să devină din ce în ce mai puţin interesaţi să se perfecţioneze. Nu spun că nu avem oameni care aşteaptă cu nerăbdare să participe la cursuri, dar am întîlnit oameni care au fost nevoiţi să îşi ia zile libere de la slujbă ca să poată participa la cursuri, pentru că şefii lor au considerat că această extrapregătire profesională nu este relevantă.

Îi educaţi pe jurnalişti; cum educaţi publicul?

Am luat-o de la firul ierbii, de la elevi, căci am considerat că cel mai bun moment pentru o asemenea intervenţie de „media literacy“, competenţe mass-media, este vîrsta adolescenţei, cînd copiii îşi formează atît obiceiurile de consum mediatic, fiind activi în acest domeniu (Internetul este plin de adolescenţi!), cît şi comportamentele democratice. În opinia noastră, atîta timp cît toată lumea are acces la instrumentele jurnalistice, ar trebui să îţi asume şi valorile comunicărilor publice.

Am lucrat foarte mult timp în ultimii ani, şi vom mai lucra şi în următoarea perioadă (un an şi jumătate), cu elevi de liceu, încercînd să dezvoltăm gîndirea critică. Ceea ce pentru noi înseamnă, de fapt, însumarea valorilor codului deontologic (să îţi verifici informaţia, să declari sursa, să protejezi demnitatea umană, să nu minţi), toate acestea sînt valori pe care le poţi transmite cu uşurinţă unui copil. Aşa cum îl înveţi, de exemplu, să traverseze strada, îl poţi învăţa să îşi verifice din mai multe surse informaţiile luate, bunăoară, de pe Internet. Există studii care demonstrează că sîntem mai înclinaţi să dăm crezare informaţiilor care coincid cu opinia noastră preformată. Iar acestea sînt lucruri uşor de observat: oamenii se uită la acele emisiuni care le consolidează propria credinţă, pentru că se simt bio-chimic confortabil, şi emoţional relaxaţi. Cînd vezi la televizor oameni „importanţi“, cu mare putere în stat, care îţi dau dreptate, te simţi şi tu deştept. Ne dorim să-i învăţăm pe copii ca, măcar în ceea ce priveşte informaţiile preluate din surse mass-media, să le verifice înainte să dea crezare primului vorbitor.  

Pentru că, atunci cînd oamenii îşi vor pune suficient de multe întrebări şi vor aştepta răspunsuri pertinente, lucrurile vor sta mai bine, şi abia atunci se va face un pas înainte.  

a consemnat Stela GIURGEANU  

Acest articol face parte din Proiectul „Safety Net for European Journalists“ (http://www.balcanicaucaso.org/) şi a fost realizat cu ajutorul Uniunii Europene. Conţinutul acestui articol intră sub responsabilitatea Osservatorio Balcani e Caucaso şi Dilema veche, şi nu trebuie considerat că ar reflecta în vreun fel opiniile Uniunii Europene.

imagine principala jpg
De la filmele clasice cu scene de cazinou la sloturi online care împrumută teme și efecte cinematografice
Casino (1995), Rain Man (1988), Ocean's Eleven (2001), Casino Royale (2006) și The Hangover (2009) sunt doar câteva dintre producțiile de cinema celebre care au prezentat scene emblematice din sectorul cazinourilor.
alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.

Parteneri

Russell Brand jpg
Russell Brand riscă să fie transferat într-un penitenciar mai dur. Actorul ar putea pierde privilegiile din închisoare sau dreptul la vizite
Russell Brand ar putea pierde regimul de detenție mai permisiv de care beneficiază în prezent, în urma unei anchete declanșate de mesajul video în care a negat acuzațiile pentru care a fost condamnat.
image png
Ce să NU faci în timpul unui cutremur. Tudor Ciuhodaru avertizează asupra unei greșeli fatale. Orașul unde un seism major ar putea provoca peste 3.400 de victime
Medicul Tudor Ciuhodaru a publicat un ghid de comportament în caz de cutremur, după seismul de 5,7 grade produs în noaptea de marți spre miercuri în zona Vrancea și a atras atenția asupra vulnerabilităților existente în marile orașe.
Camera Deputatilor FB jpg
George Simion și Oana Țoiu, schimb dur de replici în Parlament. Acuzații despre Rusia și dronele din România
Dezbaterile din Parlament pe tema securității în Marea Neagră s-au transformat într-un schimb de replici între reprezentanții USR și AUR, după ce deputata SOS Verginia Vedinaș a contestat descrierea regiunii drept „cea mai periculoasă din lume”.
image png
Gabriela Cristea „s-a luptat” cu o rețetă asiatică acasă. Cum i-au ieșit noodles-urile cu ciuperci chinezești și legume: „Nu m-am lăsat”
Gabriela Cristea le-a arătat urmăritorilor săi din mediul online una dintre cele mai recente provocări culinare pe care și-a propus-o. Vedeta a pregătit o porție generoasă de noodles cu legume, ciuperci chinezești și sosuri asiatice, recunoscând încă de la început că nu era sigură pe ea.
banner cutremur 2 jpg
Vedeta care a făcut atac de panică, la cutremur: „Am zis că mor!” Cum s-a resimțit în Constanța și în Tulcea: „Se mișcau dulapurile”
Vedeta care a făcut atac de panică, la cutremur: „Am zis că mor!” Cum s-a resimțit în Constanța și în Tulcea. Raluca Blejușcă, solista trupei Angels: „Se mișcau dulapurile”
proces instanta sentinta foto pexels jpg
O femeie din Mehedinți a devenit proprietara unei case și a unui teren cumpărate cu o chitanță de mână. Ce au decis judecătorii
O femeie din județul Mehedinți a reușit să obțină în instanță o hotărâre care ține loc de contract de vânzare-cumpărare pentru un teren și construcțiile aflate pe acesta, deși singurul document pe care îl avea pentru a dovedi tranzacția era o chitanță de mână.
image png
Scene șocante într-un autobuz din București. O adolescentă de 17 ani a fost agresată sexual
Un bărbat de 42 de ani a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, fiind suspectat că a agresat sexual o minoră într-un autobuz din Capitală. Adolescenta a cerut ajutorul celorlalți pasageri, iar intervenția călătorilor l-ar fi determinat pe agresor să renunțe.
adelina pestritu reteta hummus cu trufe jpg
Rețeta de hummus cu trufe a Adelinei Pestrițu. Preparatul sofisticat care este gata în doar 5 minute
Adelina Pestrițu a dezvăluit cum prepară hummusul cu trufe. Ingredientul care face diferența
fiica Ilie Bolojan  jpg
Ilie Bolojan răspunde acuzațiilor privind folosirea resurselor SPP la nunta fiicei sale: „A fost o hărțuială și un festival de minciuni”
Președintele PNL, Ilie Bolojan, a reacționat după controversele apărute în spațiul public privind presupusa utilizare a resurselor Serviciului de Protecție și Pază (SPP) în scop personal, cu ocazia nunții fiicei sale. Liderul liberal a respins ferm acuzațiile.