Tîrgul Țăranului, tradiționalul și cum se vinde...

Mihai MUNTEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 370 din 17-23 martie 2011
Tîrgul Țăranului, tradiționalul și cum se vinde    jpeg

„Muşchiuleţul ăsta e tradiţional?“ o doamnă îl întreabă pe vînzătorul din magazinul „de vizavi“. „Da, doamnă, e sănătos... afumat.“ Şi tranzacţia s-a încheiat astfel. Pe scurt, tradiţionalul ocupă din ce în ce mai mult loc în farfuria zilnică, iar spaţiile dedicate acestui „tradiţional de farfurie“ sînt, alături de proaspetele magazine bio-eco-tradiţionale, tîrgurile de weekend. Nu trece săptămînă fără ca Bucureştiul să găzduiască o serie de tîrguri recunoscute după spaţiul în care se desfăşoară: Agronomie, Kiseleff, Ministerul Agriculturii, Academia Militară, Unirii, Rahova.  

Avînd cea mai îndelungată „tradiţie“, Tîrgul Ţăranului Român (Calea Rahovei vizavi de Piaţa de flori, în incinta The Ark) a apărut în sezonul 2007-2008, în contextul învierii, sau, mai bine spus, al naşterii tradiţiei în produsul publicitar, dar şi în cel culinar, ca o manifestare concretă a pieţei de produse tradiţionale. 

Este expresia unui postmaterialism culinar neaoş, ce propune o recunoaştere a valorilor locale, istorice, „tradiţionale“ şi o îndepărtare de modelul supermarket, propriu anilor ’90. În afară de a fi locul de întîlnire al cererii şi ofertei de produse culinare tradiţionale, Tîrgul Ţăranului este şi spaţiul negocierii conceptuale a „tradiţionalului“. 

Tradiţionalul, aici, în culinar, este negociat între cele trei categorii principale de participanţi ai pieţei: organizatorii tîrgului, vînzătorii şi cumpărătorii, obiectul articolului de faţă fiind analiza vînzătorilor. Comercianţii 

Tîrgul Ţăranului a fost construit avînd ca nucleu cunoştinţele echipei implicate, altfel spus, producătorii întîlniţi prin călătoriile în ţară, parte sau nu din mişcări de promovare a produselor tradiţionale. Ulterior, acestora li s-au adăugat alţii (astăzi vin constant cca 20) fie la iniţiativa proprie, fie invitaţi de către organizatori.  

Dacă, pentru organizatori, acesta nu are un scop direct comercial, ci, mai degrabă, crearea unui spaţiu de socializare care să propună o piaţă diferită de oricare alta, vînzătorii se află aici  chiar pentru a vinde, tîrgul fiind, pentru mulţi, singurul punct de desfacere (B.: „Dacă n-avem noi vrăjeală, atunci cine?“). Dintre vînzătorii cu care am discutat, numai doi mi-au spus că vin la tîrg şi „pentru a mai vorbi cu lumea“, pentru că sînt pensionari şi „trece timpul mai uşor aşa“, lăsîndu-i pe cei mai tineri să se agite vînzînd, mai ales că „aici nu vînd mare lucru“. Istoria lor ca producători tradiţionali începe, pentru cei mai mulţi, din momentul în care au realizat că ceea ce făceau pînă atunci – pentru că „aşa se făcea“ – se numeşte produs tradiţional. Dar pentru că tradiţionalul este un concept atît de difuz, analiza premergătoare acestui articol a relevat că fiecare a găsit tradiţionalul vandabil într-o formă diferită în produsul său.  

