Statul, finanța și criza

Publicat în Dilema Veche nr. 396 din 15-21 septembrie 2011
Statul, finanța și criza jpeg

- ce capitalism vrem, aceasta este întrebarea! -

În contextul dezbaterilor privind criza actuală, Nouriel Roubini a iscat rumoare prin invocarea lui Karl Marx; el a pus sare şi piper pe discuţii ce au loc în rîndurile economiştilor, la noi şi în alte părţi. Voi încerca să evidenţiez cîteva aspecte reluînd puncte de vedere exprimate cu alte prilejuri (vezi şi articolele anterioare pe care le-am publicat în Dilema veche: „Keynes, nu Marx, se întoarce“, nr. 246, 2 noiembrie 2008; „Cînd finanţa perverteşte piaţa şi corodează democraţia“, nr. 385, 30 iunie 2011, reluat în versiune engleză pe www.eurozine.com).

Chestiunea „instabilităţii“ este veche în literatura economică; ea este un laitmotiv pentru cei care recuză capitalismul şi este temă de analiză pentru economişti nemarxişti, care examinează mişcarea inerent ciclică a economiei. Atenţia este astfel orientată către determinanţi ai fluctuaţiilor, amplitudinea lor, împletirea între factori reali şi monetari etc. O întreagă teorie s-a dezvoltat în acest sens, care a influenţat abordări de politică macroeconomică, de conduită a băncilor centrale înăuntrul sistemului economiei de piaţă. Aici putem plasa disputa între curente teoretice şi de politici, între cei care pledează pentru intervenţia publică în economie şi cei care sînt adepţii regulilor (rules) cu intervenţie minimă. De pildă, regula de expansiune a cantităţii de monedă ţinînd cont de creşterea factorilor de producţie (teza de bază a doctrinei monetariste); această regulă este sprijinită de o presupoziţie legată de acţiunea considerată implacabilă a forţelor de echilibrare a sistemului, cu costuri rezonabile. Există însă teza alternativă, îmbrăţişată de economişti de persuasiune keynesistă (neo-keynesistă), care, pornind de la existenţa „echilibrelor multiple“, dintre care unele foarte rele (cu subutilizare masivă de resurse, şomaj foarte înalt – aşa cum a fost între anii 1929-1933), reclamă politici publice care să permită tranziţia de la o stare rea la una acceptabilă. Această dezbatere a dominat lumea academică şi a politicilor publice după Marea Depresiune din secolul trecut, fiind însoţită de alternanţe la „putere“, în funcţie de mersul economiilor, erori şi excese de politici economice, relaţia între politică şi mediul de afaceri etc.

Un precursor al lui Roubini este Joseph Schumpeter – Capitalism, Socialism and Democracy (1943). Acesta a fost direct influenţat de Marea Depresiune. Lucian Croitoru şi Aurelian Dochia au temei să aprecieze că, în lumina a ceea ce ştim despre sistemul comunist, îmbrăţişarea tezelor marxiste ca viziune normativă (deci nu simpla descriere a funcţionării pieţelor) contrariază. În Manifestul Comunist întîlnim gîndirea potrivit căreia economia trebuie ordonată precum o fabrică, cu alocare directă (centralizată) a resurselor, pe baza unui sistem de comandă (filozofie economică reluată de V.I. Lenin în Statul şi Revoluţia). Această viziune a fost invalidată de istorie; am în vedere şi totalitarismul politic indus de sistemul de comandă. Roubini este precedat, între alţii, de Hyman Minsky, care s-a ocupat de analiza instabilităţii pieţelor financiare şi care este citat adesea în dezbaterile ultimilor ani. În fapt, filiaţia de idei Roubini-Minsky mi se pare a fi relevantă. 

