Satul Cabrillo

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 932 din 17 ÔÇô 23 februarie 2022
Satul Cabrillo jpeg

Satul Cabrillo luase na╚Ötere ├«n 1937, sub forma unei a╚Öez─âri informale de bar─âci ╚Öi rulote destinate muncitorilor sezonieri mexicani de pe o mare planta╚Ťie de l─âm├«i, ╚Öi evoluase, prin ad─âugiri succesive, devenind un mic sat format din 90 de familii, izolat fa╚Ť─â de ora╚Öele ├«nvecinate Saticoy ╚Öi Ventura, segregat spa╚Ťial ╚Öi social, cu surse de ap─â improvizate ╚Öi canalizare deficitar─â. Locuitorii s─âi erau desconsidera╚Ťi chiar ╚Öi de membrii asocia╚Ťiei mexicanilor americani, din moment ce nu aveau cet─â╚Ťenia american─â.

├Än 1975, Asocia╚Ťia cultivatorilor de l─âm├«i din Saticoy, proprietarul terenului, a trimis o ├«n╚Ötiin╚Ťare tuturor familiilor, prin care le soma s─â-╚Öi p─âr─âseasc─â locuin╚Ťele ├«n termen de 30 de zile, oferindu-le ╚Öi o desp─âgubire de 500 de dolari. Motivul evacu─ârii era nevoia de asanare a zonei, g─âsit─â necorespunz─âtoare din punct de vedere igienico-sanitar ├«n cadrul unui control guvernamental; pentru a rezolva problema, asocia╚Ťia cultivatorilor hot─âr├«se c─â este mai rentabil s─â demoleze satul Cabrillo dec├«t s─â investeasc─â ├«n asanarea acestuia. Decizia asocia╚Ťiei venea pe fondul degrad─ârii progresive a rela╚Ťiilor cu angaja╚Ťii mexicani care, ├«n 1974, organizaser─â chiar o grev─â cer├«nd m─ârirea salariilor ╚Öi condi╚Ťii mai bune de munc─â.

Comunitatea a refuzat evacuarea ╚Öi a ├«nceput s─â organizeze proteste de strad─â, ├«n media, pe l├«ng─â organiza╚Ťiile religioase ╚Öi de ocupare a for╚Ťei de munc─â. Pe acest fond conflictual, Asocia╚Ťia cultivatorilor de l─âm├«i ╚Öi-a trimis buldozerele s─â demoleze, ├«ntr-o prim─â faz─â, locuin╚Ťele abandonate de cei care acceptaser─â cei 500 de dolari, iar ├«n a doua faz─â cl─âdirea care func╚Ťiona ca pre-school, moment care i-a f─âcut pe localnici s─â se lege cu lan╚Ťuri ╚Öi s─â formeze un scut uman ├«mpotriva distrugerii acestui obiectiv.

├Än acela╚Öi timp, comunitatea a luat decizia cump─âr─ârii de la Asocia╚Ťia cultivatorilor a terenului aferent satului ╚Öi, ├«n ciuda unei sciziuni cu privire la forma de organizare juridic─â, nou formata ├«ntreprindere social─â nonprofit a reu╚Öit cump─ârarea terenului chiar de ziua independen╚Ťei Mexicului, pe 5 mai 1976, cu fonduri provenind preponderent din ├«mprumuturi.

├Än total, proiectul comunit─â╚Ťii locale prevedea construirea a 82 de locuin╚Ťe noi, av├«nd un buget total de 1,4 milioane de dolari. Cum, dup─â realizarea lucr─ârilor de infrastructur─â ╚Öi utilit─â╚Ťi mai r─âm─âseser─â bani doar pentru 35 de locuin╚Ťe noi, comunitatea a fost pus─â ├«n situa╚Ťia de a decide cine prime╚Öte locuin╚Ť─â nou─â ╚Öi cine r─âm├«ne ├«n cea veche. Astfel s-a ajuns la ideea reabilit─ârii unor locuin╚Ťe existente, pe l├«ng─â construirea de locuin╚Ťe noi.

Comunitatea, prin reprezentantul ei Jamie Bordenave, a ├«ncredin╚Ťat proiectul unei echipe formate din doi arhitec╚Ťi de la dou─â companii diferite: Frank Villalobos, de la Barrio Planners, o firm─â cu experien╚Ť─â ├«n lucrul cu comunit─â╚Ťile de fermieri din statul California, ╚Öi John Mutlow, ac╚Ťionar al Mutlow-Dimster Partnership, din Los Angeles, care activase cu succes ├«n domeniul locuin╚Ťelor pentru migran╚Ťi.

