Sănătatea românilor

Vasile GHEŢĂU
Publicat în Dilema Veche nr. 575 din 19-25 februarie 2015
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Termenul „sănătate“ se află în vocabularul obişnuit al oricărei persoane, indiferent de vîrstă, studii ori poziţie profesională, iar accepţiunea generală este şi ea aceeaşi: fără boală. S-ar putea să aibă unele valenţe diferite la omul sănătos dintotdeauna şi la cel care este sau a fost bolnav. Dacă privim rapid pe Internet şi, mai ales, dacă vom consulta lucrări de specialitate, putem sesiza cît de complexă este însă problema definirii termenului. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a adoptat definiţia sănătăţii la Conferinţa Internaţională a Sănătăţii din iunie-iulie 1946, la New York, şi ea apare chiar în Preambulul Constituţiei organizaţiei, intrată în vigoare în aprilie 1948. Iată această definiţie, aşa cum apare în versiunea în limba engleză a Constituţiei, şi traducerea ei în limba română: Health is a state of complete physical, mental, and social well-being and not merely the absence of disease or infirmity / Sănătatea este situaţia de bunăstare fizică, mentală şi socială completă şi nu constă numai în absenţa bolii ori a infirmităţii. Definiţia a rămas neschimbată de la adoptarea ei acum aproape 70 de ani de reprezentanţii celor 61 de state participante la conferinţa de la New York, chiar dacă nu au lipsit nici critici, nici sugestii, într-o lume a ştiinţelor medicale aflată dintotdeauna în efervescenţă, motivată şi de spectaculoase descoperiri, tehnologii şi progrese în secolul trecut. Definiţia OMS este considerată de unii prea rigidă, neoperaţională, ea se poate suprapune în bună măsură cu aceea a fericirii, nu ia în considerare legătura cu vîrsta, cu modelul cultural, nu include răspunderea personală (ca atitudine de alegere, provocare ori cauzare). Pentru alţii, sănătatea individului nu poate fi separată de sănătatea comunităţii.

Această mică introducere mi s-a părut necesară pentru un articol care nu are decît un obiectiv modest, cel al descrierii stării de sănătate prin intermediul unui indicator de mare sinteză a economicului, socialului, culturalului, asistenţei medicale, calităţii mediului – speranţa de viaţă la naştere. În numărul de ani pe care îi trăieşte, în medie, un om, într-un context istoric dat, se reflectă tot ceea ce determină sănătatea sa: alimentaţie, condiţii de locuit, asistenţă medicală (tehnologii, medicaţie, calitate şi acces), îmbrăcăminte, nivel cultural şi stil de viaţă, sănătatea mediului ambiant, context social, relaţiile sociale. Speranţa de viaţă la naştere a fost în anul 2013, în ţara noastră, de 78,5 ani la femei şi de 71,5 ani la bărbaţi. Pentru a înlătura orice confuzie mă grăbesc să adaug semnificaţia valorilor: atîţi ani ar trăi, în medie, un născut dintr-o generaţie ipotetică ce ar avea, pe tot parcursul existenţei sale (circa 100 de ani), mortalitatea pe vîrste din anul 2013. Cu alte cuvinte, mortalităţii pe vîrste din anul 2013 i se conferă un rafinat echivalent de durată a vieţii, un echivalent ipotetic şi termenul de speranţă (de viaţă la naştere) este cel adecvat. Doar în secundar şi la modul teoretic putem spune că o persoană născută în anul 2013 ar trăi, în medie, 78,5 ani şi, respectiv, 71,5 ani, dacă generaţia 2013 ar avea, pe toată durata existenţei sale, mortalitatea pe vîrste din anul 2013, ceea ce nu constituie o ipoteză realistă, mortalitatea pe vîrste fiind în regres ferm de mai multe decenii, iar trend-ul este aşteptat să continue, rezervele de reducere a mortalităţii fiind considerabile în România. Decalajul dintre speranţa de viaţă a femeilor şi cea a bărbaţilor este expresia unei apreciabile supramortalităţi la cei din urmă, fenomen tipic populaţiilor europene.