Rolul pieţelor, al libertăţii economice, pentru manifestarea spiritului întreprinzător, a inovaţiei, conferă forţa intelectuală a şcolii austriece; acest rol a fost subliniat de Fr. Von Hayek, L. von Mises şi alţii în dialogul cu economişti marxişti de la Cambridge (Marea Britanie) înainte de şi după Marea Depresiune. Oskar Lange şi-a dat seama de percutanţa analizei hayek-iene şi a încercat să imagineze cum ar funcţiona un „socialism de piaţă“. Celebră a rămas disputa privind „calculaţia economică“. Pieţele sînt necesare şi pentru alocarea resurselor; simpla simulare a pieţelor (vezi metode elaborate de L. Kantotovici şi V. Novojilov şi utilizate în ţări comuniste) nu este suficientă. 

Mi se pare însă incorect să contrapunem, într-o formulă maniheistă, pieţele, politicilor publice, reglementărilor. Capitalismul modern are în ţesut şi construcţie relaţia între un sector public şi unul privat, existenţa unor reglementări. Marea dilemă nu este piaţă vs non-piaţă (stat), ci ce tip de economie de piaţă (capitalism) este mai performant din punct de vedere economic şi social. A gîndi că politicul poate fi abstras din economic/social este o fantezie, inoperabil în realitate. Prin politică trebuie să avem în vedere distincţia ce se face în engleză între „politics“ (lupta politică, pentru putere) şi „policy“ (politici publice). Problema este dacă „policy“ este de calitate, dacă politica ajută ca prin „policy“ economia să funcţioneze mai bine. Întrebarea este deci ce este un bun „policy“.  

Opinia mea este că originea crizei financiare şi economice actuale rezidă în supra-financializarea unor economii industrializate, proces care s-a produs în ultimele decenii. Această suprafinancializare (exprimată de ponderea industriei financiare în ansamblul activităţii economice şi mai ales în profituri – care după unele date a ajuns la cca 40% în SUA) a vulnerabilizat şi fragilizat economii în ansamblu, a accentuat dezechilibre în spaţiul global. Şi ceea ce economişti care lucrează în bănci centrale nu pot subestima, a mărit enorm riscuri sistemice prin interconectivitate, complexitate şi inovaţii financiare exotice/toxice. Crizele nu pot fi eliminate, dar magnitudinea lor poate fi atenuată; funcţionarea pieţelor financiare poate fi influenţată. A considera finanţa ca fiind un dat imuabil este un fals. După marea criză din secolul trecut, au fost adoptate măsuri care au îmblînzit pieţele financiare, inclusiv la nivel internaţional (prin aranjamentele Bretton Woods). Ceea ce este văzută ca o perioadă de prosperitate în ultimele decenii a fost presărată cu episoade severe de criză în America Latină, Asia, Europa (ţările scandinave în anii ’90, Rusia) şi chiar în SUA (anii ’80), care au coincis cu liberalizare financiară intensă. Nu cred că cei ce au trăit căderea masivă a economiilor asiatice între anii 1997-1998 judecă cu voioşie cum s-a făcut liberalizarea pieţelor financiare. Şi nici nu există o evidenţă empirică solidă care leagă creşterea economică de o anume structură a intermedierii financiare. În plus, Marea Moderaţie a fost ajutată de credit în exces şi importuri ieftine din Asia; ea a fost, în largă măsură, o mare iluzie. Sînt numeroase date care atestă că aşa stau lucrurile. 

Suprafinancializarea a mărit excesiv dependenţa unor economii de industria financiară, le-a vulnerabilizat. Mai mult, în cazul Marii Britanii s-a înregistrat un recul puternic al unor sectoare industriale care excelau şi care se bizuiau pe cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică. Şi aceasta s-a întîmplat exact în perioada de avînt industrial al multor ţări asiatice (care evitau să aplice catehismul FMI şi al Băncii Mondiale). Este evoluţia menţionată din Regatul Unit de salutat? Eu cred că nu. Putea această evoluţie să fie prevenită? Eu cred că da. În nu puţine ţări, bugetele publice au explodat după izbucnirea crizei, cînd datorii private (pierderi ale sectoarelor bancare) au fost preluate la datoria publică. Îndatorarea excesivă a sectorului neguvernamental a accentuat criza, în numeroase ţări. Această situaţie este valabilă şi pentru România, dacă avem în vedere că datoria publică era în jur de 18% din PIB la finele lui 2008 şi că grosul deficitelor externe a fost cauzat de sectorul privat între anii 2006-2008. Sigur, aici trebuie să avem în vedere reguli ale jocului în UE (ex: obligaţia de a deschide contul de capital) care au favorizat un model de creştere fragil. 

