Românii și planificarea

Tudor IORDĂCHESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 770 din 22-28 noiembrie 2018
Românii și planificarea jpeg

Marţi după-amiază. Început de iarnă. 2012. Bucuria oricărui interpret – să fie chemat în ultimul moment şi să fie nevoit să se prezinte la sediul clientului, atunci cînd ziua se scurge în noapte, iar orice funcţionar public, ba chiar şi o parte din cei care lucrează în mediul privat, aşteaptă cu ochii umezi ora 16, să spunem 16,30, ca să rupă uşa biroului şi să se amestece în mulţimile gri ale staţiilor de metrou sau de autobuz.

Clientul, de data aceasta, este unul mai special: este unul dintre acele măreţe edificii ale capitalismului denumite pompos Instituţii Financiare Internaţionale. IFI-urile au o putere pe care puţini dintre muritorii de rînd şi-o închipuie, însă cei care au prins avîntul inflaţio-nist al anilor ’90 îşi amintesc cît de importante erau întîlnirile dintre prim-miniştri şi miniştrii de Finanţe cu conducătorii acestor instituţii la Bucureşti: ele se soldau cu împrumuturi masive, care hrăneau nevolnica economie românească în goana sa după importuri şi valută forte, iar dacă rezultatele nu erau cele scontate, nu de puţine ori, duceau la demisii sau manifestaţii de stradă din partea sindicatelor şi a maselor de cetăţeni anesteziaţi de aburii tranziţiei eterne către economia de piaţă.

Însă, în acest moment de avînt dat de alegerile de-abia încheiate, atmosfera e cu totul alta. Marele capital străin este prietenul nostru, iar IFI-urile ne-au devenit sfătuitori de încredere şi parteneri nestrămutaţi pe drumul mereu pavat cu bune intenţii către macrostabilitate financiară. Prin urmare, subiectul discuţiilor este unul cel puţin surprinzător, pentru România cu care ne-am obişnuit deja: ministrul delegat pentru Buget s-a hotărît să înfiinţeze o unitate de programare, la nivelul Ministerului Finanţelor, pe care a populat-o cu o mînă de absolvente de ASE, proaspete masterande sau doctorande, pline de entuziasm şi bune intenţii.

Clădirea în care urcăm la etajul 5 este prototipul eficienţei şi expresia gustului spartan al celor care, cu cît au sume mai mari pe mînă, cu atît ştiu că acestea trebuie cheltuite mai judicios. Nu mă pot abţine să compar, în gînd, perfecţiunea rece pe care o inspiră birourile din sticlă – aliniate de-a lungul culoarului, cu plăcuţele lor argintii cu nume şi funcţii pompoase direct în limba engleză, cu scaune comode şi rechizite colorate, însă perfect ordonate – cu jalea care domneşte în sediul ANAF şi cel al Ministerului Finanţelor – birouri obosite, scaune pe jumătate dezasamblate, cu spătare lipsă, maldăre de hîrtii pe fiecare suprafaţă plată, căni de cafea uitate pe cîte un pervaz, flori lăsate în glastre din secolul XX şi, tronînd atoatetriumfător, zeul funcţionarului public: biblioraftul gri, cu eticheta mîzgălită cu o cariocă roşie, la repezeală.

În clădire, pe etaj, nu mai sîntem decît o mînă de oameni: trei reprezentanţi ai IFI, interpretul şi patru membri ai delegaţiei de la Finanţe – trei fete la 24-25 de ani şi un domn serios, cu alură de contabil, la o respectabilă vîrstă de 55 plus, şi, cum altfel, cu un biblioraft în braţe. Scopul – o teleconferinţă cu Washington-ul. Evident, aveam să aflu că sînt acolo pentru a-i traduce doar domnului care ne este decan de vîrstă, restul lumii stăpînind limba engleză la un nivel mai mult decît mulţumitor.

Începe teleconferinţa. Ecranul se împarte în trei, pentru că avem trei participanţi străini, doi americani şi un indian, care, deşi vorbeşte o engleză onestă, este departe de standardul Cambridge pe care ni-l închipuim adesea întruchipat de orice vorbitor stabilit de ceva vreme pe teritoriul Statelor Unite. Este genul acela de întîlnire la care interpretul trebuie să îşi facă literalmente urechile pîlnie, dacă vrea să îşi păstreze locul de muncă…

Pe scurt, e pentru prima oară în istoria României cînd cineva ia decizia nebunească de a nu mai arunca banii cu toptanul, aplecîndu şi urechea la fiecare solicitare politizată sau interesată, ci de a-i aloca pe baza unor priorităţi transparente, clare, comprehensibile. Adică este momentul în care Ministerul de Finanţe se despărţea de celebrul domn secretar de stat Gherghina, despre care circulă nenumărate legende urbane că alcătuia bugetele ţării încă din imemoriale epoci de aur, cu creionul chimic înfipt după ureche.