În cazul dnei R., cozonacii ei sînt tradiţionali pentru că sînt făcuţi în Bucovina, unde „asta e tradiţia“, şi concepuţi după reţeta bunicii. Turta dulce a dlui X., pe lîngă faptul că este „produsul tradiţional dulce al satului românesc“ (deşi putem regăsi sortimente cu cocos şi ciocolată) şi „este făcută cum numai ungurii mai ştiu s-o facă“ are ataşată şi o poveste care o leagă de un trecut atemporal, în care fetele primeau turtă dulce de la băiatul care, visat fiind, le era ursit. Produsele din carne şi lapte ale lui F. sînt tradiţionale pentru că el e din Sibiu, pentru că reţeta este „de la bătrîni, s-a transmis din generaţie în generaţie“, pentru că au o poveste, gust şi miros de fum, pentru că se strică, fiindcă fiecare produs e unic, el nefolosind gramaje prestabilite în reţete şi doar „testul cu oul pentru saramură“ şi pentru că nu sînt ca cele din supermarket, injectate ca să fie mai grele. Pentru G., verdeţurile lui sînt tradiţionale deoarece nu foloseşte îngrăşăminte chimice, ci doar „bălegar de animale, că avem animale“. Brînzeturile familiei M. din Braşov (brînză de capră cu ardei sau brînză de capră cu mucegai) sînt tradiţionale pentru că le fac precum brînza la ţară, deşi a povestit că certificatorii n-au fost de acord cu găleţile din plastic în care ţinea brînza la dospit şi nici cu cele din tablă („nu ştiu ei ce e bun“). Zacusca dnei G. este tradiţională – deşi e făcută după reţete de la prietene şi din cărţi – pentru că o face pe foc, la tuci, şi este sănătoasă, familia ei mîncînd acelaşi lucru. Ţuica lui F., sau „ţuicomicina“, cum a denumit-o el, e tradiţională fiindcă o face din pruni speciali şi după aceeaşi reţetă ca şi bunicul său acum o sută de ani, certificată încă de atunci, certificatul fiind aşezat la vedere. Pentru familia S., dulceţurile şi şerbetul sînt tradiţionale pentru că au certificate de producător eco, pentru că fac asta de 38 de ani şi fiindcă nu se mai găsesc aşa produse pe nicăieri.  

Tradiţie şi... inovaţie 

Putem să clasificăm conceptul de tradiţie după ceea ce este recunoscut ca generator de tradiţional de către vînzători, cel puţin în: obicei al zonei de producţie (împrumutul tradiţionalului din recunoaşterea comună a unei zone ca „furnizoare de tradiţional“), ingrediente naturale, certificare, reţete vechi, miros, simţ, gust, metode de preparare tradiţionale, unicitate a produselor şi povestea lor. 

 În spaţiul difuz al tradiţionalului, este necesară o discuţie despre inovaţie. Ilustrativ este cazul brînzeturilor tradiţionale ale familiei N. Aceştia vînd brînza cu ardei, cu tot soiul de condimente, cu mucegai – ca produse tradiţionale. Ideea vînzării unor astfel de produse le-a venit, după cum a mărturisit dna N., în urma călătoriilor prin străinătate ale soţului, pe unde a mai văzut că „se vinde aşa ceva“. Astfel apare întrebarea: „De ce să nu facem şi noi?“. În plus, dna N. foloseşte tîrgul şi ca un loc de testare a produselor noi – aduce „modele“ noi de brînză pe care le oferă spre degustare pentru a verifica succesul inovaţiei culinare respective – ele fiind fabricate în cantităţi mai mari ulterior, în funcţie de reacţia clienţilor la „prototip“. În cazul turtei dulci a familiei X., întrebată de ce este tradiţională turta dulce cu cocos, doamna răspunde limpede că este o inovaţie. „Păi ce, dulceaţă de păpădie se făcea? Se făcea din cîteva fructe, de pe lîngă casă, da’ nu din toate ierburile. Nu dom’le, nu.“ De la arătatul cu degetul către produsele celorlalţi la fel de inovative, dna Z. recunoaşte inovaţia ca datorie a fiecăruia dintre producători de a îmbunătăţi gustul şi a experimenta în acest sens. 