Sînt de blamat guverne şi bănci centrale că au intervenit pentru a evita topirea sistemului financiar? Eu cred că nu. Lecţia Marii Depresiuni a fost învăţată, cel puţin din acest punct de vedere. Sînt surprins însă de strîmbarea, deturnarea narativului pe care o observ în unele analize. Se menţionează intervenţia statului prin promovarea unor programe sociale, trăgîndu-se concluzia, sau sugerîndu-se, că acestea au determinat criza economică. Ca şi cum natura intermedierii financiare din ultimele decenii îşi are originea în programe sociale, ceea ce este un nonsens după mine. După logica celor ce critică intervenţia în economie a autorităţilor publice, nu ar trebui să existe nici bănci centrale. 

Avem nevoie de revederea reglementărilor privind capitalul propriu şi lichidităţile băncilor? Eu cred că da, deşi am îndoieli că sindromul „too big to fail“ poate fi atacat eficace în lipsa unor cerinţe de tipul Glass-Steagall şi chiar a spargerii entităţilor prea mari. Trebuia să facă apel România la un împrumut în iarna lui 2008/2009 pentru a evita o criză de lichiditate extrem de periculoasă? Are sens să fim preocupaţi de creditele în valută? A fost nevoie de Iniţiativa de la Viena? Putea face mai mult BCE pentru a preveni mişcările de capital din anii pre-criză, care au creat ciclul, avînd şi prăbuşire în Irlanda, Spania etc.? Eu cred că da. Şi vedem cum toate aceste chestiuni implică intervenţie publică, interferenţă cu forţele pieţelor. 

Există o relaţie, fie şi implicită, între explicarea crizei prin intervenţia statului în economie şi natura statului. Opinia mea este că această gîndire nu distinge între natura socială a statului modern, în democraţiile liberale (dincolo de variante de model), şi excese ale sistemelor asistenţiale, ca şi necazuri izvorîte din demografie şi sclerozarea unor instituţii (în accepţia lui Mancur Olson şi Douglas North). Este totodată curios să se explice sisteme de asigurări sociale prin existenţa comunismului. În SUA, sistemul asigurărilor sociale a fost iniţiat în 1935, ca o consecinţă a Marii Depresiuni (nu prin raportare la Uniunea Sovietică). Elemente de asigurări sociale au fost introduse în Germania (Prusia) înainte de 1900. Şi ironia face ca cele mai performante economii europene să fie în ţările (Germania, ţări scandinave) unde cheltuielile publice deţin cea mai ridicată pondere în PIB. În timp ce în SUA, creşterea puternică a deficitelor bugetare şi a datoriei publice a fost cauzată, în principal, de operaţiuni militare şi de securitate. Nici nu trebuie să stabilim o relaţie mecanică între nivelul cheltuielilor publice şi cel al datoriei publice; o economie poate avea un buget public mai mare decît al alteia ca pondere în PIB şi, în acelaşi timp, o datorie publică inferioară. Fiindcă datoria publică depinde de echilibrul bugetar de-a lungul timpului, şi nu de nivelul cheltuielilor bugetare numai (adică ignorînd nivelul veniturilor bugetare). Această situaţie este sesizabilă între ţări din UE. Volumul cheltuielilor publice în PIB exprimă şi conţinutul unui contract social între cetăţeni şi stat. Ce spun acum nu este o pledoarie pentru bugete publice mărite, ci pentru o analiză mult mai nuanţată. 

