„Un spaţiu de interacţiune“ – interviu cu Ionuţ SIBIAN, preşedintele FDSC

Publicat în Dilema Veche nr. 586 din 7-13 mai 2015
„Un spaţiu de interacţiune“ – interviu cu Ionuţ SIBIAN, preşedintele FDSC jpeg

Între 8 şi 10 mai, în Parcul Herăstrău din Bucureşti are loc cea de-a şasea ediţie a ONGFest, festivalul naţional al organizaţiilor neguvernamentale din România. Despre ce este vorba, care este tema de anul acesta şi despre participanţi am discutat cu preşedintele Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, Ionuţ Sibian. 

În fiecare an, ONGFest are o temă dominantă. Care este tema de anul acesta? 

Tema de anul acesta reflectă contribuţia organizaţiilor neguvernamentale la dezvoltarea de modele de comunităţi de succes în România. Ne dorim să evidenţiem importanţa comunităţilor pentru societatea românească, ca spaţiu de manifestare liberă a iniţiativelor societăţii civile, în cel mai amplu şi generos sens al acesteia. Noi credem că, fie că este vorba despre comunităţi locale, despre comunităţi vulnerabile sau comunităţi de idei, organizaţiile neguvernamentale sînt nuclee de iniţiative care stimulează acţiunile colective în beneficiul public. De altfel, chiar misiunea Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile este să dezvolte capacitatea organizaţiilor societăţii civile de a acţiona eficient în interesul comunităţilor. 

Dacă anul acesta vorbim despre comunităţi model, trebuie să întreb: ce înseamnă, de fapt, o comunitate model? Care sînt elementele care o definesc? 

Din perspectiva noastră, comunităţile model promovează încrederea reciprocă, luarea deciziilor în mod democratic şi transparent, participarea voluntară şi solidaritatea. În mod ideal, comunităţile aduc împreună cetăţeni cu abilităţi diverse, care se completează reciproc şi permit mai uşor atingerea unor scopuri comune. La nivelul comunităţii, comunicarea între cetăţeni este directă, iar nevoile şi problemele sînt vizibile. Organizaţiile societăţii civile au rolul de a crea un spaţiu propice de interacţiune între cetăţeni şi de a le oferi instrumentele pentru a-şi defini şi promova interesele şi valorile. Împreună, membrii comunităţii pot influenţa deciziile autorităţilor publice. Comunităţile permit integrarea socială şi construirea încrederii reciproce.  Comunităţile nu sînt izolate, ele comunică şi se întrepătrund. O rganizaţiile active la nivelul comunităţii informează şi formează cetăţenii şi îi ajută să rezolve probleme şi să îşi îmbunătăţească viaţa. Prin urmare, în acest an la ONGFest invităm cetăţenii să îşi descopere sau chiar să îşi (re)creeze comunităţile, alături de organizaţiile neguvernamentale care promovează idei şi iniţiative de care aceştia se simt apropiaţi. Credem că secretul unei societăţi vii şi prospere este ca fiecare să îşi găsească curajul şi încrederea de a aparţine în mod activ cel puţin unei comunităţi. Anul acesta, am spus noi, invităm oamenii să „comuniteze“, să „sădească idei“. Au inventat colegii mei un cuvînt nou, care să definească implicarea în comunitate. Am vrut să dăm o notă mai tinerească festivalului, să atragem şi tinerii să se implice în ceea ce fac ONG-urile. 

Festivalul este deschis doar pentru actorii din domeniu sau şi pentru publicul larg? 

La festival este binevenit oricine. Ideea ONGFest a venit din dorinţa de a promova organizaţiile neguvernamentale în rîndul celor care nu au auzit sau nu au interacţionat niciodată cu un ONG. De aceea mergem în parcuri, ca să întîlnim oameni cu care de cele mai multe ori nu ne întîlnim.

