Scriitori în închisori

Publicat în Dilema Veche nr. 649 din 28 iulie - 3 august 2016
Scriitori în închisori jpeg

– de ce ordonanţa Guvernului Cioloş este un semieşec –

Cu puţin timp în urmă, Guvernul României a soluţionat, pe calea ordonanţei de urgenţă, problema activităţii ştiinţifice din regimul privativ de libertate şi modalitatea de acordare a privilegiilor pentru desfăşurarea acestui tip de activitate. Astfel, ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal a stabilit că activitatea ştiinţifică desfăşurată de condamnaţii din regimul penitenciar va fi răsplătită cu scăderea din perioada de executare a pedepsei date prin condamnare a 20 de zile, indiferent de volumul acestei activităţi; anterior suspendării la data de 9 februarie a.c., art. 96 alin. 1 lit. f din Legea 254/2013 privilegia activitatea ştiinţifică prin scăderea pedepsei cu 30 de zile pentru fiecare „lucrare ştiinţifică publicată“ ori „invenţie şi inovaţie brevetată“. De asemenea, a introdus un articol nou (art. 96) menit să stabilească „procedura elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii brevetate“. 

Aşa cum se prezintă reglementarea care va începe să producă efecte din data de 31 august, ceea ce rămîne neschimbat în raport cu reglementarea anterioară este acordarea de privilegii pentru activitatea ştiinţifică desfăşurată de condamnaţi. Ceea ce se modifică sînt două aspecte de ordin cantitativ: scăderea zilelor executate de la 30 la 20 pentru activitatea ştiinţifică şi eliminarea criteriului numeric, căci privilegiul se acordă pentru activitatea intelectuală (ştiinţifică, invenţie-inovare) în ansamblu, iar nu pe „bucăţi“. Ceea ce se introduce cu titlu de noutate este o procedură de filtrare a caracterului ştiinţific al activităţii intelectuale desfăşurate în penitenciar. 

Întrebarea e dacă această soluţie acoperă fondul problemei. Înainte de a analiza această intervenţie legislativă, trebuie spus că evaluarea soluţiei propuse de Guvern prin ordonanţa de urgenţă se face ţinînd cont de contextul social-politic actual şi de natura ştiinţei, aşa cum aceasta a fost formulată de Aristotel şi practicată la scară (tot mai largă) începînd cu perioada Umanismului şi a Renaşterii. Din punct de vedere social-politic, dezbaterea privind eliberarea condiţionată a condamnaţilor pe baza activităţii publicistice din penitenciar a fost una dintre cele mai vii şi probabil cele mai importante dezbateri de după 1989. A fost vie prin intensitate şi importantă prin miză. Din păcate, soluţia propusă de Guvern în ordonanţa de urgenţă oferă o remediere a situaţiei, dar nu şi o rezolvare a ei. 

Într-un interviu acordat Agerpres, ministrul Justiţiei a spus că soluţia pe care o va adopta Guvernul Cioloş va fi aceea de a reveni la varianta elaborată de Guvernul Ponta în 2013, prin care se acordau 20 de zile pentru toate lucrările. Nu este clar dacă această soluţie ţine de natura unui guvern tehnocrat care, fiind lipsit de susţinere politică transparentă în Parlament, trebuie să modifice atît cît să nu deranjeze prea mult, ori reprezintă o cale de compromis între poziţia Consiliului Suprem al Magistraturii de a nu se modifica nimic şi poziţia opiniei publice (jurnalişti, dar şi cadre didactice, cercetători), care a cerut insistent şi uneori imperativ abrogarea acesteia. Indiferent de motivaţia acestei soluţii, un lucru este clar: intervenţia legislativă a Guvernului nu rezolvă cu nimic fondul problemei – cum şi în ce condiţii ştiinţa poate devenit un privilegiu personal? În plus, dacă considerăm antecedentele, nimeni nu trebuie să excludă în totalitate posibilitatea ca legiuitorul să aibă aceeaşi manifestare de voinţă atunci cînd va aproba prin lege această ordonanţă de urgenţă ca în clipa în care proiectul de guvern din 2013 a devenit Legea 254/2013: revenirea de la 20 de zile pentru toate lucrările la 30 de zile pentru fiecare lucrare publicată. Pe „principiul“ simetriei de opţiune instituţională, dacă Guvernul din 2016 a ţinut să revină la proiectul Guvernului din 2013, de ce Parlamentul din 2017 sau 2018 care va trebui să aprobe ordonanţa din 2016 nu ar vrea să revină la Legea 254, aşa cum a fost votată în Parlamentul din 2013? Această menţinere a propriului punct de vedere este cu atît mai uşoară cu cît Guvernul a evitat să fie mai transparent în metabolizarea soluţiei livrate: participanţii grupului de lucru şi intervenţiile lor, intervenţiile primite în inadmisibil de puţinele zile de consultare publică, motivarea alegerii membrilor în grupul de lucru etc. 