Sînt de acord că statul providenţial trebuie reformat şi chiar diminuat; că intrăm într-o eră dominată de imperative de frugalitate, cumpătare în consum şi gestionarea resurselor. Pe de altă parte, trebuie spus că asigurări sociale (ca expresie a statului social) nu înseamnă pur şi simplu milostenie, solidaritate socială (ca principiu eminamente moral) sau captarea bunăvoinţei electoratelor; ele fac parte dintr-un mecanism economic şi social complicat, ipostaziat şi de un contract social, care încearcă să prevină sincope economice, tensiuni sociale, să asigure şanse egale în societate. În plus, există bunuri publice care ajută însăşi economia privată să funcţioneze – de pildă, infrastructura de bază. Iar a încerca să privatizezi sistemele de educaţie şi asistenţă medicală în totalitate mi se pare o întoarcere în preistorie. 

Natura socială a statului nu poate fi eliminată fără a induce mari convulsii, pereclitarea însăşi a democraţiei. Dani Rodrik şi alţii explică de ce sistemele de asigurări, ca instituţii sociale (alături de drepturi de proprietate, norme/reglementări, instituţii cu funcţie macroeconomică etc.) au un rol-cheie în funcţionarea societăţilor moderne. Aşa cum băncile centrale operează ca împrumutători de ultimă instanţă, tot astfel operează mecanisme de asigurări sociale. Unii subestimează „contextualizarea socială a economiei“ (ceea ce Marc Granovetter, sociologii în general, numesc „social embeddedness“). Aici găsim probabil o explicaţie plauzibilă pentru construcţia defectuoasă a unor programe de stabilizare economică în America Latină şi Asia, în deceniile trecute, dincolo de influenţe paradigmatice. 

Nici competiţia cu economiile asiatice în ascensiune rapidă nu implică demantelarea statului cu funcţii sociale. Nu întoarcerea în timp, la capitalismul secolului al XIX-lea (cel ilustrat de romanele lui Charles Dickens) este soluţia. Este nevoie de o redimensionare a beneficiilor sociale pentru a stabiliza (adesea pentru a reduce) datorii publice, care afectează dinamica economică. Nivelul salariilor este o problemă majoră acolo unde productivitatea nu este corespunzătoare. Dar tot atît de îngrijoraţi trebuie să fim de creşterea inegalităţii veniturilor, fenomen consemnat în ultimele două decenii în ţările membre ale OCDE, exact în perioada de „mare prosperitate“. Această inegalitate în creştere nu s-a simţit prea mult înainte de criză întrucît creditul a fost abundent, ieftin. Acest fenomen erodează clasa mijlocie, cimentul social, mai ales în condiţii de criză. Şi fără clasa mijlocie viguroasă, democraţia slăbeşte. 

Se cuvine să ieşim din contrapunerea simplificatoare între stat (să citim politici publice) şi pieţe. Există o literatură solidă privind funcţionarea unui sector public eficient şi aplicarea de politici publice sănătoase; cum se poate lupta împotriva corupţiei, a căutării de rente (rent-seeking), a politizării excesive a aparatului public etc. Tot astfel există o literatură bogată privind funcţionarea pieţelor, cu imperfecţiunile şi externalităţii lor, cu eşecuri de coordonare, cu iraţionalitate/emoţii şi cercuri vicioase – mă refer mai cu seamă la pieţele financiare. Dar şi în cazul altor pieţe există preocupare faţă de abuzul poziţiei dominante, coliziuni, captura politicii publice, miopia vizavi de probleme ecologice, relaţia cu generaţii viitoare. În fine, economiştii lucizi trebuie să fie pregătiţi şi pentru situaţiile extreme (tail risks), cînd sînt necesare măsuri extraordinare, ce par a ieşi din matrici convenţionale. Aşa s-a întîmplat în această criză, cînd bănci centrale au fost obligate să intervină, într-un fel sau altul. 

