Visul unor nopţi de vară

Publicat în Dilema Veche nr. 83 din 18 Aug 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Lumea părea croită din tipare pentru doi. De acolo, de pe terasa restaurantului, avu o clipă senzaţia că se află în vîrful nevăzut al unui punct de observaţie din care poate privi liniştit, dar atent, zecile de cupluri elegante care străbăteau, la pas domol, faleza. La răstimpuri, Oceanul ofta prelung şi-n adierile de briză caldă se amestecau ameţitor parfumuri scumpe şi şoapte repezi în toate limbile pămîntului. Era un început de august ca un măr frumos, din care muşcau amîndoi pentru ultima oară, dar nici unul nu voia să discute despre asta. Şi, de fapt, nici nu vorbeau. Masa lor era tăcută, singura masă tăcută din tot Universul. De fapt, ea tăcea şi el părea să-i respecte tăcerea. Şi nici măcar nu ştia vorbele potrivite unei conversaţii banale, dar care să se potrivească la rochia ei neagră, lungă şi superbă ca o noapte de primăvară. Aşa că prefera să tacă şi să-i zîmbească la răstimpuri, fîstîcit ca un adolescent în faţa primelor amoruri. Ea simţea tot, ştia tot, dar lăsa lucrurile să curgă firesc, să se dărîme fără zgomot. Din cînd în cînd, lumina marginea paharului de Sangría cu buzele ei roşii, de jar, părea gata-gata să spună ceva, apoi însă renunţa brusc şi întorcea privirea spre apă, asemenea unui marinar naufragiat în aşteptarea navei salvatoare. Nu era nimic acolo. O ştiau amîndoi, o ştiau toţi naufragiaţii de pe terasa restaurantului. Oceanul nu se mai vedea de mult, nu era Luna, nu erau nici stelele, doar o prăpastie de apă abia intuită şi, cu toate acestea, toate privirile erau îndreptate spre Marele Hău Negru, de parcă ar fi aşteptat, din clipă în clipă, să-l audă rostind o poruncă. Închise ochii şi, vreme de cîteva minute bune, adună o colecţie impresionantă de sunete calme: acorduri de pian din Casablanca, clinchet de pahare încărcate cu vin scump, valuri mici şi rîsete multe. Nimic strident, totul aşezat cu măsură în tiparul locului. Pînă şi chelnerul, cu zîmbetul lui firesc, plin de bunăvoinţă, i se păru din altă lume. Îi plăcea vinul, sîngerarea lui subţire de-a lungul paharului, se simţea stăpînul lumii şi, privind-o, avu o clipă impresia că e un zmeu care a furat o prinţesă, ducînd-o departe, în lumea lui de la marginea Lumii. Între timp, ea îl privea amuzată, lăsîndu-se admirată şi dorită. N-ar mai fi plecat niciunde, i se părea firesc să rămînă acolo, să împietrească acolo, pe terasa cu mese elegante şi chipuri relaxate. Era lumea ei, o confiscase puţin cîte puţin, în fiecare seară, aşa că nu-şi putea imagina nicicum despărţirea. Respira aerul încărcat cu adieri de mosc şi vanilie şi apoi îşi ţinea respiraţia preţ de un minut, încercînd să închidă în plămîni mirosul lumii de la începutul Oceanului. Nu pentru atunci, ci pentru mai tîrziu. Îi plăcea tot: şi lumina blîndă a felinarelor de pe ţărm, şi lumina ascunsă în căuşuri de ceramică a lumînărilor parfumate aprinse pe fiecare masă; şi sunetele grele ale saxofonului lui Ben Webster, şi melancolia pianului; şi el, şi Oceanul. Pa-ba-ba, ba-bam... Pa-ba-ba, ba-bam... Cîteva acorduri stinse dintr-o melodie veche pe care, mai apoi, vor încerca zadarnic să şi-o amintească. Un zîmbet larg al familiei de nemţi aşezaţi la o masă alăturată. Glasul aspru, dar plăcut al unui nordic, rîsul italiencei pe care o găseau în fiecare seară aşezată la masa ei, cea mai apropiată de faleză. Apoi, deodată, vocea chelnerului, ca o cortină de final, trasă peste cea mai scurtă vacanţă avută vreodată: - Where are you from? - Romania! - rostiră amîndoi, ca la comandă, punînd capăt, brusc şi necruţător, visului unor nopţi de vară.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Vreau să mai verific o dată
Încerc să îmi spun, cînd nu dorm de grija tuturor lucrurilor care ar putea merge prost, că este doar o încercare a minții, care vede pericole peste tot, de a mă proteja.
Zizi și neantul jpeg
Parcul Tineretului
Așa am început să ne apropriem teritoriul parcului, colțișor cu colțișor și tufiș cu tufiș, și să nu ne mai temem de el.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Am vrut să scriu
despre sărăcie, dar am scris despre cîrciumi și despre hipsteri