Inovaţia vine aşadar în ajutorul celor care nu îşi recomandă produsele ca tradiţionale pentru că respectă o reţetă veche, recunoscută, oferindu-le ocazia de-a produce gusturi inedite sub eticheta tradiţionalului, pentru o piaţă care acceptă astfel de produse. 

Cum sînt atraşi clienţii 

Deşi bănuiţi de un soi de naivitate de marketing de către organizatori, vînzătorii folosesc cîteva tehnici de atragere a clienţilor, în mare parte comune cu cele dintr-o piaţă obişnuită. Majoritatea se folosesc de nişte ţesături cu motive populare pe care îşi aşază marfa, precum şi de coşuri împletite, dar gradul de folosire al acestora şi dispunerea mai departe a produselor pe tarabă diferă între vînzători. Alte obiecte tradiţionale, dar nu alimentare (costume populare, poze cu ţărani în port tradiţional, tarabele cu aspect intenţionat învechit) sînt aşezate în diferite spaţii ale vînzării de către organizatori, contribuind la imaginea generală.  

Ca principală tehnică de atragere a clienţilor spre cumpărare, observăm degustarea: (V.G.: „9 din 10 oameni care gustă cumpără“). Gustul pare a fi singurul punct comun în identificarea, de către producători, a raţiunii pentru care produsele lor sînt tradiţionale: „Degeaba le povesteşti, dacă n-au nici un gust“ – G. Este un fapt întîlnit în orice piaţă, în cazul brînzeturilor. În tîrg, comportamentul este generalizat, fiindu-ţi oferite de la zacuscă pe pîine şi ciocolată de casă, la turtă dulce şi ţuica în pahar de unică folosinţă. 

De menţionat este şi absenţa cvasitotală a negocierii. Sigur că aceasta poate spune mai multe despre clienţii tîrgului, însă, în acelaşi timp, sugerează caracterul aparte al pieţei, nici un vînzător nescăzînd preţul, nici măcar la auzul frecvent al replicii „Vai, dar ce scumpe sînt!“.  Vînzătorii îşi găsesc locul între momentul descoperirii faptului că ceea ce oferă se numeşte produs tradiţional, că există o piaţă distinctă pentru acesta, şi cel al construirii imaginii tradiţionale ca un întreg, întocmai precum piaţa îl cere. Tradiţionalul fiind o valoare difuză, fiecare comerciant a încercat să intre pe această piaţă licitînd anumite caracteristici ale produsului precum gustul, zona de fabricaţie, reţeta originală, şi altele enumerate mai sus. Motivele intrării pe piaţă sînt, din nou, variate. Spre exemplu, în cazul dlui F., 2007 a însemnat imposibilitatea de a mai vinde pe o altă piaţă, ceea ce l-a făcut să migreze spre cea a produselor tradiţionale, unde condiţiile de producţie sînt diferite. Sau, un alt exemplu: dl C. s-a apucat de producerea de dulceţuri în urmă cu cinci ani, voind să profite de oportunitatea de a locui într-o zonă bogată în fructe de pădure, în contextul apariţiei unei noi pieţe. Diferenţe în motivaţie există, însă asemănarea este că doresc, cu toţii, în primul rînd să vîndă; iar majoritatea ar accepta să vîndă printr-un lanţ de magazine, chiar dacă asta ar însemna un profit mai mic. Socializarea dorită de către organizatori nu este văzută de vînzători neapărat ca o acţiune de marketing, ci ca ceva în paralel cu actul vînzării, vînzarea în tîrg fiind interpretată ca una într-o piaţă obişnuită, dar cu clienţi mai (re)cunoscători.

Mihai Munteanu este masterand în antropologie la SNSPA.

imagine principala jpg
De la filmele clasice cu scene de cazinou la sloturi online care împrumută teme și efecte cinematografice
Casino (1995), Rain Man (1988), Ocean's Eleven (2001), Casino Royale (2006) și The Hangover (2009) sunt doar câteva dintre producțiile de cinema celebre care au prezentat scene emblematice din sectorul cazinourilor.
alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.