Politicile publice sînt răvăşite de o criză teribilă; o lungă perioadă de timp ele au fost dominate de o paradigmă simplistă. Statul cu funcţii sociale are excese şi malformaţii şi trebuie să fie reformat, dar nu el stă la originea crizei actuale. În fine, nu trebuie să neglijăm marea problemă etică. Această criză a socializat pierderi ale privaţilor (băncilor) şi a mărit datorii publice în condiţiile în care polarizarea veniturilor doare economic şi social tot mai mult. De aceea este nevoie de echitate (fairness) în distribuţia poverii ajustărilor. Altminteri, tensiuni sociale se vor transforma în explozii tot mai greu de controlat. Credinţa oarbă în echilibrarea pieţelor ca şi ataşamentul mistic în etalonul aur au condus la Marea Depresiune, cu consecinţe ce au favorizat venirea la putere a naziştilor în Germania şi Al Doilea Război Mondial. Lumea are nevoie de pragmatism, luciditate, de îmblînzirea pieţelor financiare. Mi se pare neavenit să vorbim despre un asalt contra pieţelor din partea guvernelor, în condiţiile în care dereglementarea financiară ne-a adus în pragul unui dezastru. Lumea are nevoie de întoarcere la raţiune. Ce tip de capitalism vrem, aceasta este întrebarea!

Daniel Dăianu este profesor universitar la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA). Cel mai recent volum al său: Capitalismul încotro? Criza economică, mersul ideilor, instituţii, Polirom, 2009.

