Un pod și cîteva învățăminte

Publicat în Dilema Veche nr. 993 din 20 aprilie – 26 aprilie 2023
© L. Niculae
© L. Niculae

Kamza este un oraș din Albania, situat la cîțiva kilometri la nord de Tirana, un oraș care nu ar fi trebuit să existe pe hartă. Pe platoul jos dintre munți au venit întîi cîteva familii pentru care viața în capitală ar fi fost prea scumpă. Apoi au venit din ce în ce mai multe, în valuri succesive, provenind din zone geografice diferite și aducînd cu sine propriile obiceiuri. Oamenii au ocupat terenuri libere, pe care nu le revendica nimeni, și au construit pe ele locuințe modeste la început, dar care au crescut odată cu familiile. Cu timpul, drumurile căruțelor au devenit ulițe și apoi străzi, și poți să te plimbi mult prin Kamza fără a găsi vreo fundătură, căci toate străzile se varsă una într-alta, în modul firesc al deplasării oamenilor și mărfurilor. Oamenii s-au autoorganizat, stabilind cutume și uzanțe proprii care i-au ajutat să conviețuiască și să închege comunități animate de solidaritate, capabile să-și definească interesul comun și să și-l protejeze.

Peste rîu, o familie din vecinătate a construit un pod. Fără a avea studii de inginerie structurală, oamenii au construit podul așa cum văzuseră altele, folosind materiale recuperate: au bătut pilonii, au întins cablurile cu caii, au sudat și au împletit, au înnădit și au țesut sîrme, pînă cînd podul a devenit suficient de rezistent. Atunci au pus scîndură pe el, de fapt bucăți de scînduri și lemne. Și oamenii au început să treacă podul, acest nou traseu scurtînd drumul tuturor, dar, mai ales, drumul copiilor spre școală. După o vreme, familia care construise podul s-a mutat și, atunci cînd o viitură a dărîmat podul, oamenii au înțeles că trebuiau ei înșiși să-l reconstruiască, ba mai mult, să-l și întrețină. Așa că s-au apucat, cu mic, cu mare, să îndrepte pilonii, să înnădească iar cabluri, să împletească și să sudeze, să aducă scînduri noi. La final, podul era din nou practicabil și, odată cu renașterea sa, a apărut un nou obicei: fiecare om care traversa podul lăsa un bănuț pentru întreținerea lui, astfel încît să nu mai fie luat de ape. Nimeni în particular nu a instituit taxa de pod. Pur și simplu, așa cum trasaseră străzi fără să se priceapă la urbanism, oamenii înțeleseseră valoarea podului fără să fie siliți de cineva.

În cîteva zeci de ani, Kamza a crescut, ajungînd, în prezent, la peste o sută de mii de locuitori și dobîndind statutul de oraș, un statut nicicînd rîvnit căci toți locuitorii săi se așezaseră în periferia Tiranei, unde munceau și unde și-ar fi dorit și să trăiască. Odată cu ridicarea sa la statut de municipalitate, au început lucrări publice care implică demolarea unor vaste zone rezidențiale căci, din punctul de vedere al administrației, acele case nu există, așa cum nici podul nu există. Deceniile de autonomie s-au încheiat, ele fiind înlocuite cu o heteronomie impusă prin forță și care, deși vizează binele comun, îl înfăptuiește cu anasîna, fără să-i facă pe locuitori cu adevărat fericiți.

Foarte interesant este faptul că libertatea totală a locuitorilor din tulburii ani 1990 nu a generat o anarhie urbană, căci densificarea progresivă a zonei rurale a Kamzei a condus la apariția unui oraș în toată regula, cu lăcașe de cult, școli și magazine unde, în ciuda faptului că populația era săracă, cel puțin exista speranță. Iar această speranță i-a făcut pe locuitori să construiască cît au putut ei de bine case, dar și poduri care să lege casele între ele. Demolarea locuințelor construite din trudă înseamnă sfîrșitul unui vis și înlocuirea speranței cu strategii, a libertății cu supunerea obținută prin forță. Alungarea oamenilor care au clădit podul înseamnă destrămarea unor comunități a căror existență în sine reprezenta un patrimoniu imaterial de care orașul ar fi putut să se slujească în continuare, dacă ar fi ales dialogul în locul buldozerelor. Gestul de forță al administrației nu este lipsit de precedente variate din punct de vedere istoric și geografic, ceea ce nu-l face însă mai scuzabil. Privind în urmă, încerc să găsesc exemple cînd săracii pașnici au fost chemați la tratative de puternicii zilei și îmi vin în minte doar foarte puține...

Lorin Niculae este profesor la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“ din București.

image png
Supraviețuire
Pentru că am aflat de pe Facebook că o pisică îngheață și moare de frig la -15 de grade.
image png
Autenticitatea, între parfum și mujdei
În psihologie, esența unei personalități este definită, în principiu, de cinci caracteristici centrale.
image png
Speranța
Speranţa este una dintre virtuţile teologice.
image png
Scriptura: arbore, spital, cer
Pentru că Dumnezeu însuși li se dezvăluie ca o carte care „nu se închide”.
image png
Inima casei
Acum, la facultate, împreună cu colegele mele, doctorande în arhitectură, Irina Scobiola și Silvia Costiuc, îi învățăm pe studenții noștri cum să proiecteze o locuință.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Sau că liliecii sînt, în unele privințe, niște creaturi de invidiat? Sau că bat sex e totuna cu bad sex?
image png
Moș Nicolae
Poveștile lor nu mi-au diminuat cu nimic credința în Moși.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Sărbătorile vin!”
Problema nu prea are legătură cu renul Rudolf și vorbește mai mult despre tine.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.

Adevarul.ro

image
Motanul-vedetă de pe Muntele Ceahlău. Portocală cutreieră cabanele la 2.000 metri altitudine. „E mai tare decât caprele negre“ FOTO
Portocală, un motan botezat de turiști cu acest nume după culoarea blănii, pare că-i la el acasă pe Muntele Ceahlău, fiind întâlnit prin preajma cabanelor.
image
Pacostea care a terorizat Parisul și New York-ul „se mută” la București. „A fost un chin până au scăpat de ele”
Piața imobiliară dă semne de declin în București și în marile orașe ale țării. Pe lângă prețurile imense și problemele cauzate de lipsa finanțării bancare, cei care vor să-și cumpere un apartament riscă să se confrunte și cu o nouă problemă, greu de imaginat până de curând
image
Hagi „fierbe“: Ianis, amenințat cu excluderea de la Euro 2024! Declarațiile care nasc o situație explozivă
Selecționerul Edward Iordănescu e „mut“ după calificarea la Campionatul European. În schimb, tatăl său tocmai l-a băgat într-o situație delicată, nominalizând jucătorii care n-ar merita să fie la turneul final, date fiind situațiile lor actuale la echipele de club.

HIstoria.ro

image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.