Oameni tineri, relaxați, care par să nu fi muncit o zi în viața lor sau în nici un caz o muncă din asta mai de duzină, numai treburi fine, intelectuale.
p 20 jpg
Sărăcia lucrurilor. Despre felul de a vedea al celor simpli
Cei simpli se află în posesia unui adevăr pe care îl știu și copiii încredințați de ocrotirea părintească: aceea că lumea, în absența lui Dumnezeu, este prea fragilă pentru a putea exista.
E cool să postești jpeg
Violența contra profesorilor
„Violența împotriva profesorilor este în creștere”, titra la sfîrșitul anului trecut și Tagesschau un articol despre un sondaj recent, potrivit căruia „Insultele, intimidarea și atacurile fizice împotriva profesorilor au ajuns să fie la ordinea zilei în multe școli din Germania”.
foto BTC DV bis jpeg
Latina la bacalaureat
Se poate începe cu pasul just și minimal al reintroducerii latinei ca materie de bacalaureat.
p 24 S  Voinescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cîndva în anii ’70, Coreea de Nord a făcut o comandă de o mie de mașini Volvo, pe care nu le-a plătit nici pînă azi. La fiecare șase luni, suedezii le reamintesc să facă plata.
Zizi și neantul jpeg
Mame și mama
Nu mi-a plăcut niciodată prea mult ziua de 8 Martie.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce film revedem astăzi?
Revizionările ne oferă confort emo­țio­nal, ne dau un sentiment de control asupra vieților noastre și ne conectează cu tre­cutul.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Scriitorul – o specie sălbatică
Am prieteni scriitori care îmi zic: lasă, bre, că scriem pentru generațiile viitoare!
p 20 WC jpg
Nimbul după Bizanţ
Ortodoxia ca model de societate – centrat pe viaţa în Biserică, pe liturghie şi monahism – a fost un model viabil în secolele post-bizantine.
Theodor Pallady jpeg
Paradisul învățaților din actuala patrie a deconstrucției
Războiul cultural declanșat în marja postmodernității a exacerbat contrastul ideologic dintre Epoca Luminilor, moștenitoare a Renașterii umaniste, și Evul Mediu obligatoriu „întunecat”.
p 24 I  Morosan jpg
Cu ochii-n 3,14
Fără cîini cu capul scos pe geamurile mașinilor din Florida – asta vrea să obțină o propunere de lege.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Dispariții
Mai toate cărțile de self-help sugerează să te porți cu oamenii ca și cînd i-ai vedea pentru ultima dată.
Zizi și neantul jpeg
Mărțișoare
Originale și înduioșătoare în hidoșenia lor. Ba, de destule ori, chiar în frumusețea lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Fricile mici, „fricuțele”, cum le-ar numi casiera de la supermarket
Am mai spus-o, mă consider un om fricos și îi admir pe cei care în diferite situații, de război, de epidemie de ciumă, de revoltă populară, de activism, dau dovadă de curaj.
E cool să postești jpeg
Micii răsfățați, marii neadaptați?
Copilul nu s-a lăsat înduplecat, continuîndu‑și injuriile și micile violențe, cu o atitudine de zbir, impunîndu-și, în cele din urmă, autoritatea și ronțăind ciocolata.
p 20 R M  Rilke jpg
Despre credință și tandrețe. Pornind de la Rilke
Cum sînt însă cu putință versurile lui Rilke? Cum poate poezia să răstoarne lucrurile?
foto BTC DV bis jpeg
Mihai Șora: o amintire
Nu știu cum îi vor fi recitite cărțile peste ani, dar sînt convins că lecția senectuții sale va rămîne una a înțelepciunii pe care filosofia nu o poate atinge decît în carnea unei vieți.
p 24 G  Stoica jpg
Cu ochii-n 3,14
● Pentru cei cărora nu le plac englezismele, o reclamă a tradus îndemnul „Download your app!” prin „Dă-ți jos aplicația!”. Un îndemn care poate provoca în română mici stînjeneli pudicilor. (S. G.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Se întîmplă duminica
O soluție ar mai putea fi să faci din duminici zile în întregime pentru tine, în care urgențele altora să nu devină importante în orarul tău.
Zizi și neantul jpeg
Cei mai frumoși ghiocei
Pe scurt, erau cei mai frumoși și mai zdraveni ghiocei posibili.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E necesară singurătatea?
Totuși, există mai multe tipuri de singurătăți.
E cool să postești jpeg
Suma fără laude: mai încurajează școala dragul de învățătură?
Facultățile și universitățile au astfel un palmares bogat de absolvenți, indiferent de pregătirea reală a acestora.

