Reinventăm democraţia?
Trebuia să scriu articolul acesta acum două săptămîni, imediat după Forumul Societății Civile, organizat de FDSC prin Fondul ONG, pe 25 noiembrie. Cu toate acestea, cum se întîmplă uneori, contextul actual al României post-alegeri este poate unul chiar mai bun. Pentru că ideea în jurul căreia s-au închegat conferințele este mai mult ca niciodată prezentă în societatea românească: cît de în siguranță mai sînt valorile democrației într-un context politic și economic precar, care nu mai conferă încredere în instrumentele democrației – cum ar fi, de exemplu, participarea cetățeanului la viața cetății – absenteismul la vot devenind o problemă acută (nu doar în România)?
Dacă acum doi ani, la prima ediție a Forumului, esența discuțiilor asupra democrației în Europa era una optimistă, iar participanții erau animați de încredere în ceea ce privește viitorul și unitatea Uniunii Europene și a Europei în general, tonul a fost cu totul altul în 2016, la a doua ediție. Starea de optimism și entuziasm a participanților a fost înlocuită de scepticism și îngrijorare. Realitatea prezentului nu mai e un garant pentru liniște: instabilitate socială și politică, economie precară, criza refugiaților și chiar efectul rezultatelor alegerilor din SUA – „Cînd plouă torențial în SUA, începe să se simtă umezeală și în Europa“ – a declarat la conferința de inaugurare Yves Leterme, secretar general al International IDEA, Belgia.
În condițiile în care populismul este în creștere în Europa, mai poate fi societatea civilă un watchdog al democrației? – a fost întrebarea de la care au pornit dezbaterile ediției de anul acesta a Forumului Societății Civile.
Luca Jahier, membru al Comitetului Economic şi Social European, unul dintre invitații de onoare ai forumului, a declarat de la bun început că multele crize cu care se confruntă la ora actuală Europa „vin și din incapacitatea UE de a crea un echilibru economic și social“, adăugînd că, deși terorismul este o mare problemă, amenințările globalizării activează multe semnale de alarmă. „Terorismul e o mare problemă, dar poate nu e cea mai mare, dacă ne uităm la cifre: 200 de persoane au fost ucise anul trecut în Europa de către teroriști. Tot anul trecut, în țara mea – Italia –, 150 de femei au fost ucise în cazuri de violență domestică. Sînt de acord cu ceea ce a spus președintele CE, Jean-Claude Juncker, în ultimul discurs despre starea Uniunii, cînd a vorbit despre criza existențială a UE, dar nu se referea doar la instituții, ci la valori, la forțele fundamentale care ne conduc. Nu ne confruntăm doar cu neimplicarea cetățenilor, ci și cu lipsa ofertelor din partea oficialilor, pentru că primul rol al politicienilor este de a oferi răspunsuri corecte și soluții pe termen lung.“
Cît privește societatea civilă, deși democrația participativă este unul dintre fundamentele UE, în opinia sa, există o lipsă a instrumentelor potrivite pentru a stimula dialogul civic. „Trebuie să fim atenți, democrația nu este ceva de la sine înțeles, democrațiile trebuie clădite în fiecare zi, pornind de la vot, trebuie apărat statul de drept, trebuie apărat sistemul «checks and balances» – pentru că uneori avem tendința să înclinăm balanța în favoarea unei instituții în defavoarea alteia –, trebuie apărat rolul instituțiilor și capacitatea lor de a oferi soluții, avem nevoie de leadership pe termen lung.“
Vorbind despre implicare, și Yves Leterme, secretar al International IDEA, a declarat ferm că „democrația nu este ca un supermarket“, ci este un sistem care funcționează doar cînd cetățenii își iau responsabilități. „Este o datorie a cetățenilor să participe la democrație.“
Cît privește problemele din Europa, nimeni nu are un monopol nici al problemelor, nici al soluțiilor. „În Europa, democrația este sub presiune. Liderii nu sînt conștienți de riscuri. Trebuie să fim pregătiți, pentru că ceea ce s-a întîmplat în SUA se poate întîmpla în Europa. Cînd plouă în SUA, se simte în Europa. Amprentele globale ne dau posibilitatea să învățăm unii de la alții, cînd oamenii se întîlnesc la forumuri ca acesta, unde trebuie să căutăm soluții.“
A doua parte a problemei o reprezintă neîncrederea în valorile democrației existentă în țările balcanice, țări care caută „a doua respirație“. Yves Leterme a vorbit despre euforia simțită în aceste țări la finalul regimului totalitar care, deși a trecut, a lăsat atît o criză a sustenabilității, cît și una a reprezentării – referindu-se la o implozie a partidelor politice care a dus la frustrări, la neîncredere și la pervertirea instrumentelor cu care democrația funcționează – amintind de numărul votanților extrem de scăzut. „Nu ne confruntăm doar cu un deficit demografic, ci și cu dezinteres din partea tinerei generații. Iar aici rolul societății civile este unul crucial.“
Crucială pentru această implicare a oamenilor este și transparența instituțiilor publice – după cum a declarat Violeta Alexandru, ministru pentru Consultare Publică și Dialog Civic. „Luptăm din interior să schimbăm cultura instituțională, felul în care instituțiile răspund cetățenilor la transparență. Concluzia noastră imediată – în instituții nu exista spiritul de a respecta cu adevărat dreptul oamenilor la transparență, deși legislația este relativ în regulă. Prioritatea noastră a fost să aflăm de ce avem legislație, oameni care să pună în practică legislația. Este necesară o transparență mai mare și la nivelul societății civile. Ne aflăm acum într-un moment de răscruce.“
Vorbind despre acest „moment de răscruce“, Astrid E. Helle, reprezentanta Norvegiei în Consiliul Europei, a declarat că, deși e adevărat că lumea de astăzi se confruntă cu diverse provocări, să nu ignorăm totuși faptul că „niciodată condițiile de viață n-au fost mai bune ca în prezent, progresele făcute în ultimii 15 ani sînt fără precedent în istoria omenirii: nivelul sărăciei extreme a fost redus cu 15%, educația primară este de aproape sută la sută, mortalitatea maternă s-a redus. Continentul european atrage milioane de oameni, care și-ar dori să trăiască aici, ca urmare a libertății, respectării drepturilor individuale, democrației, care sînt considerate în prezent lucruri de la sine înțelese.“ Reprezentanta Consiliului European a atins însă și un punct sensibil, acela al pervertirii instrumentelor democratice, confiscarea lor de către curentul populist. „Dacă, în trecut, Europa a experimentat democrația fără drepturi și libertăți individuale, acum provocarea este o democrație care să nu se bazeze pe voința majorității, ci pe drepturile și libertățile individuale. Fără o societate civilă puternică, o democrație nu este de ajuns și nu este suficientă, am văzut asta în România, dar și în Norvegia.“
Importanța vitală a implicării cetățenilor în viața cetății a fost punctată și de Karen Fogg, membru al board-ului Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile: „Uniunea Europeană are puterea să depășească dificultățile. Pentru mine, cea mai importantă chestiune este facilitarea dialogului cu cetățenii, care trebuie reinventat, trebuie adaptat. Avînd discuții față în față e foarte important pentru că tocmai aceste discuții ajută ca vocile lor să fie ascultate cu demnitate și să prindă încredere că pot participa într-un mod real la democrație.“
„Reîmprospătarea“ democrației a fost și ideea desprinsă de-a lungul atelierelor din cadrul Forumului. O campanie comună pentru organizațiile societății civile din Europa, dialogul cu cetățenii la nivel local și național, dezbateri legate de starea democrației, monitorizarea democrației și acțiuni comune pentru ONG-urile care pot colabora cu instituțiile guvernamentale în mandatele de președinție UE între 2017 și 2020.
Susținînd importanța societății civile în timpuri în care democrația este amenințată, Dacian Cioloș, prim-ministrul României, a adus aminte de importanța implicării societății civile în aderarea României la Uniunea Europeană. „A fost un proces care a dat sens democrației, dincolo de democrația instituțională, a construit democrația participativă, care trebuie întărită. Trecem printr-o perioadă aparte în UE, după prosperitatea care a permis masiva extindere, de la 15 la 28 de state membre, cunoaștem un fenomen de populism care cîștigă tot mai mult teren. Cred că trebuie să privim pragmatic și realist, să nu cădem în capcana negativismului din cauza acestui fenomen. România nu e ocolită de această abordare. Cu toate astea, sîntem una din rarele țări care nu au partide populiste, extremiste în Parlament – sper să nu fie cazul și după aceste alegeri. Asta nu înseamnă că anumite partide nu folosesc abordări populiste mai ales în anumite momente. Este necesară o cooperare între guverne și societatea civilă. Să ne bazăm dialogul pe onestitate și transparență, pentru a reduce falia între societate și politicieni. Avem nevoie de un parteneriat cu societatea civilă nu doar în domeniul social și în mediu, dar și în domeniul economiei, în educație, sănătate, justiție, dezvoltare locală. Am încercat cu acest guvern să deschidem porți. Crearea Ministerului pentru Consultare Publică, un minister creat de la zero, și-a dorit acest lucru – lăsăm următorului guvern o platformă benefică.“
Bineînțeles, democrația este un cumul de factori. Nu trebuie să ne culcăm pe o ureche, zicînd că statul e cel care trebuie să ne ofere democrație – iar cînd acest stat încalcă principiile democrației, să ne revoltăm. Democrația înseamnă implicare și conștientizare. Pentru că de pomană ieșim la mitinguri de protest, dacă nu mergem la vot.
Foto: Yves Leterme, wikimedia commons
