Statul de drept are nevoie de un suflet

Antara HALDAR
Publicat în Dilema Veche nr. 800 din 19-25 iunie 2019
Statul de drept are nevoie de un suflet jpeg

Lumea anglo-americană – odinioară, un punct de referință în materie de „stat de drept“ – se îndreaptă spre haos constituțional. În SUA, administrația Donald Trump pune la grea încercare rezistența echilibrului puterilor în stat, ducînd-o spre punctul de rupere. Între timp, într-o Mare Britanie în prag de Brexit, dezbaterea despre apartenența la Uniunea Europeană amenință să scindeze țara sau, mai rău, să o dezmembreze.

Chiar dacă Constituțiile SUA și Marii Britanii sînt foarte diferite – începînd cu faptul că una este scrisă, iar cealaltă nu –, ambele presupun o interacțiune subtilă între legi formale și norme și convenții informale. Acesta e motivul pentru care nu există o interpretare clară a articolului 50 din Tratatul UE de la Lisabona, care stabilește procesul prin care un stat membru poate părăsi blocul comunitar. Tot astfel, nu există un răspuns definitiv, în contextul recentei tevaturi din jurul raportului Mueller, la problema ridicată de Trump – și anume dacă înțelegerea secretă cu Rusia este, tehnic vorbind, ilegală. Cei care au redactat, lucrînd cu bună credință, aceste legi pertinente nu și-au imaginat niciodată că astfel de situații vor surveni realmente.

Puțini sînt cei care au anticipat actuala dezordine constituțională, dar multe dintre problemele actuale provin din accepția predominantă a statului de drept din științele juridice occidentale. Ele au dreptate cînd văd în existența statului de drept un triumf, dar se înșală cînd consideră că această stare de fapt este de la sine înțeleasă.

Hybris-ul comis de o mare parte a gîndirii liberale despre drept este presupunerea că, odată instalat, regimul statului de drept se va autosusține, virtualmente, la infinit. Dar, singură, o Constituție nu poate garanta o societate coezivă, la fel cum un contract de căsătorie nu garantează iubire adevărată și romantism din belșug pe viață. Fără efort, aranjamentul nu poate fi fericit, pașnic, prosper și sigur. Cuplurile, dar și societățile, nu au decît de cîștigat din reînnoirea jurămintelor.

Fisurile care apar în ordinea constituțională de pe ambele maluri ale Atlanticului sînt dovezile unor erori constitutive ale teoriilor noastre cu privire la instituții. Legalismul liberal se mîndrește cu importanța pe care o acordă neutralității și prin amplasarea, în centru, a unor persoane care își urmăresc, îndeobște, propriile interese. Dar aceste premise sînt greu de împăcat cu o serie de aspecte importante ale naturii umane – așa cum este ea în zilele noastre.

Legile au șanse mai mari să aibă priză la public dacă apelează la ceea ce psihologii numesc „mașinăria morală“. În schema propusă de laureatul premiului Nobel de la Princeton Daniel Kahneman, în cartea sa Gîndire rapidă, gîndire lentă, asta înseamnă să apeleze la „Sistemul nr. 1“ al gîndirii ființelor umane, bazat pe emoție și instinct, precum și la „Sistemul nr. 2“, mai deliberativ sau logic. Mai mult, punînd accentul pe „eu“ în defavoarea lui „noi“, teoria liberală ignoră faptul că oamenii sînt în mod constitutiv și fundamental ființe sociale – și riscă o profeție a autoîmplinirii. Capacitatea de cooperare, susțin lucrările biologului Joseph Henrich, a fost principala forță portantă în procesul evolutiv al oamenilor.

Cu toate acestea, un număr tot mai mare de dovezi sugerează că, în rețelele mari, cooperarea interumană e dificil de menținut. Propria mea cercetare empirică a evidențiat dificultățile întîmpinate în încercarea de a instaura statul de drept în țările post-coloniale sau în economiile de tranziție. Iar în domeniul științelor cognitive, psihologul evoluționist Robin Dunbar a demonstrat cum creierul uman poate procesa în mod optim o rețea socială de maximum 150 de persoane.