ONG-urile care participă anul acesta sînt la fel de diverse ca şi pînă acum. De la asociaţii de mediu, cum e Green Evolution, cu proiectul „Şcoli Verzi“, ce au programe de eco-educaţie în şcoli, pînă la Asociaţia Pro Europa, cu voluntarii de la Ciumîrna, care sînt un exemplu de voluntariat, au cîştigat un premiu la Gala Voluntariatului din 2014. Sau Little People Romania, ce ajută copiii bolnavi de cancer, E-Romja, ce sprijină drepturile femeilor rome. Sînt şi organizaţii mici, care sînt mai aproape de comunitate, dar şi unele ce au proiecte mai mari, cum e Federaţia Naţională „Omenia“, pentru vîrstnici. Noi încercăm în fiecare an să aducem cît mai multe domenii în festival, ca să îşi găsească fiecare ceva să îl intereseze. Vor fi dezbateri, jocuri, concursuri, dansuri şi concerte pe scenă, organizăm şi o „treasure hunt“. Marea parte a organizaţiilor din parc au ceva de oferit. Aşteaptă şi oamenii să se implice, nu numai să aştepte să se întîmple. Doar că ele ştiu, de multe ori, cum se pot obţine anumite lucruri pe care oamenii le consideră imposibil de obţinut sau nici nu ştiu că există. Lista ONG-urilor ce participă se găseşte pe site,

Care este programul şi unde se vor desfăşura toate activităţile? 

ONGFest debutează vineri, printr-o dezbatere despre comunităţi model în Europa, la ora 10, la Biblioteca Naţională a României. Vom vedea aşadar cum ONG-urile din cele zece ţări europene participante ajută la construcţia de noi modele de dezvoltare a comunităţilor în care activează, sprijinind cooperarea şi auto-organizarea. În restul zilei de vineri, participanţii vor avea la dispoziţie ateliere practice legate de activităţile lor zilnice, iar musafirii străini vor participa la schimburi de experienţă cu organizaţii româneşti, prin tot oraşul, dar şi prin împrejurimi. 

De sîmbătă dimineaţă, în Parcul Herăstrău, la intrarea de la Charles de Gaulle, ONG-urile, fiecare la standul său, aşteaptă orice cetăţean care îşi doreşte o comunitate mai bună. Pregătite cu sfaturi, experienţe şi poveşti dintre cele mai diverse, ele îşi pun la dispoziţia vizitatorilor cele mai spornice căi de a schimba în bine mediul în care activăm în mod obişnuit. Fie că e vorba de probleme de mediu, de integrare a minorităţilor, de asistenţă medicală sau servicii sociale, în Parcul Herăstrău cetăţenii interesaţi să se implice civic vor găsi în mod cert o soluţie, o cale de a acţiona ei înşişi. Pe tot parcursul zilei, ONG-urile româneşti vor organiza dezbateri despre ariile lor de intervenţie, dezbateri care dau ocazia oricărui vizitator să facă o incursiune în preocupările zilnice care îi apasă pe ONG-işti. Într-o notă veselă, zeci de jocuri şi activităţi non-formale, dar educative se vor desfăşura în aer liber, pe iarbă sau pe alei. Şi foarte important: toată ziua de sîmbătă, 9 mai, serbăm Ziua Europei, împreună cu Reprezentanţa Comisiei Europene în România, partenerul şi susţinătorul ONGFest. Cu ajutorul Comisiei Europene, încheiem ziua cît se poate de festiv, printr-un spectacol de artificii, în jurul orei 21. Iar duminică, cu excepţia festivităţilor de seară, continuăm în acelaşi ritm: ONG-urile îşi aşteaptă vizitatorii la standuri, pe alei şi în spaţiile de dezbateri. Programul din Herăstrău se încheie duminică la ora 17. 

Cine sînt partenerii? 

Cum spuneam, Reprezentanţa Comisiei Europene în România – 9 mai este Ziua Europei şi în cadrul ONGFest au loc o serie de activităţi prin care sărbătorim acest lucru. Ca în fiecare an, Primăria Municipiului Bucureşti, care a pus la dispoziţie zona de la intrarea dinspre Charles de Gaulle a Parcului Herăstrău. De asemenea, Departamentul pentru Relaţii Interetnice din cadrul Guvernului Romîniei, ce aduce în ONGFest programe artistice ale unor minorităţi etnice ce se găsesc în ţara noastră.  Biblioteca Naţională, unde are loc deschiderea evenimentului, pe 8 mai – ne bucurăm de acest parteneriat şi sperăm să dureze cît mai mult. Bursa Binelui este unul din partenerii de anul acesta şi e bine că există un program iniţiat de o companie ce sprijină ONG-urile în ONGFest. OMV Petrom, Banca Comercială Română şi AVON, la care se adaugă mai mulţi parteneri media. Evenimentul este organizat prin Fondul ONG, granturile Spaţiului Economic European 2009-2014, ne-am propus să îl susţinem aşa pînă în 2017. 