Voi argumenta că unica soluţie viabilă la problema de fond ridicată de gratificarea activităţii ştiinţifice desfăşurate în penitenciar ar fi fost abrogarea normei şi nu modificarea acesteia făcînd distincţia între fenomenul social angajat de lege şi impactul acesteia asupra ideii de ştiinţă. Cu riscul de a furniza un argument care să justifice poziţia Guvernului, Ministerul Justiţiei, prin vocea Ralucăi Prună, a fost coerent pe toată durata dezbaterii: a plecat de la existenţa unui fenomen social legat de activitatea publicistică din penitenciare (de la 14 lucrări în 2013 la 337 de lucrări în 2015, cu 165 de autori, potrivit datelor furnizate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor) şi a propus o soluţie menită să împiedice propagarea, mai departe, a acestui fenomen social. Pentru îngrădirea ori chiar diminuarea acestui fenomen social, aspectele cantitative sînt foarte importante: una este să scrii gîndind că pentru fiecare carte se consideră executate 30 de zile şi alta este să scrii ştiind că, indiferent de număr, te vei bucura, eventual, de doar 20 de zile. Este de văzut în ce măsură va scădea numărul de cărţi publicate per autor, dar, în schimb, va creşte numărul de autori care se vor prezenta în faţa organelor abilitate a stabili caracterul ştiinţific. 

Îngrijorător este însă altceva: ministrul Justiţiei a mai spus că „nu am găsit argumente suficiente pentru abrogare din partea instituţiilor cu care lucrăm“, adică CSM, reprezentanţi ai sistemului judiciar, Ministerul Educaţiei. Din nou trebuie recunoscut că afirmaţia ministrului Justiţiei este eliptică şi inadecvată în raport cu cerinţele şi incandescenţa dezbaterii publice: nu a găsit argumente suficient de multe (aspect cantitativ) sau suficient de puternice (aspect calitativ)? Dincolo de ceea ce s-a discutat în grupul de lucru, dacă ministrul Justiţiei ar fi dispus realizarea unui dosar care să acopere presa scrisă şi electronică a ultimilor aproape doi ani, atunci ar fi găsit suficiente argumente pentru cea mai fericită soluţie posibilă: abrogarea posibilităţii de a recompensa activitatea ştiinţifică din penitenciar şi, eventual, menţinerea recompensei doar pentru activităţi obişnuite de scris (fără cerinţa de a fi ştiinţifice şi publicate).

Ortega y Gasset scrie, în opusculul Misiunea universităţii, că „ştiinţa este o activitate prea sublimă şi delicată pentru a se putea face din ea o instituţie. Ştiinţa este recalcitrantă la constrîngeri şi reglementări“. Acesta este un mod de a spune că, deşi cercetătorii sînt afiliaţi unor instituţii, totuşi cercetarea se face doar la nivel strict personal. Aşa cum Ministerul Justiţiei a fost consecvent cu sine, tot aşa CSM a fost consecvent cu sine, ca instituţie, atunci cînd a avizat negativ abrogarea articolului şi a propus prin avizul consultativ adoptat în plen – în divergenţă de opinie cu Ministerul Justiţiei – diminuarea de la 30 la 20 de zile, însă păstrarea privilegiului pentru fiecare lucrare. Motivele invocate de CSM au fost, în esenţă, două: a) faptul că a scrie reprezintă un drept subiectiv şi că acesta nu trebuie îngrădit; b) echilibrul între activitatea fizică şi activitatea intelectuală.

