Războiul Occidentului cu Istoria

Publicat în Dilema Veche nr. 709 din 21-27 septembrie 2017
Războiul Occidentului cu Istoria jpeg

Violențele de la Charlottesville din jurul statuii generalului Lee au atras atenția asupra unui proces de epurare care, în ultimii doi ani, a constat în înlăturarea sau schimbarea denumirii, în SUA, a peste 60 de simboluri confederate, conform unui raport recent al Southern Poverty Law Center. Asociația a inventariat alte 718 monumente și statui dedicate încă personalităților Confederației Sudiste din timpul Războiului de Secesiune și 109 școli publice ce le poartă numele, în special pe cel al generalului Robert E. Lee, comandantul armatei Sudului. Statuia sa din New Orleans a fost demontată în mai – ultima dintr-o serie de patru „simboluri ale injustiției“, care „perpetuează ideea de supremație albă“, după cum le-a calificat primarul Mitch Landrieu. Iar în centrul de pe acum însîngeratului orășel universitar din Virginia, Charlottesville, la 93 de ani de la dezvelire, monumentul e ascuns într-un sarcofag de plastic și urmează să fie mutat într-un muzeu. Generalul Lee plătește, după 150 de ani, păcatul de a fi fost proprietar de sclavi.

Acest iureș demolator l-a luat în vizor și pe Thomas Jefferson, autor al Declarației de Independență și al treilea președinte al SUA, întemeietor al Universității din Virginia. Jefferson a fost proprietar de sclavi, la fel ca primul președinte, George Washington. Se clatină soclurile Părinților fondatori și nu mai e loc și timp de nuanțe privind raportarea lor, politică și practică, la sclavie – care a fost legală pe teritoriul american între 1619 și 1865.

Furia purificatoare l-a ajuns și pe Cristofor Columb. Monumentele lui din Baltimore și New York au fost vandalizate în august, iar Bill de Blasio, primarul New York-ului, a obținut votul Consiliului Municipal pentru înlăturarea statuii ridicate la aniversarea a patru secole de la descoperirea Lumii Noi. O statuie ofensatoare pentru amerindieni, pentru că ar evoca și colonizarea Americilor. În New York trăiește, însă, și cea mai mare comunitate italo-americană din SUA, prin contribuția predecesorilor căreia s-a ridicat, în 1892, statuia exploratorului genovez. O comunitate care se simte azi lezată de atacul la adresa unui simbol al reușitei sale pe tărîm american, în pofida discriminărilor la care a fost supusă. Spre exemplu, cu un an înaintea dezvelirii operei sculptorului Gaetano Russo, 11 italieni fuseseră linșați la New Orleans.

Nici la Los Angeles nu mai e bine văzut Columb. Consiliul Local a votat eliminarea din calendarul manifestărilor publice a sărbătorii dedicate lui, din 1937 încoace, în luna octombrie, și a înlocuit-o cu o zi a comemorării populațiilor indigene, al căror genocid a început după debarcarea spaniolă în Caraibe. Anterior, mai multe orașe americane, între care Seattle, Albuquerque și Denver, declaraseră 12 octombrie – Ziua Populațiilor Indigene, în locul Zilei lui Columb.

Arta nu scapă, la rîndul ei, răfuielii cu trecutul. Un cinematograf din Tennessee a anulat proiecția capodoperei Pe aripile vîntului, apărută în 1939, din cauza conținutului său considerat „insensibil“ din punct de vedere rasial. Ce mai contează că, pentru rolul Mammy, Hattie McDaniel a primit Oscarul pentru cea mai bună artistă în rol secundar, fiind prima actriță de culoare laureată a acestui premiu?