Ceea ce nu înseamnă că orice încercare de a crea structuri de guvernare extinse e sortită eșecului. După cum a arătat Ara Norenzayan în lucrarea sa Big Gods, religia a reușit să facă asta cu succes, vreme de secole. Ce învățăm de aici e că elaborarea unei narațiuni comune reprezintă un ajutor esențial pentru susținerea instituțiilor, chiar și în contexte laice.

La fel ca oricare altă relație sau ami-ciție preponderent emoțională, această narațiune trebuie susținută prin acte de comuniune, spune Dunbar, chiar și prin activități precum cîntatul sau rîsul împreună. Un comportament pro-social extins este posibil, dar trebuie „suscitat“, după cum susține psihologul Steven Pinker de la Harvard, printr-o cultură care recurge activ la „îngerii mai buni ai naturii noastre“.

Liderii politici pot contribui semnificativ la consolidarea sentimentului de comuniune, după cum a arătat prim-ministrul neozeelandez Jacinda Ardern, în urma masacrelor din martie de la cele două moschei din Christchurch. Din păcate, instituțiile din SUA și Anglia au ignorat degradarea crescîndă a societății civile, deși acest fenomen a fost documentat, cu aproape două decenii în urmă, în cartea intitulată sugestiv Bowling Alone, a politologului Robert D. Putnam de la Harvard. Prin urmare, dreptul a fost redus la un sistem de constrîngeri amorale care poate fi manipulat.

Contrar faimoasei proclamații a fostului prim-ministru britanic Margaret Thatcher, societatea chiar există. Dar, persistînd într-o viziune îngustă, opacă la contextul social, asupra instituțiilor, riscăm să le facem prea rigide pentru a putea supraviețui. Și, în absența unui sentiment de comuniune, Constituțiile pot deveni periculos de fragile – mai ales dacă populiștii se grăbesc să umple golul valoric întețind sentimentele tribale.

Vituperațiile unor politicieni ca Trump sau ca „imaginea Brexit“ Nigel Farage reprezintă o amenințare gravă la adresa vechilor instituții. Atît SUA, cît și Marea Britanie au nevoie de lideri care să valorifice o cultură a cooperării, nu o competiție race-to-the-bottom (competiție neloială, prin dumping, subofertare), și care să promoveze activ un credo comun.

Occidentul trebuie să renunțe la fetișizarea instituțiilor formale în favoarea promovării prieteniei civice. Trebuie să punem accentul mai puțin pe proceduralul pur și mai mult pe oameni. Dăruind statului de drept un suflet, putem demara lungul proces de însănătoșire al sistemelor noastre politice. 

Antara Haldar este lector universitar de Studii juridice empirice la Universitatea Cambridge. 