Anul 2013 a fost al 17-lea an de progres al speranţei de viaţă, după reculul din prima jumătate a anilor 1990, survenit în contextul schimbărilor economice, sociale şi politice şi al impactului acestora asupra vieţii şi sănătăţii populaţiei: degradarea nivelului de trai, şomaj, deteriorarea asistenţei medicale, violenţă, instabilitate şi incertitudine. Progresul este de 5 ani la bărbaţi şi de 5,5 ani la femei faţă de anul 1990, acoperind confortabil regresul de la începutul anilor 1990 şi avînd o componentă însemnată de recuperare în raport cu anii 1980 (figura 1). Anii 1990 şi cei care i-au urmat au fost ani de ascensiune constantă şi consistentă a speranţei de viaţă în toate ţările din Uniunea Europeană şi îndeosebi în ţări ex-comuniste în care reformele structurale au fost aplicate rapid şi cu succes, perioada de stagnare a reducerii mortalităţii fiind limitată la 2-3 ani şi urmată de un progres spectaculos. Plasînd creşterile de la noi în contextul UE28 vedem că acel progres de 5,5 ani la femei este printre cele mai mari, în timp ce la bărbaţi este printre cele mai mici, iar în tabloul general speranţa de viaţă la naştere şi la bărbaţi, şi la femei se plasează în partea cea mai de jos a clasamentului. O investigaţie comparativă a structurii mortalităţii pe cauze de deces ne arată şi de ce ne aflăm acolo. Marile progrese în reducerea mortalităţii şi ascensiunea speranţei de viaţă din ultimele patru decenii îşi au originea în reducerea spectaculoasă a mortalităţii datorate maladiilor aparatului circulator prin revoluţia cardiovascularului. Ea fost lansată în ţările europene dezvoltate în anii 1970, prin programe şi strategii organizate în trei componente: un stil de viaţă mai sănătos, medicaţie nouă de mare eficienţă, noi tehnologii şi terapii, şi progrese remarcabile în chirurgia cardiovasculară. La stil de viaţă se includ nu numai o alimentaţie mai sănătoasă, exerciţiul fizic, reducerea consumului de alcool şi tabac, ci şi controlul tensiunii arteriale şi al colesterolului.

Ofensiva împotriva maladiilor cardiovasculare a avut rezultate spectaculoase în reducerea mortalităţii şi ascensiunea speranţei de viaţă, acolo unde s-a instalat şi consolidat revoluţia cardiovascularului. Diferenţele surprinzător de mari în mortalitatea prin cardiovascular în ţările Uniunii Europene – prezentate în figura 2 – sînt oglinda realităţilor economice, sociale, culturale şi medicale în care trăiesc populaţiile din ţările Uniunii. Între o mortalitate prin cardiovascular reprezentînd mai puţin de 30% din întreaga mortalitate în Franţa, Danemarca, Regatul Unit, Olanda şi Belgia, şi o mortalitate generală dominată de aceleaşi maladii în proporţie de peste 50% în ţările ex-comuniste, trecînd chiar de 60% în Bulgaria şi România, există un imens decalaj, iar reducerea lui va fi de durată, prin natura bolilor aparatului circulator. Sînt cele trei mari componente ale revoluţiei cardiovascularului prezente în România? Mă tem că, pentru o mare parte a populaţiei, nu. Progrese în stilul de viaţă? Probabil că a crescut numărul celor care îşi controlează regulat tensiunea arterială şi colesterolul, al celor care practică sistematic exerciţii fizice. Dacă ar fi să luăm în considerare (?!) cifrele avansate de operatori medicali privaţi asupra numărului de clinici, hiperclinici şi spitale, a personalului angajat, a numărului de pacienţi, de abonaţi şi cote de piaţă, s-ar putea spune că o anumită proporţie a populaţiei tinere, cea bine instruită şi avînd locuri de muncă în mari companii care le asigură acces la servicii medicale în reţele private, beneficiază de servicii medicale de calitate. Nu la această populaţie se află morbiditatea prin cardiovascular. Ce se întîmplă însă cu aproape jumătate din populaţia ţării care trăieşte în mediul rural şi cu marele număr de pensionari din mediul urban? Au ei acces la medicaţia de ultimă generaţie eficientă în tratarea maladiilor inimii şi a accidentelor cerebro-vasculare ori la performanta chirurgie cardiovasculară? Dacă răspunsul la astfel de întrebări ar fi fost da, nu am fi avut astăzi două treimi dintre decese prin bolile aparatului circulator, iar rata mortalităţii prin aceste maladii ar fi marcat aşteptatul trend descendent. Numărul deceselor prin aceste maladii este în regres, la o populaţie cu 3,3 milioane mai mică decît cea din anul 1990, dar, raportat la 1000 de locuitori, rata nu este în regres. Or, în determinarea speranţei de viaţă la naştere, ratele de mortalitate contează, pentru că doar ele exprimă intensitatea mortalităţii pe vîrste.

Sărăcia guvernează în bună măsură starea de sănătate a populaţiei şi sinteza acesteia – nivelul speranţei de viaţă la naştere. În Strategia Naţională de Sănătate Publică 2014-2020, adoptată în noiembrie 2014, în Anexa 1 se precizează trei grupe de factori determinanţi principali ai stării de sănătate: Determinanţii socio-economici, Factori de mediu şi ocupaţionali, Factori comportamentali individuali. În prima grupă, cea mai importantă ca determinare, se privilegiază rolul sărăciei populaţiei, influenţînd şi accesul la serviciile de sănătate. Asistenţa medicală, calitatea şi performanţele ei, ca şi accesul populaţiei, nu este considerată un factor determinant al stării de sănătate, deşi în documentul menţionat, la subcapitolul Domenii de sănătate prioritare, găsim şi următoarea constatare asupra nivelului mortalităţii prin maladiile cardiovasculare şi deficienţe în asistenţa medicală: „O explicaţie plauzibilă pentru excesul de mortalitate prin boli cardiovasculare observat în România este lipsa concentrării pe evaluarea riscurilor, pe depistarea în faze precoce a patologiilor cardiovasculare şi/sau control terapeutic neadecvat la nivelul serviciilor primare de sănătate“.