Proiectarea participativ─â a avut ├«n vedere identificarea nevoilor reale ale beneficiarilor, utiliz├«nd o metodologie aplicat─â cu succes pentru alte comunit─â╚Ťi, iar aceasta a pus ├«n eviden╚Ť─â urm─âtoarele principii de proiectare: p─âstrarea, pe c├«t posibil, a tipologiei de locuin╚Ť─â unifamilial─â, amplasarea parc─ârilor ├«n imediata vecin─âtate a locuin╚Ťei, o curte ├«n fa╚Ť─â ╚Öi una ├«n spate pentru fiecare locuin╚Ť─â, toate camerele de zi ╚Öi dormitoarele trebuiau s─â fie orientate c─âtre strad─â, suprafe╚Ťele ╚Öi geometria loturilor existente trebuiau men╚Ťinute.Cump─âr─â acum Au fost proiectate locuin╚Ťe cu dou─â, trei ╚Öi patru dormitoare, ├«n func╚Ťie de structura familial─â a familiilor beneficiare ╚Öi a fost acordat─â o aten╚Ťie deosebit─â orient─ârii fa╚Ť─â de punctele cardinale, ├«nsoleierea direct─â ╚Öi ventila╚Ťia locuin╚Ťelor.

O problem─â des ├«nt├«lnit─â ├«n astfel de interven╚Ťii este sustenabilitatea acestora. Mai exact, p├«n─â la interven╚Ťie, familiile beneficiare nu pl─âteau utilit─â╚Ťile pentru c─â nu le aveau. ├Än noul context, era vital ca facturile la utilit─â╚Ťile noilor locuin╚Ťe s─â fie c├«t mai mici, altfel c├«╚Ötigurile familiale, deja foarte mici, aveau s─â se diminueze semnificativ. Interven╚Ťia ar fi transformat noul sat Cabrillo ├«ntr-o povar─â pentru comunitate. Un studiu termic a ar─âtat ├«ns─â c─â, ├«n condi╚Ťiile de clim─â din Cabrillo, 60-70% din consumul aferent ├«nc─âlzirii putea fi economisit prin utilizarea sistemului de ├«nc─âlzire activ─â a apei ╚Öi ├«nc─âlzirii pasive a ├«nc─âperilor. Astfel, a fost depus─â o aplica╚Ťie de subven╚Ťionare a utiliz─ârii de sisteme fotovoltaice, care a fost aprobat─â.

Atelierul ceramic existent ├«n sat la momentul proiectului avea s─â se transforme ├«ntr-o surs─â de venit important─â pentru comunitate. Localnicii au lucrat ei ├«n╚Öi╚Öi la noile locuin╚Ťe ╚Öi au pictat istoria satului pe un perete de incint─â. La finalul proiectului, arhitectul John Mutlow spunea c─â ÔÇ×a fost important ca proiectul s─â fie atr─âg─âtor din punct de vedere cultural, estetic ╚Öi eficient. (ÔÇŽ) Impactul proiectului asupra vecin─ât─â╚Ťilor const─â ├«n faptul c─â aceste familii, care locuiau deun─âzi ├«n condi╚Ťii sub-standard, au acum o comunitate viabil─â, cu locuin╚Ťe confortabile ╚Öi un mediu sigur. ├Ämprejurimile s├«nt mult mai frumoase dec├«t fuseser─â ini╚Ťial, mediul construit fiind ├«mbun─ât─â╚Ťit semnificativ pentru comunitate ├«n ├«ntregul eiÔÇŁ.

John Mutlow este un arhitect care, ├«n loc s─â insiste pe compozi╚Ťia volumetric─â, pe noutatea designului, pe originalitate, vorbe╚Öte, dimpotriv─â, doar despre confortul, siguran╚Ťa, bun─âstarea comunit─â╚Ťii ╚Öi rela╚Ťia noului mediu construit cu vecin─ât─â╚Ťile. Este o lec╚Ťie de modestie deplin asumat─â ╚Öi, indiscutabil, pilduitoare, recompensat─â, dup─â finalizarea execu╚Ťiei proiectului, cu medalia de argint a Premiului Rudy Bruner ├«n 1989.

Lorin Niculae este profesor la Universitatea de Arhitectur─â ╚Öi Urbanism ÔÇ×Ion MincuÔÇť din Bucure╚Öti.