Devine ONGFest-ul o tradiţie? Cum aţi aprecia evoluţia festivalului? 

Prima ediţie a fost cîndva la mijlocul anilor ’90 şi din fotografiile pe care le avem în arhiva noastră vedem relaţia directă cu trecătorul cetăţean, încercarea de a aduce laolaltă oameni cu interese comune pentru cauze care depăşesc binele exclusiv personal şi pentru recunoaşterea publică a ONG-urilor – termen pe care acum îl folosim cu siguranţă şi lejeritate, cel puţin unii dintre noi, dar care nu avea nici o semnificaţie în mentalul colectiv atunci cînd a început ONGFest. Deja observăm, de la an la an, că întrebările vizitatorilor devin mai sofisticate, depăşim întrebarea primară cu privire la ce este un ONG şi începem să vorbim despre acţiuni concrete şi intenţii de implicare efectivă. Fiecare ediţie are o temă specială, cum este, anul acesta, cea legată de comunităţile model, dar încorporează de fiecare dată cele trei elemente pe care le-am pomenit şi care rămîn actuale. Acestui cadru i se suprapun două dimensiuni: cea de sărbătoare şi de petrecere a unui sfîrşit de săptămînă într-o atmosferă prietenoasă, precum şi cea de reflecţie asupra unor întrebări cu adevărat serioase cu care vizitatorul rezonează fie vorbind direct cu cei care îşi prezintă proiectele în cadrul standurilor expoziţionale, fie participînd la numeroasele dezbateri şi activităţi care se întîmplă în timpul festivalului. Intenţia noastră este ca vizitatorul să nu plece acasă doar cu o sacoşă de pliante şi cu satisfacţia unui timp liber petrecut calitativ, dar şi cu convingerea că ONG-urile sînt vocile organizate ale societăţii civile, parte necesară a unei democraţii funcţionale, precum şi cu dorinţa de a începe propriul proces de implicare, în orice formă, în viaţa publică.  

Probabil că evoluţia evenimentului a urmat acelaşi ritm de conştientizare şi înţelegere de către noi a ceea ce înseamnă cu adevărat să fii cetăţean şi parte din comunitate, dar cu cîţiva paşi în avans prin faptul că a adus în spaţiul public teme ca asociativitatea, comportamentul filantropic, voluntariatul, controlul civil asupra instituţiilor publice, auto-ajutorarea şi auto-capacitarea grupurilor vulnerabile şi atîtea altele, înainte ca ele să devină prezente în discursul public şi în conştiinţa individuală. De la an la an, evenimentul devine mai complex, mai divers, explorează modalităţi noi de a ajunge către publicul larg – anul acesta ni se vor alătura parteneri din zece ţări ale Uniunii Europene, vom fi prezenţi în acelaşi timp cu dezbateri în mai multe locuri din Bucureşti, există zeci de activităţi non-formale care se desfăşoară în ONGFest, există deja replici ale evenimentului în alte oraşe din ţară. Şi, da, cred că putem afirma că ONGFest este deja o tradiţie.  