Nivelul şi structura mortalităţii, pe vîrste şi cauze de deces, în anul 2013, sînt rezultatul acţiunii unei multitudini de factori economici, sociali, culturali şi medicali, acţiune etalată pe multe decenii, cu efecte cumulative şi de întrepătrundere. Starea creată şi consolidată într-o perioadă atît de mare de timp nu va putea fi schimbată decît în alte decenii, dacă cele trei mari componente ale revoluţiei cardiovascularului se vor instala durabil, pe măsura schimbării contextului economic, social, cultural şi medical. Iar recuperarea marelui decalaj de speranţă de viaţă la naştere va însemna şi ameliorarea stării de sănătate a populaţiei. 

alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.
Greseli pe care le faci cand alegi un fiset metalic pentru birou jpg
Greșeli pe care le faci când alegi un fișet metalic pentru birou
Amenajarea unui birou eficient înseamnă mai mult decât alegerea unui mobilier cu un design plăcut.

Parteneri

image png
O femeie și-a asmuțit pitbull-ul asupra unui polițist pentru a scăpa de arestare. „Totul a luat-o razna”
O femeie a fost arestată după ce ar fi ordonat câinelui său din rasa pitbull să atace un polițist în timpul unei intervenții. Imaginile surprinse la fața locului arată momentul în care animalul îl mușcă pe agent, în timp ce acesta încearcă să o imobilizeze pe suspectă.
INSTANT COTROCENI URSULA DAN 026 INQUAM Photos Octav Ganea jpg
Von der Leyen cere tuturor statelor UE să participe la împrumutul de 45 de miliarde de euro pentru Ucraina. Ce țări nu doresc să se implice
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține că toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene trebuie să participe la noul împrumut destinat Ucrainei, în valoare de 45 de miliarde de euro.
Drumuri distruse de viitura FOTO: CJ Galati
Pericol de viituri în 12 județe. Cod portocaliu de inundații în Caraș-Severin și Timiș
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis, miercuri, o avertizare cod portocaliu de inundații pentru județele Caraș-Severin și Timiș, precum și un cod galben pentru alte 12 județe.
tren foto clubferoviar ro jpg
Circulația trenurilor între Fetești și Cernavodă, oprită temporar după cutremurul din Vrancea. Ce măsuri au luat autoritățile
Cutremurul cu magnitudinea de 5,7 produs în noaptea de marți spre miercuri în zona seismică Vrancea a determinat autoritățile feroviare să ia măsuri preventive pentru verificarea infrastructurii de pe Magistrala 800 București-Constanța.
sofer pixabay jpg
Șoferii nu vor mai fi amendați dacă uită documentele acasă. Ce prevede legea votată de deputați
Șoferii care uită acasă cartea de identitate, permisul de conducere sau certificatul de înmatriculare al mașinii nu vor mai putea fi amendați de polițiștii rutieri pentru lipsa fizică a acestor documente.
femeie shopping magazin cumparaturi card credit casa bani plata shutterstock 4355806 jpeg
Cum să cumperi pantalonii potriviți fără să-i probezi
În lipsa unei cabine de probă sau a timpului necesar pentru a încerca o pereche de pantaloni, la cumpărare, îți vor fi de folos câteva sfaturi privind scurtarea timpului de alegere a acestei piese vestimentare.
banca alpha bank ghiseu bancar foto Adevarul
Société Générale câștigă la CJUE: Firmele străine nu pot fi obligate să-și refacă automat calculele fiscale pentru a cere restituirea unui impozit
O asemenea cerință reprezintă o povară disproporționată, cu atât mai mult atunci când presupune recalcularea rezultatului întregului grup din care face parte compania...
image png
Andreea Raicu și Iulia Vântur, revedere neașteptată în Dubai! De ce au spus: „Cineva a plănuit pentru noi”
Andreea Raicu și Iulia Vântur au reușit în sfârșit să se revadă, după ce mult timp au încercat să își sincronizeze programele fără succes. Cele două s-au întâlnit în Dubai și au împărtășit momentul cu urmăritorii lor din mediul online.
shutterstock 2731748163 jpg
Tusea și insuficiența cardiacă: ce trebuie să știi despre legătura dintre ele
O tuse cronică poate fi un semn al acumulării de lichid în plămâni, atunci când inima nu mai funcționează corespunzător.