Sursa foto: Rudy Bruner Award

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate c─â mai mult dec├«t plimbarea ├«n sine conta acel ÔÇ×├«mpreun─âÔÇŁ.
p 19 jpg
Cultul virginit─â╚Ťii
Ideea c─â virginitatea fizic─â atest─â puritatea ╚Öi inocen╚Ťa dep─â╚Öe╚Öte grani╚Ťele religioase, devenind un construct social ╚Öi ipocrit prin care unei femei i se anuleaz─â calit─â╚Ťile morale ├«n favoarea celor fizice, ajung├«nd s─â fie pre╚Ťuit─â mai degrab─â integritatea trupului dec├«t mintea ╚Öi sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale cre╚Ötinismului dovedesc o rela╚Ťie ├«ncordat─â pe care Sfin╚Ťii P─ârin╚Ťi o ├«ntre╚Ťineau cu r├«sul.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit ├«n bog─â╚Ťia ╚Öi autenticitatea sa ├«n ultimul secol, Origen revine de fiecare dat─â ├«n aten╚Ťia cititorilor cu o ├«nnoit─â putere de atrac╚Ťie.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Gala╚Ťi, o candidat─â a fost surprins─â ├«n timp ce ├«ncerca s─â fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani ╚Öi era absolvent─â a unui liceu particular, la frecven┼ú─â redus─â.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de produc╚Ťie a noilor cartiere, Jacobs ├«i opune observa╚Ťia direct─â ╚Öi studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vie╚Ťii urbane.
Zizi și neantul jpeg
Ro╚Ťi ╚Öi vremuri
Trebuia s─â m─ân├«nci nu ╚Ötiu c├«╚Ťi ani numai iaurt ╚Öi s─â economise╚Öti, s─â pui bani la CEC ca s─â-╚Ťi po╚Ťi cump─âra o Dacie.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
├Än Aix zilele de var─â se mi╚Öc─â ├«n ritm de melc, par nesf├«r╚Öite, exact ca acelea din vacan╚Ťele copil─âriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informa╚Ťiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al modera╚Ťiei
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
Dup─â ce, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«n urm─â, doi lei au ├«ncercat zadarnic s─â evadeze din gr─âdina zoologic─â din R─âd─âu╚Ťi, un ╚Öarpe mai norocos a p─âtruns ├«n Spitalul Or─â╚Öenesc din Bal╚Ö.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ─âsta era hazul vacan╚Ťei: ├«mpletirea ciudat─â de pofte concrete ╚Öi vis─âri abstracte. Figurau, cu toatele, ├«ntr-un meniu pestri╚Ť ╚Öi cu preten╚Ťii.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Vacan╚Ťe de alt─âdat─â
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi sup─ârat pe mine?
Ca s─â nu ÔÇ×supereÔÇŁ aceast─â societate, foarte multe femei ajung s─â fie prizoniere ale unor prejudec─â╚Ťi pe care ╚Öi le autoinduc, perpetu├«ndu-le, uit├«nd de cele mai multe ori de ele ├«nsele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci c├«nd am ├«ntrev─âzut c├«teva adev─âruri esen╚Ťiale este dureros s─â sim╚Ťim c─â, ├«n m─âsura ├«n care vrem s─â le comunic─âm oamenilor, ele cap─ât─â limitele noastre, impurit─â╚Ťile noastre, degrad├«ndu-se ├«n func╚Ťie de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din Bucure╚Öti a fost pus─â sub control judiciar, fiind b─ânuit─â de s─âv├«r╚Öirea infrac╚Ťiunii de ├«n╚Öel─âciune prin vr─âjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emo╚Ťionante descrieri de arhitectur─â din literatura universal─â este tabloul creionat de Edgar Allan Poe ├«n debutul nuvelei ÔÇ×Pr─âbu╚Öirea casei UsherÔÇŁ.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Cum e s─â pleci ├«n vacan╚Ť─â bolnav ╚Öi complet epuizat
N-am mai fost ├«ntr-o vacan╚Ť─â par╚Ťial din cauza pandemiei, ├«ns─â mai mult din cauza faptului c─â nu mi-am mai permis o vacan╚Ť─â.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De cur├«nd, la Ierusalim au izbucnit din nou ÔÇô dar c├«nd au ├«ncetat? ÔÇô tensiunile pe esplanada Cupolei St├«ncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de c─âr╚Ťi din c─âr╚Ťile altor autori: circula╚Ťia bibliografic─â prin notele de subsol asigur─â ventila╚Ťia academic─â din care se compune tradi╚Ťia intelectual─â a oric─ârei societ─â╚Ťi moderne.

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.