Proiectul în cadrul căruia se desfăşoară misiunea IFI pare simplu: să ajute funcţionarii ministerului să coordoneze acest uriaş efort de prioritizare a investiţiilor alocate de sus în jos, de la bugetul naţio-nal. Se bazează pe bunăvoinţa acestor tinere şi destoinice absolvente şi, se pare, pe contribuţia hotărîtoare a domnului cu biblioraft. Întrebările se succed cu lentoare, experţii străini beneficiind de o listă transmisă clientului cu ceva zile înainte de Ministerul Finanţelor. La momentul în care lucrurile par a intra pe un făgaş normal, cade ca un trăsnet întrebarea indianului, care ia pe toată lumea pe nepregătite: nu vă supăraţi, dar pe lista aceasta, care reflectă toate programele naţionale derulate cu finanţare de la bugetul de stat în ultimii 15 ani, s-a strecurat, totuşi, o greşeală, nu-i aşa? Apare aici o investiţie demarată în 1976, ce mai caută, la peste 35 de ani, în execuţie încă, puteţi să ne daţi nişte detalii?

Fetele se uită încurcate una la cealaltă. Nici una nu era născută în anul cu pricina, nici graţioasele reprezentante ale clientului nu sînt cu mult mai în vîrstă decît ele. Urmează un moment de tăcere uşor penibilă, însă domnul contabil îşi drege glasul, îşi coboară un pic ochelarii de pe vîrful nasului şi explică pedant: „Păi, ăsta este Canalul Dunăre – Marea Neagră... Să vă explic: în evidenţele noastre, Canalul nu figurează ca find o investiţie finalizată 100%, ci este undeva ca grad de realizare la 98,9%, pentru că au mai rămas nişte pontoane care trebuiau turnate, nişte dispozitive care trebuiau instalate, aşa era proiectul tehnic iniţial. Iar asta a fost considerată investiţie de grad zero la vremea ei, a trecut direct pe bugetul naţional. Şi... a venit Revoluţia şi nu a mai fost niciodată terminată. Prin urmare, în vederea închiderii contabile, în fiecare an, de la bugetul de stat al României se alocă în continuare o sumă modică pentru finalizare... Iar banii ajung undeva în conturile companiei de stat care administrează Canalul şi care raportează că nici anul ăsta nu a reuşit să închidă investiţia, aşa încît o nouă sumă va trebui din nou alocată şi pentru bugetul anului următor…“

Nici astăzi, la ceva ani după această poveste, nu sînt convins că expertul de origine indiană a înţeles cum funcţionează complicatele resorturi ale planificării strategice în România. De fapt, nu sînt convins nici că mai există unitatea respectivă în cadrul Ministerului de Finanţe. Cel mai probabil, fetele şi-au luat doctoratul şi au plecat într-o companie privată, în viaţa reală, domnul cu cămaşă albă, sacou ponosit şi biblioraft gri s-a pensionat anticipat; ce ştiu cu siguranţă e că ministrul nu mai e ministru, ba chiar şi-a pus în cui admirabilele intenţii civilizatoare şi s-a retras într-o slujbă mult mai bine plătită, tot la stat.

Ceva îmi spune, însă, că o mînă nevăzută continuă să strecoare şi anul acesta, pentru bugetul anului 2019, nişte mărunţiş pentru finalizarea Canalului Dunăre – Marea Neagră, care figurează undeva, într-un birou întunecat de pe lîngă Casa Poporului, în sediul Ministerului de Finanţe, drept o investiţie neterminată, ce merită un efort din partea noastră, a tuturor, nu-i aşa? 

Tudor Iordăchescu este traducător și interpret.

Foto: wikimedia commons

Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.

Adevarul.ro

image
Sentință exemplară în cazul unui șofer care a dat intenționat cu mașina de lux peste mai mulți polițiști
Doi polițiști din Argeș au fost loviţi, cu intenție, de un șofer care s-a urcat la volan deși avea permisul de conducere suspendat. Bărbatul a pus în pericol viața agenților și a celor trei copii minori ai săi, aflați în mașină în momentul producerii incidentului.
image
image
A murit procurorul român cu cea mai mare vechime în magistratură. Încă era în activitate
Pavel Palcu, procurorul arădean cu cea mai mare vechime în magistratură din România a murit, astăzi, 15 aprilie, într-un centru de recuperare medicală din Bucureşti.

HIstoria.ro

image
„Monstruoasa coaliție”, Cuza și francmasonii, în „Historia” de aprilie
De ce au ales adversarii lui Cuza să-l răstoarne de la putere? Care a fost rolul masoneriei în acest proces? Este apartenenţa lui Cuza la masonerie confirmată documentar?
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.