© Project Syndicate, 2019
www.project-syndicate.org

traducere de Matei PLEŞU

Foto: wikimedia commons

Cea mai bună parte din noi jpeg
Promite-mi doar ce poți
„Pot să-ți promit că voi fi atent, că voi încerca să nu greșesc, dar nu pot să-ți promit că o să mă fac bine”.
Zizi și neantul jpeg
Alte stradale
Dar astăzi strada, în general, a devenit mai agresivă. Poate la fel de plină ca-n anii ’90, dar într-un alt mod.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Două kilograme și jumătate și alte cugetări
Este un text despre lipsa de acceptare a bolii și a morții.
E cool să postești jpeg
Cum inventezi mîndria națională
Ne iubim, așadar, compatrioții? Ne simțim bine în România? Sîntem mulțumiți cu traiul nostru?
p 20 WC jpg
Din ce sînt alcătuite viețile noastre?
Altfel, lumea nu este locuită nici de păcătoși iremediabili, nici de creștini perfecți. Intervalul este numele metafizic al obișnuitului pe care îl locuim.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Marele Premiu pentru filosofie al Academiei Franceze
Anca Vasiliu a contribuit constant la crearea punților dintre cultura care a primit-o și i-a recunoscut totodată expresivitatea stilistică a scrierilor sale
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Gino a intrat în Cartea Recordurilor ca fiind cel mai bătrîn cîine din lume: are 22 de ani și încă se ține bine.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Biroul meu de astăzi e același
Mă întreb tot mai des dacă, în loc să devină o gazdă pentru o viață mai bună, lumea nu s-a transformat cumva într-un birou universal în care ești mereu de găsit.
Zizi și neantul jpeg
Diverse, stradale…
Omniprezenți, pe vremea de atunci, în orele de lucru, erau cerșetorii și cei care sufereau de boli psihice.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
De ce trăiesc nemții cîte o sută de ani, sănătoși și întregi la cap?
Pentru mine, Berlinul este orașul cel mai bine organizat, ca infrastructură și ca tot, dar în care te simți cel mai liber.
E cool să postești jpeg
Unde-i tocmeală mai e păsuire?
„Pot rezista la orice, mai puțin tentației”.
p 20 WC jpg
Cafea sau vin?
La fel ca vinul, cafeaua are, în legendele ei de origine, o întrebuinţare spirituală.
Theodor Pallady jpeg
Energii divine necreate...
Teologia creștină s-a cristalizat în numeroase orizonturi lingvistice, dar ortodoxia a rămas în mare măsură tributară geniului grecesc.
640px Bucharest, Drumul Taberei (16307818580) jpg
Drumul Taberei 2030
Fidel Castro a fost plimbat pe bulevardul Drumul Taberei
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe o dubă destinată livrării unor produse, o adaptare a limbajului telefoanelor „fierbinți“ din anii 2000: „Livrez orice! Ia-mă! Sînt electrică!“
Cea mai bună parte din noi jpeg
Rămîi pe culoarul tău
Mi-a luat o jumătate de viață să înțeleg că oamenii nu pot fi înlocuiți și că creativitatea noastră este cea care ne legitimează unicitatea.
Zizi și neantul jpeg
Obiecte și dispariții
Țin minte că pe ultimele le-am văzut cam atunci cînd s-a născut copilul meu. Atunci au fost, la propriu, obiecte de trusou.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
În goana vieții
„Nu juca acel joc la care te obligă un semafor care decide pentru tine cînd e timpul să mergi, cînd să te oprești. Stai puțin nemișcat și gîndește-te.”
p 20 Walter Benjamin  WC jpg
Geografii spirituale (II): orașul
Walter Benjamin nu vorbește, desigur, despre o transcendență personală, nici măcar despre una în sens tradițional.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Hypatia. Adevăr și legend
Uciderea Hypatiei de către un grup de fanatici care-și spuneau creștini e un fapt istoric incontestabil.
p 24 E  Farkas jpg
Cu ochii-n 3,14
Altfel spus: e sexul normal „mai puțin” decît devierile anal-orale sau este perversiunea supremă?
Cea mai bună parte din noi jpeg
Povestea merge mai departe
Unul dintre motivele pentru care am dorit să mă mut în București au fost concertele.
Zizi și neantul jpeg
Călătoria prin orașul-pădure
Paltoanele noastre cu siguranță erau: parcă ne camuflau, ne făceau să ne pitim în peisaj. Într-un fel, așa ne simțeam în siguranță.

Adevarul.ro

Ivana Knoll FOTO Instagram png
Moment hilar în Qatar, cu doi bărbați care scot rapid telefoanele pentru a o poza pe Miss Croația | FOTO VIDEO
Una dintre cele mai provocatoare fane de la Mondialul din Qatar a fost Ivana Knoll, fotomodelul care a fost Miss Croația reușind să întoarcă privirile a mii de suporteri.
femeie inele de aur mana bijuterii shutterstock 1966151602 jpg
Zodiile care nu trebuie să poarte aur sub nicio formă. Cum alungi ghinionul adus de bijuterii
Deși este unul dintre cele mai iubite metale prețioase, poartă ghinion. Un astrolog celebru spune de ce nu e bine să purtăm aur. Totodată, există și un ritual simplu prin care se alungă spiritele rele.
cum poti avea succes la interviul de angajare jpeg
Noua strategie folosită de angajați pentru a obține măriri de salariu
Tot mai mulți angajați se arată interesați de posturi pe care nu au nicio intenție să le accepte doar ca să își forțeze șefii de la actualul loc de muncă să le ofere o mărire de salariu, arată Business Insider.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.