Cum să alegi pantofii cu toc în funcție de înălțimea ta  Ghid practic și recomandări dilemaveche jpg
Cum să alegi pantofii cu toc în funcție de înălțimea ta? Ghid practic și recomandări
Alegerea unei perechi de pantofi cu toc potrivite nu ține doar de stil sau de preferințe. Felul în care tocurile se potrivesc înălțimii tale poate influența atât confortul cât și modul în care arată ținuta per ansamblu.
DilemaVeche (2) jpg
Uleiul de rozmarin: Secret antic roman pentru podoaba capilară
Din cele mai vechi timpuri, plantele aromatice au fost folosite nu doar pentru parfumul lor plăcut, ci și pentru puterea lor vindecătoare.
img 1 jpg
Don Ro Casino: Ce să faci și ce să nu faci când joci online
Lumea divertismentului digital oferă numeroase opțiuni de recreație, iar casino online reprezintă una dintre formele de entertainment care necesită o înțelegere atentă a regulilor și a etiquettei specifice.
pe tera cristalelor gigantice din mexic este frumoasa dar mortala jpg
Peștera Cristalelor Gigantice din Mexic este Frumoasă, dar Mortală
Gipsul: De la materie primă pentru construcții uscate la cristale gigantice în peștera Naica.
1  Irina Rimes x Roman Tolici x IQOS jpg
Irina Rimes x Roman Tolici – cea mai nouă colaborare a brandului IQOS
A fost prezentată într-un eveniment care a redefinit ideea de spectacol polisenzorial. Curios?
de ce sa alegi o rochie din in pentru evenimentele de vara jpg
De ce să alegi o rochie din in pentru evenimentele de vară
Vara aduce cu ea nu doar zile mai lungi și soare blând, ci și invitații la evenimente speciale – nunți în aer liber, botezuri intime, seri de vară care merită celebrate. În toate aceste contexte, alegerea unei ținute devine mai mult decât o simplă decizie de stil.
featured image jpg
IMSA recunoaște oficial pokerul ca sport al minții: Argumentele pentru această decizie
IMSA (Asociația Internațională a Sporturilor Minții) a recunoscut oficial pokerul ca fiind sport al minții. Practic, pokerul face parte din aceeași categorie ca șahul și bridge-ul.
cifra sapte jpg
Cifra 7 în istoria omenirii și superstițiile în care cred oamenii și în ziua de astăzi
Gândește-te la un număr între unu și zece să vedem dacă putem ghici. A fost șapte, nu? Cercetătorii au descoperit că, atunci când ești rugat să te gândești la un număr între unu și zece, mulți vor avea numărul șapte în minte.
DilemaVeche jpg
Neglijăm îngrijirea călcâielor vara! De ce ar trebui să fim mai atenți…
Există o parte a corpului pe care o vezi mai ales când te încalți, dar pe care rar o privești cu adevărat. Și, poate tocmai de aceea, ajungi s-o neglijezi exact atunci când e cel mai expusă: vara.
pexels gustavo fring 5163433 jpg
Unelte, materiale și idei pentru o curte bine amenajată
O curte bine organizată îți oferă nu doar un spațiu estetic, ci și un loc practic în care te poți relaxa, lucra în grădină sau petrece timp de calitate cu familia și prietenii.
rehearsal preparation groom s watch hand jpg
Purtați de Eminem, Pharrell și Kanye West – descoperă cel mai popular ceas printre artiști!
Hai să recunoaștem: când vezi un ceas Casio G-SHOCK pe încheietura cuiva, nu te gândești doar la ore și minute.
Ce acte sunt necesare pentru procedura de radiere a unui autovehicul  jpg
Ce acte sunt necesare pentru procedura de radiere a unui autovehicul?
Radierea unui autovehicul din circulație poate părea un proces complicat, dar, dacă ai toate documentele pregătite și urmezi pașii necesari, totul devine mult mai simplu.
featured image jpg
Minimalismul, o alegere de viață pentru tot mai multe persoane împlinite pe plan profesional
A avea puține bunuri materiale și a efectua puține cheltuieli era în trecut caracteristic doar persoanelor cu venituri modeste.
Vechea dilema optimizare SEO vs  PPC sau AMBELE jpg
Vechea dilema: optimizare SEO vs. PPC sau AMBELE?
În lumea marketingului digital, dezbaterea dintre optimizarea pentru motoarele de căutare (SEO) și publicitatea plătită per click (PPC) a fost întotdeauna un subiect fierbinte.
industrie jpg
Curiozități mai puțin știute despre gudron și industriile în care se folosește
Gudronul este o substanță cu o paletă largă de aplicații industriale. Acesta nu este o substanță unică, ci un amestec complex de mii de compuși chimici, inclusiv hidrocarburi aromatice, fenoli și alte substanțe organice.
Cei care nu invata din istorie, sunt sortiti sa o repete  3 carti pe care trebuie neaparat sa le citesti jpg
Cei care nu învață din istorie sunt sortiţi să o repete. 3 cărți pe care trebuie neapărat să le citești
Dacă vrei să înțelegi mai bine evoluția poporului și a culturii din care faci parte, atunci e bine să explorezi cărțile de istorie specifice.
reducerea timpului petrecut in trafic este o prioritate pentru tine jpg
Reducerea timpului petrecut în trafic este o prioritate pentru tine?
Dacă te deplasezi frecvent cu autoturismul și ai realizat faptul că, din cauza aglomerației rutiere, ai ajuns să petreci foarte mult timp în trafic.
ceai cuisoare (1) jpg
Cum se prepară și când este recomandat ceaiul de cuișoare?
Ceaiul de cuișoare este o băutură aromată și benefică pentru sănătate, apreciată pentru proprietățile sale antibacteriene, antiinflamatoare și antioxidante.
ce pantofi sa alegi pentru city break jpg
Cele mai potrivite modele de pantofi pentru un city-break
Te gândești la un city-break? Ah, ce bine! Oricine adoră să exploreze noi orașe, să meargă pe străzi necunoscute și să descopere un colț de lume plin de istorie, cultură și viață urbană.
Champions League  cea mai valoroasă competiție de fotbal intercluburi din Europa  dilemaveche betting jpg
Champions League: cea mai valoroasă competiție de fotbal intercluburi din Europa
Champions League reprezintă apogeul fotbalului european intercluburi, fiind locul unde cele mai bune echipe de pe continent își dispută supremația.
Cum să îți amenajezi casa eficient și cu buget redus  sfaturi și idei practice jpg
Cum să îți amenajezi casa eficient și cu buget redus: sfaturi și idei practice
Amenajarea locuinței poate fi o provocare atunci când încerci să menții un echilibru între estetică, funcționalitate și costuri.
DilemaVeche (2) (4) jpg
Chanel, moștenirea unui brand care a revoluționat eleganța
Toată lumea a auzit despre acest nume faimos în industria modei, un simbol atemporal al rafinamentului și inovației în modă.
telefoane jpeg
Există o piață a telefoanelor folosite de vânzare. Vrei să afli despre ce e vorba?
Te-ai gândit vreodată că ar exista pentru telefonul tău folosit un loc unde ar putea să fie pus la vânzare? Ai mai multe telefoane vechi care stau degeaba prin sertarele biroului de acasă?
usa de garaj alexiana group 3 jpg
Știai că poți găsi uși de garaj la prețuri avantajoase pentru bugetul tău?
Pentru cine își dorește mai multă protecție pentru mașina personală, în garaj, există soluții prietenoase cu bugetul.