a consemnat Stela GIURGEANU  

Cea mai bună parte din noi jpeg
Promite-mi doar ce poți
„Pot să-ți promit că voi fi atent, că voi încerca să nu greșesc, dar nu pot să-ți promit că o să mă fac bine”.
Zizi și neantul jpeg
Alte stradale
Dar astăzi strada, în general, a devenit mai agresivă. Poate la fel de plină ca-n anii ’90, dar într-un alt mod.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Două kilograme și jumătate și alte cugetări
Este un text despre lipsa de acceptare a bolii și a morții.
E cool să postești jpeg
Cum inventezi mîndria națională
Ne iubim, așadar, compatrioții? Ne simțim bine în România? Sîntem mulțumiți cu traiul nostru?
p 20 WC jpg
Din ce sînt alcătuite viețile noastre?
Altfel, lumea nu este locuită nici de păcătoși iremediabili, nici de creștini perfecți. Intervalul este numele metafizic al obișnuitului pe care îl locuim.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Marele Premiu pentru filosofie al Academiei Franceze
Anca Vasiliu a contribuit constant la crearea punților dintre cultura care a primit-o și i-a recunoscut totodată expresivitatea stilistică a scrierilor sale
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Gino a intrat în Cartea Recordurilor ca fiind cel mai bătrîn cîine din lume: are 22 de ani și încă se ține bine.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Biroul meu de astăzi e același
Mă întreb tot mai des dacă, în loc să devină o gazdă pentru o viață mai bună, lumea nu s-a transformat cumva într-un birou universal în care ești mereu de găsit.
Zizi și neantul jpeg
Diverse, stradale…
Omniprezenți, pe vremea de atunci, în orele de lucru, erau cerșetorii și cei care sufereau de boli psihice.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
De ce trăiesc nemții cîte o sută de ani, sănătoși și întregi la cap?
Pentru mine, Berlinul este orașul cel mai bine organizat, ca infrastructură și ca tot, dar în care te simți cel mai liber.
E cool să postești jpeg
Unde-i tocmeală mai e păsuire?
„Pot rezista la orice, mai puțin tentației”.
p 20 WC jpg
Cafea sau vin?
La fel ca vinul, cafeaua are, în legendele ei de origine, o întrebuinţare spirituală.
Theodor Pallady jpeg
Energii divine necreate...
Teologia creștină s-a cristalizat în numeroase orizonturi lingvistice, dar ortodoxia a rămas în mare măsură tributară geniului grecesc.
640px Bucharest, Drumul Taberei (16307818580) jpg
Drumul Taberei 2030
Fidel Castro a fost plimbat pe bulevardul Drumul Taberei
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe o dubă destinată livrării unor produse, o adaptare a limbajului telefoanelor „fierbinți“ din anii 2000: „Livrez orice! Ia-mă! Sînt electrică!“
Cea mai bună parte din noi jpeg
Rămîi pe culoarul tău
Mi-a luat o jumătate de viață să înțeleg că oamenii nu pot fi înlocuiți și că creativitatea noastră este cea care ne legitimează unicitatea.
Zizi și neantul jpeg
Obiecte și dispariții
Țin minte că pe ultimele le-am văzut cam atunci cînd s-a născut copilul meu. Atunci au fost, la propriu, obiecte de trusou.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
În goana vieții
„Nu juca acel joc la care te obligă un semafor care decide pentru tine cînd e timpul să mergi, cînd să te oprești. Stai puțin nemișcat și gîndește-te.”
p 20 Walter Benjamin  WC jpg
Geografii spirituale (II): orașul
Walter Benjamin nu vorbește, desigur, despre o transcendență personală, nici măcar despre una în sens tradițional.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Hypatia. Adevăr și legend
Uciderea Hypatiei de către un grup de fanatici care-și spuneau creștini e un fapt istoric incontestabil.
p 24 E  Farkas jpg
Cu ochii-n 3,14
Altfel spus: e sexul normal „mai puțin” decît devierile anal-orale sau este perversiunea supremă?
Cea mai bună parte din noi jpeg
Povestea merge mai departe
Unul dintre motivele pentru care am dorit să mă mut în București au fost concertele.
Zizi și neantul jpeg
Călătoria prin orașul-pădure
Paltoanele noastre cu siguranță erau: parcă ne camuflau, ne făceau să ne pitim în peisaj. Într-un fel, așa ne simțeam în siguranță.

Adevarul.ro

judecatori magistrati bani venituri pensii shutterstock
Cea mai mare pensie specială versus cea mai mare pensie stabilită pe principiul contributivității, în Suceava
Suceava se află printre primele județe din țară la numărul de pensionari, dar sumele pe care le încasează cei aflați în în plată nu sunt dintre cele mai mari, ci dimpotrivă. Peste 30% dintre pensionari încasează cel mult 1.000 de lei.
Ivana Knoll FOTO Instagram png
Moment hilar în Qatar, cu doi bărbați care scot rapid telefoanele pentru a o poza pe Miss Croația | FOTO VIDEO
Una dintre cele mai provocatoare fane de la Mondialul din Qatar a fost Ivana Knoll, fotomodelul care a fost Miss Croația reușind să întoarcă privirile a mii de suporteri.
femeie inele de aur mana bijuterii shutterstock 1966151602 jpg
Zodiile care nu trebuie să poarte aur sub nicio formă. Cum alungi ghinionul adus de bijuterii
Deși este unul dintre cele mai iubite metale prețioase, poartă ghinion. Un astrolog celebru spune de ce nu e bine să purtăm aur. Totodată, există și un ritual simplu prin care se alungă spiritele rele.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.