Adevarul.ro

image
Grecul care i-a scăpat pe români de iobăgie. A fost de șase ori domn al Țării Românești și de patru ori domn al Moldovei
Constantin Mavrocordat este unul dintre cei mai reformatori domnitori fanarioți din Țările Române. A desființat „rumânia” în Țara Românească și „vecinia” în Moldova și a reunit Oltenia cu Țara Românească în 1739.
image
Cele mai răzbunătoare trei zodii. Nu uită, nu iartă și îți vor plăti pentru tot ce le-ai greșit
Se spune că răzbunarea e cea mai dulce consolare, dar și că iertarea este un cadou pe care ni-l oferim nouă înşine. Nu toată lumea e însă capabilă să ierte și, cel puțin pentru trei zodii, răzbunarea va fi, cel mai adesea, prima opțiune.
image
Garsonieră minusculă cu toaleta în dulap, la Cluj. Prețul este exorbitant: 53.000 de euro FOTO
Piața imobiliară clujeană nu încetează să uimească: după garsoniera de 11 metri pătrați pentru care se cereau 37.000 de euro, a urmat garsoniera cu toaleta „în dulap”, de 16 metri pătrați, pentru care se cer 53.000 de euro.

HIstoria.ro

image
Mândria națională – arma Ucrainei în război
Războiul declanșat de Vladimir Putin a arătat și o componentă importantă a relațiilor internaționale în secolul al XXI-lea, una a cărei vizibilitate a fost, până acum, scăzută, deoarece nimeni nu se mai aștepta la existența vreunui conflict armat pe teritoriul european.
image
Elena Ceaușescu a dat ordin să se dărâme cârciuma în care mergea socrul ei
Femeie cu suflet mic și foarte răutăcioasă, Elenei Ceaușescu îi plăcea să pună limite. Cumnații și nora nu o puteau vizita decât invitați. Nu l-a iertat nici pe Andruță – tată lui Nicolae Ceaușescu – care mai vorbea cu oamenii, la un țoi, despre problemele cotidiene. Sunt întâmplări relatate de Mirela Petcu și Camil Roguski, în cartea „Ceaușescu: adevăruri din umbră”.
image
Întâlnirea dintre Carol al României și Elena a Greciei şi Danemarcei
După despărţirea de Ioana Zizi Lambrino, principele moştenitor Carol e trimis într-o călătorie în jurul lumii, însoţit de colonelul Nicolae Condeescu.