Parteneri

vase gatit jpg
Rețeta din 1965 care vă va aminti de gustul copilăriei. Cum se pregătește ușor borșul de măruntaie de pasăre
Este o rețetă delicioasă, care multora dintre noi ne va aminti de gustul copilăriei! Mai precis, este vorba despre borșul de măruntaie de pasăre, o rețetă delicioasă care era populară în țara noastră în anul 1965.
suc portocale jpeg
Miturile alimentare „sănătoase” care fac mai mult rău decât bine. Nutriționist: „Unul dintre cele mai rele lucruri pe care le puteți face”
Un expert în sănătate a dezvăluit care sunt cele mai frecvente mituri alimentare pe care le observă în rândul consumatorilor.
image png
Marea Britanie vrea să limiteze la două ore timpul petrecut de copii pe reţelele de socializare
Guvernul britanic intenţionează să limiteze timpul petrecut de copii pe reţelele de socializare pentru a combate timpul "compulsiv" petrecut pe ecran, a declarat secretarul pentru tehnologie.
ambulanta jpg
Gest extrem al unui adolescent de 15 ani din Ploiești. S-a aruncat de la etajul patru al unui bloc și a murit
Un adolescent de 15 ani a murit, marţi seară, după ce s-ar fi aruncat de la etajul patru al unui bloc din Ploieşti.
contestatii titularizare 2025 olt   foto alina mitran (3) jpg
Sute de candidați la Titularizare 2025 contestă notele: „Am luat 4,40. De mică, atunci când mă jucam, mă prefăceam că predau copiilor”
Candidații nemulțumiți de rezultatele de la Titularizare 2025, publicate marți, au început să se adreseze inspectoratelor școlare pentru a depune contestații. La nivel național, mai puțin de jumătate dintre candidați au obținut note peste 7.
Simona Halep 2 jpeg
Simona Halep ar fi apelat la o altă intervenție estetică. Imaginile i-au stârnit pe internauți
Simona Halep (33 de ani) a revenit pe teren, recent, în contextul unui meci demonstrativ la Iași, alături de renumite personalități din România.
image png
Donald Trump îl acuză pe Barack Obama de trădare în legătură cu ancheta referitoare la implicarea Rusiei în alegeri
Preşedintele SUA, Donald Trump, l-a acuzat marţi pe fostul preşedinte Barack Obama de „trădare”, învinuindu-l, fără a furniza dovezi, că a condus o campanie pentru a-l lega în mod fals de Rusia şi a-i submina campania prezidenţială din 2016.
image png
Proteste masive la Kiev și în alte orașe. Zelenski a promulgat legea ce vizează reducerea puterii organismelor de combatere a corupţiei
Protestele au luat amploare în toată Ucraina marţi seara, după ce preşedintele Volodimir Zelenski a aprobat o lege care a anulat independenţa agenţiilor anticorupţie din Ucraina.
copii alcool jpeg
Copii în sevraj, autorități în tăcere. România copiilor dependenți de alcool
Copii din România au ajuns să bea cot la cot cu adulții. În practica curentă medicii au avut parte de cazuri absolut șocante, inclusiv copii de 11 ani dependenți de alcool. Vârsta de debut a consumului a scăzut deja la opt ani iar statul nu ia nicio măsură.