Parteneri

masina lovita de tren in campulung png
O mașină, lovită de locomotivă în Câmpulung. Trei persoane au ajuns la spital
O mașină a fost lovită de o locomotivă miercuri seară, 18 noiembrie, la o trecere la nivel cu calea ferată din municipiul Câmpulung, județul Argeș. Trei persoane au fost transportate la spital, toate fiind conștiente.
image png
Selecționerii României sortiți eșecului! Cele mai slabe rezultate pe banca tehnică după primele 6 meciuri: Gică Hagi, bilanț de uitat
De-a lungul anilor, mai mulți selecționeri au avut parte de începuturi dificile pe banca tehnică a României.
cub anamaria prodan reghecampf png
Ce a făcut Anamaria Prodan după ce l-a dat în judecată pe Reghecampf pentru abandon în familie: „Mă bucur că Bebeto o să-și primească banii!”. Fiul vedetei s-a mutat de acasă
Instanța de judecată ar fi pus poprire pe veniturile lui Laurențiu Reghecampf, iar actele ar fi fost trimise deja la FCSB, astfel că Laurențiu Reghecampf junior ar urma să înceapă să primească banii cuveniți.
Percheziții într un dosar de fraudă informatică (1) jpeg
„V-am identificat într-o tentativă de fraudă”. O nouă metodă prin care escrocii încearcă să obțină datele bancare ale românilor
Directoratul de Securitate Cibernetică avertizează asupra unei noi tentative de fraudă prin apeluri telefonice succesive. Atacatorii se prezintă mai întâi drept angajați ai unor operatori de telefonie mobilă, apoi susțin că sunt reprezentanți ai instituției și încearcă să obțină date personale.
traian basescu inquam jpg
Traian Băsescu: Marian Neacșu va fi „premierul executiv” al Guvernului. Ce rol îi mai rămâne lui Luca Niculescu
Fostul președinte Traian Băsescu susține că vicepremierul PSD Marian Neacșu va avea, în realitate, rolul unui „premier executiv” în actualul Guvern, în timp ce Luca Niculescu va ocupa funcția de premier.
image png
Cum a ajuns Marian Neacșu (PSD) să coordoneze 15 ministere și 11 structuri guvernamentale. Guvernul explică noua împărțire a puterii
Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a explicat miercuri seară de ce vicepremierului Marian Neacșu i-au fost acordate atribuții extinse de coordonare și avizare în cadrul Executivului condus de Luca Niculescu.
liliana ruse facebook jpg
Jurnalista Liliana Ruse, mărturisire dureroasă despre lupta cu un cancer rar. „În curând nu voi mai putea munci”
Jurnalista și prezentatoarea Digi24 Liliana Ruse traversează o perioadă extrem de grea, după ce a fost diagnosticată cu o formă rară de cancer. Tratamentul pe care îl urmează este unul agresiv, iar efectele chimioterapiei îi afectează inclusiv mobilitatea.
podul crimeea jpg
Rusia acuză Olanda ca e de partea Ucrainei, după atacul asupra Podului Kerci. „Moscova a fost informată în mod corespunzător”
Ambasada Rusiei în Țările de Jos a acuzat miercuri, 18 noiembrie, autoritățile de la Haga că se implică în conflictul din Ucraina, după ce a redistribuit o postare a companiei Destinus despre atacul cu rachete RUTA asupra Podului Kerci din Crimeea.
CEDO - Curtea Europeană a Drepturlor Omului FOTO Shutterstock
Un avocat român, exclus doi ani de la CEDO după ce a folosit cauze inexistente și citate inventate de inteligența artificială
Un avocat român a primit interdicție de a reprezenta sau asista justițiabili în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), timp de doi ani, după ce a depus documente cu numeroase trimiteri juridice false, generate cu ajutorul inteligenței artificiale și neverificate corespunzător.