Astfel, dacă existenţa normei legale (indiferent de conţinutul ei) a avut apărători în minister ca parte a puterii executive şi în CSM ca organ al puterii judecătoreşti, ştiinţa se pare că n-a avut nici unul, în ciuda prezenţei Ministerului Educaţiei în grupul de lucru. Era în interesul ştiinţei ca acest articol de lege pur şi simplu să nu existe. Chiar dacă fenomenul social al producţiei ştiinţifice în regim de penitenciar va fi ţinut sub control ori chiar diminuat prin intervenţia legislativă a Guvernului, în mod sigur ştiinţa va rămîne tot atît de afectată. Simpla existenţă a unei norme juridice care acordă beneficii pentru ştiinţa (aici includ nu doar lucrările ştiinţifice publicate, ci şi activitatea de invenţie-inovare) făcută în penitenciar, indiferent de valoarea şi modul în care acestea sînt acordate, este de natură să insinueze trei lucruri: a) ştiinţa se face în orice condiţii; b) ştiinţa reprezintă un drept subiectiv conferit de legiuitor şi nu obţinut prin efort personal şi vocaţie (deci profund nedemocratic); c) ştiinţa este un mijloc de gratificare personală şi nu orizont de aproximare a adevărului şi sesizare a erorii. Toate trei conduc, inevitabil, la decredibilizarea ştiinţei şi la diluarea ideii de ştiinţă. 

Nicolae Drăguşin, doctor în filozofie, este lector universitar la Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir“ din Bucureşti.

Foto: wikimedia commons

implant dentar 11 jpg
De ce să apelezi la implant dentar Megagen?
Dinții reprezintă o parte foarte importantă a corpului uman. Cu ajutorul acestora se produce masticația.
damian jpg
„În artă, nu ești niciodată singur” – Adrian Damian, omul din spatele SynergyX, instalația interactivă care va surprinde zecile de mii de vizitatori de la RDW 2024
Mărturisește că fuge de definiții și se ferește de etichetări. Totuşi, putem spune despre scenograful Adrian Damian că este unul dintre cei mai talentați artiști din generația lui și că superputerea lui este să transforme spațiile în personaje.
eveniment2 jpg
Sadeck Waff a semnat momentul surpriză din cadrul evenimentului IQOS Together X
Evenimentul aniversar a celebrat spiritul IQOS printr-un festival al simțurilor dedicat comunității. Toate simțurile au fost activate într-o simfonie de mișcări și culori al cărei punct culminant a fost invitatul special al evenimentului.
igiena jpg
Lucruri pe care nu le știai despre istoria igienei și a îngrijirii personale
În multe culturi tradiționale ale lumii, femeile necăsătorite trebuiau să acorde mai multă atenție aspectului și igienei corporale, decât altele.
featured image (4) jpg
Cine a fost Loki în mitologia nordică?
Loki este unul dintre cei mai cunoscuți zei din mitologia nordică. Este considerat un zeu al focului și al magiei și poate lua diverse forme, atât umane cât și animale.
Halate si prosoape de baie jpg
Cadouri pentru evenimente: prosoape de baie și seturi de halate matrimoniale
Odată cu creșterea temperaturilor, tot mai multe evenimente sunt organizate de către persoanele apropiate.
Cum ne pregătim pentru Paște jpg
Cum ne pregătim pentru Paște
Masa de Paște este un moment special în care familia și prietenii se adună pentru a sărbători și a petrece timp împreună.
credite jpg
Ce putem face atunci când avem nevoie de un credit rapid?
Dacă te confrunți cu diferite situații financiare urgente, care nu pot fi amânate, trebuie să știi că sunt mai multe modalități prin care poți lua credite rapide.
Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.

Adevarul.ro

image
Avertismentul lui Lucescu după România - Ucraina: a atras atenția asupra unui detaliu crucial
Un foarte bun cunoscător al fotbalului ucrainean a analizat partida de la Munchen.
image
Cine este românul care a murit în luptele din Congo. Tatăl tânărului de 22 de ani: „A zis că e pentru ultima dată”
O misiune s-a dovedit fatală pentru ieșeanul Petru Sam, în vârstă de 22 de ani. Aflat în Republica Democratică Congo, tânărul a murit sâmbătă, 15 iunie, după ce a fost ținta unei rachete trase de gruparea M23.
image
Val de ironii la adresa lui Iohannis după ce a felicitat naționala României la finalul meciului cu Ucraina: „Ce miracol, unii au rămas fără glas, iar alții au prins glas”
După victoria obţinută de tricolori împotriva Ucrainei, cu scorul de 3-0, luni, în Grupa E de la EURO 2024, Klaus Iohannis a postat pe Facebook un mesaj în care a felicitat naţionala de fotbal a României. Postarea sa a fost primită însă cu ironii pe rețeaua de socializare.

HIstoria.ro

image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.
image
Atacul de noapte din iunie 1462: Geniul militar al voievodului Vlad Țepeș
Expediția din 1462 a fost un prilej potrivit ca Vlad Țepeș să-și demonstreze priceperea în mânuirea armelor și-n conducerea trupelor.