Războiul statuilor a trecut rapid Oceanul. O jurnalistă britanică, Afua Hirsch, a cerut înlăturarea Coloanei lui Nelson din Trafalgar Square, monument dezvelit în 1843 în memoria amiralului mort în înfruntarea navală din largul Capului Trafalgar, în 1805. Horatio Nel-son se face vinovat, la mai bine de două secole distanță, de a fi fost adept al supremației albilor. „Unde sînt statuile celor care au fost asupriți de oameni ca Nelson?“, întreabă inițiatoarea demersului. Nu mai e relevant, în acest nou context, că, prin cea mai strălucită victorie din istoria Royal Navy, Nelson a salvat Marea Britanie de invazia napoleoniană și a desăvârșit supremația britanică asupra mărilor lumii pentru secolul ce-a urmat? Sir Roy Colin Strong, istoric și fost director al Victoria and Albert Museum, a dat un răspuns de bun-simț propunerii: „Odată ce începi să rescrii istoria pe o asemenea scară, nu va mai rămâne în picioare o statuie sau casă cu semnificație istorică. Trecutul este trecut. Nu poți să rescrii istoria“.

Și totuși, se poate. King’s College din Londra își rescrie propria istorie, după cum o arată decizia luată în iulie de a înlocui busturile și portretele fondatorilor săi cu un „zid de diversitate“, potrivit decanului Patrick Leman. Un zid ce urmează să cuprindă reprezentările unor cercetători aparținînd minorităților etnice. De asemenea, materialele didactice, precum cele de anatomie, vor fi modificate, pentru a reflecta mai multe grupuri etnice. „Încercăm să reflectăm diversitatea studenților pe care îi avem, încercăm să fim interculturali și internaționali în modul în care dezvoltăm știința“, a explicat decanul prestigioasei universități.

America inspiră în continuare lumea. În Franța, imediat după moartea unui om pe străzile din Charlottesville, președintele Consiliului Reprezentativ al Asociațiilor Negre din Franța, Louis-Georges Tin, a solicitat îndepărtarea statuii lui Colbert din fața Adunării Naționale. „Eroii voștri sînt uneori călăii noștri. Trebuie decolonizat spațiul, trebuie decolonizate spiritele“, a argumentat el. Numeroase străzi și licee franceze poartă azi numele ministrului de Finanțe al lui Ludovic al XIV-lea, artizan al puterii economice și al modernizării regatului, creator al companiilor Indiilor Orientale și Occidentale și autor al primului Cod negru, care reglementa sclavia la 1685. Politologul Laurent Bouvet a intervenit în dezbaterea iscată pentru a aminti că „istoria trebuie să fie un obiect pedagogic și nu terapeutic“.

Atacul la Colbert le-a amintit multora de boicotarea de către președintele Chirac și guvernul Villepin a celebrării bicentenarului victoriei lui Napoleon la Austerlitz. Cea mai strălucită bătălie a împăratului a fost ignorată în 2005, sub presiunea unor organizații din Antilele Franceze, care au amintit că Napoleon a restabilit, în 1802, sclavia abolită la Revoluție. Emmanuel Le Roy Ladurie, unul din reputații istorici contemporani, se întreba: „Va trebui, în viitor, să interzicem orice aniversare privind acțiunile regilor Franței, de la Ludovic al XIII-lea la Ludovic-Filip, pentru că au fost, la rîndul lor, complici ai sclaviei?“ De altfel, bicentenarul a fost parazitat de lansarea pamfletului „Crima lui Napoleon“, de către Claude Ribbe, un scriitor din Guadelupa, care l-a comparat pe împărat cu Hitler.

Acum doi ani, în Africa de Sud, a fost demolată statuia lui Cecil Rhodes, prim-ministru al Coloniei Capului, la sfîrșitul secolului al XIX-lea. Dezbaterea privind soarta monumentelor coloniale a reaprins tensiunea interrasială. Președintele Jacob Zuma a intervenit: „Cînd citiți o carte de istorie, nu rupeți paginile dureroase. Istoria trebuie învățată cu aspectele sale dureroase și devastatoare“. Și a avertizat președintele acestei țări cu trecut zbuciumat: „Furia nu construiește o națiune, ci o distruge“.

În Estul Europei, știm bine, din păcate, cît de fragile sînt monumentele și ce consecințe poate avea încercarea de ștergere a memoriei asupra identității și sistemului de valori al societății. De aceea, privim surprinși această confruntare a Occidentului cu propriul trecut.

Acolo unde unii văd un cult al opresiunii rasiste, alții invocă dreptul la istorie. Frapează, însă, absența nuanțelor între extremele care se înfruntă pe rănile trecutului. De aici pînă la intoleranță și crimă, în încercarea de a impune propria versiune, oripilant de simplificatoare, asupra istoriei e doar un mic pas, după cum a dovedit ucigașul din Charlottesville. Recursul la violență nu face decît să dezgroape tranșee fratricide, precum cele din războiul civil american.

„Evităm utilizarea simbolurilor religioase, căci nu dorim să excludem nici o credință religioasă. Sîntem o companie care respectă diversitatea“, s-au explicat reprezentanții Lidl, în scandalul ștergerii crucilor grecești de pe ambalajele unor produse. Dar amputînd crucile din fotografia unei biserici din Santorini nu tocmai au exclus o credință și au lezat o sensibilitate?

S-a spus, pe bună dreptate, în aceste zile: piramidele din Egipt au fost construite de sclavi, trebuie ele demolate? Sau: azi, statuile; mîine, cărțile care nu corespund noului totalitarism multiculturalist? Dar Arcul de Triumf din Paris, a cărui înălțare a fost decisă de Napoleon după Austerlitz, ce soartă ar trebui să aibă?

Nu cumva, în numele emancipării, omenirea face pași înapoi, prinsă în jocul extremelor ce se potențează iarăși reciproc? 

Horia Blidaru este consilier politic la Parlamentul European.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.
image png
Piața Romană
Fetele de 20 de ani de acum nu-și mai pierd vremea în astfel de bodegi.
image png
Zgomotul și furia
Drept urmare, există mai multe metode tradiționale de a riposta unui vecin zgomotos.
image png
Cîteva note despre agapa creștină
Evident că nimeni, mîncînd laolaltă, nu stătea să filosofeze. Eram însă alături de Domnul.
p 20 Arik Ascherman WC jpg
Traumă şi discernămînt
Dar, în ciuda singurătăţii şi a primejdiilor acum mult mai aspre, rabinul îşi continuă patrularea, nu părăseşte paza.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Într-un supermarket, la raionul de alimente exotice, am descoperit mămăliga ambalată în vid, „gata preparată”.
image png
Lumi fragile
Am perceput „schimbul de scrisori”, formulare care în curînd va trece și ea într-o arhivă a limbii, ca pe un fel de apel la memorie.
image png
Frig și acasă
Cert e că, în ciuda condițiilor aparent vitrege, m-am simțit acasă acolo.
image png

Adevarul.ro

image
De ce unii localnici din nordul Angliei ajung să ofere moșteniri regelui Charles atunci când mor
Ce îl leagă pe un fost miner și republican de-o viață de regele Charles al III-lea? Răspunsul surprinzător, așa cum a relatat The Guardian, este că averea fostului miner face parte acum dintr-un fond care generează venituri private pentru monarh.
image
Fenomen inedit în Vârtop: aurora boreală albastră a luminat seara în Apuseni FOTO VIDEO
Un fenomen inedit a fost surprins de un turist în Staţiunea Vârtop din Munţii Apuseni, joi seara. Aurora boreală a luminat seara, pentru câteva minute, printre nori, şi a fost imortalizat de un fotograf amator.
image
Pericolele care îi pândesc pe români într-o destinație exotică de lux. „Paza bună nu e suficientă ca să treacă primejdia”
Tot mai mulți români cu bani aleg destinații exotice, însă unele implică anumite riscuri. O familie de români a aflat acest lucru pe propria piele, iar la final părinții au aflat că cei doi copii ai lor s-au aflat într-un pericol imens, fără măcar ca ei să bănuiască.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic