Şi pietrele vorbesc...

Publicat în Dilema Veche nr. 345 din 23 - 29 septembrie 2010
Şi pietrele vorbesc    jpeg

- în loc de post-scriptum -

Se numeşte Geanina Vasilache, de meserie pietrar. Un om al timpului său despre care dă seamă atît din sînul breslei, avînd atuul specialistului, cît şi păstrînd distanţa necesară pentru a formula cu pertinenţă un punct de vedere lucid şi argumentat critic asupra „epocii“. O mărturie care vine să completeze un profil răzleţ de meşteşugar din interbelic (v. „Meşterul român şi instalatorul polonez“, în Dilema veche, nr. 320, 1-7 aprilie 2010). Sau, dimpotrivă, să-i opună replica dură a contemporaneităţii. În ambele cazuri, beneficiul revine istoriografiei. O mărturie-document. (R.M.

Cum e meseria de pietrar, vă place? E o tradiţie în familie sau, pur şi simplu, aţi făcut dumneavoastră începutul? 

E o tradiţie. Primul care a început a fost un unchi de-al meu, care l-a cooptat în meserie pe tata. Se făceau piese pentru Casa Poporului... Asta era prin anii ’80… 

Da, ’85, ’86, ’87 cam aşa... Tata era constructor de biserici. Cînd a ajuns în Bucureşti, a vizitat şantierul Teatrului Naţional, l-a fascinat sculptura în marmură. Pietrarul e cel care pune marmura pe pereţi, pe jos, pardoseli, trepte şi glafuri. Tata a început munca la Vitan la coloane pentru Casa Poporului. Foarte multă marmură, dar foarte multă risipă. Nu erau făcute machete... 

Practic aţi fost cooptată şi aţi lucrat la Casa Poporului? 

Da, am lucrat în Casa Poporului, am lucrat în Cotroceni, la staţiile de metrou Aurel Vlaicu, Victoriei, Unirii 2, Universitate, Aviatorilor, Piaţa Romană. La Aviatorilor ajunsesem să am echipă numai de detaşaţi din toate colţurile ţării. 

Erau oameni de specialitate? 

Nu, erau obligaţi să vină să lucreze acolo. Erau croitori, zugravi, pantofari, n-aveau absolut nici o legătură cu marmura. Cum vă descurcaţi, în special ca femeie, nu era simplu să ţineţi în mînă toată afacerea... 

Asta era starea de spirit, trebuia să faci ce ţi se spune, erai obligat, n-aveai de ales. Printre noi erau şi oameni care nu erau muncitori. Prima dată cînd am întîlnit aşa ceva a fost la Cotroceni.

La Cotroceni, practic, aţi restaurat palatul?! 

Da. S-au dat jos piesele de piatră, în exterior a fost piatră. Acolo pe loc s-a făcut atelier, în curtea Cotroceniului, şi s-a venit cu compresoare, cu dălţi, cu tot ce trebuia şi s-au lucrat pe loc unele piese, altele s-au făcut în alte locuri. 

Şi la biserica din Cotroceni, cum a fost? Aţi fost acolo cînd s-a dărîmat? Era în 1984. 

Nu mai eram acolo. Mă trimiseseră la Casa Poporului. În Cotroceni s-a păstrat totul original. Ce-a fost piatră s-a păstrat, ei au schimbat unele stucaturi din gips. 

Aţi avut şi surpriza să trebuiască să declaraţi terminată o lucrare pentru că venea vizita oficială, dar, de fapt, lucrurile nu stăteau deloc aşa? 

...la Aviatorilor. A venit un tip şi a spus: „Pînă la ora h, să fie negru aici“. „Domnule, nu se poate, necesită un timp.“ „Nu mă interesează. Vreau să fie negru.“ Atunci am aşezat plăcile de granit pe un pat de şapă, a venit tovarăşu’, a văzut că e gata, noaptea le-am scos şi le-am pus cum trebuia. La Casa Poporului, eram obligaţi să facem munca asta de mîntuială pentru că se vroia repede-repede. 

N-aţi intrat într-un fel de nebunie, nouă de afară aşa ni se părea, o demenţă absolută... 

A fost o mare nebunie la Casa Poporului. Au murit foarte mulţi oameni. Foarte multe accidente de muncă. Erau acolo oameni care habar n-aveau ce înseamnă şantier. Călcau strîmb şi pur şi simplu cădeau de sus. Am văzut cu ochii mei un om care a căzut în gol. Casa Poporului nu e cu etaje. Era cota 0 şi ni se spunea că în jos, în pămînt, e cît şi sus. Erau foarte multe buncăre, foarte multe holuri. 

Am aflat după ’90 de existenţa acestor galerii subterane, şi nici azi nu se ştie foarte exact. 

Da, sînt şi la Casa Poporului, şi la Cotroceni. Ne dădeam seama după uşi, erau uşi blindate. 

La Casa Poporului cum sînt zidurile, că se vorbea de 50 cm? 

Da, 50 cm grosime. Este un zid de cărămidă, stînga, dreapta zidului spaţiu de aproximativ 50-60-70 cm gol, după care iar zid de beton stînga, dreapta. Toate zidurile erau... 

Triple. 

Da, da. Era ca o galerie de şobolani. 

Lucram de la 7 dimineaţa la 7 seara. Fiecare meseriaş avea o lădiţă din lemn, cînd se anunţa vizita, cu două ore înainte deja veneau băieţii cu ochi albaştri şi... control. Ne încuiam toate uneltele în cutia asta, cheile le dădeam la şeful de echipă şi eram duşi de-acolo şi ţinuţi în magazii. Cînd venea Ceauşescu, alţi oameni erau aduşi cu microbuze. Veneau cinci-şase autobuze pline, îi băga într-o încăpere, îi îmbrăca în salopete, cu căşti. Ce m-a şocat pe mine... omul ăsta chiar a fost idiot, chiar nu vedea că ăştia nu lucrează, erau salopete curate, căşti noi. După ce pleca vizita, ieşeam şi noi afară şi ne vedeam de treabă. Tot ce vă spun e real. Am văzut cu ochii mei, se lucra la faţadă, a căzut de sus şi creierii erau pe mustăţile alea de beton... şi oameni... şi oameni... şi oameni... Un sergent major a fost băgat într-un cofrag din lemn şi s-a turnat beton pe el. Majoritatea celor de-acolo erau revoltaţi de ce se întîmplă, unii preferau să meargă să culeagă porumb decît să stea acolo în nebunia aia. 

Cel mai interesant a fost cînd a călcat domnul Ceauşescu în rahat (rîde). Nu aveam toalete. Era ditamai şantierul, dar foarte puţine toalete. Generalul Bogdan, mîna dreaptă a lui Ceauşescu, şi-a scos batista şi l-a şters pe tovarăşu’ de mizerie. A doua zi aveam 30 de toalete, pe puţin, făcute peste noapte. Casa Poporului n-a făcut-o Ceauşescu, noi am făcut-o, noi, locuitorii României, s-a băgat foarte mult material, s-a spart, s-a aruncat, iar s-a băgat material, doamna arhitectă care se dă mare n-a făcut nimic bun. Casa Poporului a fost un jaf naţional... (Pe aceeaşi temă a se vedea şi Ioan Popa, Robi pe Uranus, Humanitas, 1992, n. red.) Nu existau machete. Se făcea direct. Veneau tovarăşa şi cu tovarăşu’ şi, de regulă, ea era foarte fiţoasă. Spunea: „Nu-mi place“. Şi se băga picamerul şi se spărgea marmura, se fărîma, o încărcau în maşini şi o aruncau la groapa de gunoi, la Glina. Aşa s-a întîmplat cu fîntînile arteziene de pe B-dul Victoria Socialismului. Ele sînt făcute din pătrăţele, pe care le puneam noi, unul cîte unul, direct pe mortar. O muncă de nebun, de Sisif. Şi venea şi zicea: „Nu-mi place, nu vreau desenu’ ăsta. Vreau alt model“. 

De fapt, tot ce-i acolo e „gustul“ ei?! 

Da. Dar nu s-a ţinut cont de faptul că marmura pe care o foloseam va fi degradată de apă, care o distruge, o murdăreşte, o înnegreşte. Se putea folosi o piatră adecvată, care n-ar mai fi trebuit schimbată acum, cu mii şi mii de euro. Astea nu sînt fîntîni arteziene, părerea mea de pietrar. Dacă ar veni cineva cu nişte proiecte mai deosebite... 

Dar astăzi, cum mai staţi cu exploatarea marmurei? 

Noi în ţară am avut marmură de calitate, acum a luat-o dl Videanu pe toată. A cumpărat cariera Simera din Simeria, am avut roşu de Moneasa, alun. Asta era marmura noastră, de foarte bună calitate. Se lustruia frumos şi nu se tocea, ca marmura care e adusă acum din Italia, Turcia, China. Noi nu mai avem marmură. Avem travertin de Borsec. Am lucrat mult la sediul de marmură din Bucureştii Noi. Făceam contracte cu italienii pe timpul lui Ceauşescu, dar aveam salarii bune, aveam multe facilităţi, apartamente, locuinţe de serviciu. 

Cel mai trist a fost cînd au dărîmat complexul bisericesc de la Văcăreşti. La podul de pe Dîmboviţa s-a lucrat cu travertin de Borsec, găurit, burete, trebuia chituit, şlefuit şi nu ne-au dat voie să ne facem meseria. Mulţi s-au obişnuit să dea rasol că oricum merge. 

Acolo aţi avut proiecte făcute de cei de la „Carpaţi“? 

Da. Noi am avut staţiile de metrou. La metrou a lucrat foarte mult „Marmura“, iar în Casa Poporului, şi „Carpaţi“, şi noi. Dar „Marmura“ a făcut faţadele de pe B-dul Victoria Socialismului. Piatră şi marmură, fără nici un fel de constrîngere, risipă totală. Cel mai rău a fost în perioada Revoluţiei... S-au furat utilaje de marmură din Casa Poporului, bolovani întregi de marmură. 

Şi, după Revoluţie, s-au schimbat lucrurile în meseria dvs.? 

După Revoluţie m-am dus să lucrez în continuare la antrepriza de construcţii. Dar nu mai erau lucrări, majoritatea oamenilor erau trimişi în concediu fără plată, şi un arhitect, dl Bogdan, mi-a spus: „Geanina, «Marmura» e pe cale de dispariţie la noi în antrepriză, vrea s-o cumpere cineva, caută să lucrezi la particulari“. Primul la care am început, ca particular, după Revoluţie, a fost dl Bogdan. A avut lucrare la Palatul Regal. Puneam tasele unde au tras cu gloanţe. Ciopleai din marmură un pătrat şi puneai un petic să nu se mai vadă urma glonţului. Am lucrat la diferiţi patroni. După aceea am început eu particular. 

Şi merge? 

Da, merge. Cît îţi faci meseria şi eşti conştiincios... te trage sufletul să vezi o pardoseală urîtă, murdară, neşlefuită, mată şi tu s-o faci frumoasă. Cel mai mult m-a atras faptul că s-a văzut imediat ce iese din mîna mea. 

„Răsplata“ e la faţa locului... 

Da, eu pot spune: am lucrat la Tîrgu-Jiu la Banca Comercială, am lucrat la Galaţi, tot la o Bancă Comercială. 

Dar nu sînt şi situaţii în care cei cu foarte mulţi bani din ziua de azi o folosesc în răspăr? 

Sînt foarte mulţi oameni cu bani care nu au gust în ceea ce priveşte culoarea marmurii, textura ei. 

Şi dacă se armonizează cu restul... 

Nu, în nici un caz, şi-a făcut un perete portocaliu şi şi-a trîntit în mijlocul peretelui un şemineu din marmură neagră. 

Nu, mi se pare morbid. În cimitire există o întreagă reţea – a groparilor, a popilor şi a pietrarilor. 

Întîlniţi tot felul de oameni, mai ales printre cei cu bani…  

Sînt mulţi care şi-au depăşit condiţia, milionarii de carton, bădărani care nu ştiu să aprecieze un lucru de calitate. Eu i-am şlefuit un şemineu de marmură şi a venit şi şi-a stins ţigara pe el. „Dle, dar o ardeţi“, „Nu-i nimic, o şlefui din nou, te plătesc din nou“. 

Şi cei care fac asta, de unde au materialul? 

Mai avem şi noi cariere de marmură pe care le-au cumpărat „băieţii deştepţi“, dar majoritatea e cumpărată de-afară. Există riscul să-ţi cumperi marmură neagră şi ea să fie albă, pentru că cei din China şi din Turcia o vopsesc. Marmura neagră din China, pe care se văd toate zgîrieturile, se lucrează foarte greu. Cea mai frumoasă marmură de la noi din ţară este alunul. E foarte dur, aproape ca onixul. Roşu de Moneasa aveam, foarte frumos, nu ştiu cine a luat cariera aceea, aveam Ruşchiţa, alunul ăsta iarăşi era frumos. Acuma, ca şlefuitor, ai de muncă, pentru că ce s-a pus marmură e timpul să se şlefuiască. Metrorex-ul are o echipă de întreţinere a marmurei, toate staţiile de metrou ar trebui şlefuite. 

Şi cine va reuşi să convingă Metrorex-ul să şlefuiască toate staţiile de metrou? Ăsta va fi Videanu, cu siguranţă (rîde). Păi, chiar era necesar toate bordurile astea să fie schimbate?! Am avut o lucrare în Vîlcea, un mall, şi am luat-o de la zero: săpătura, turnat beton, tot. Aveam pe atunci mulţi angajaţi. 

Pe care îi coordonaţi singură? 

Nu eu, soţul meu. După ce s-a ridicat mall-ul, începeau operaţiunile cu gresie şi faianţă. Primarul din Vîlcea n-a mai vrut să facă cu noi. A vorbit cu dl Videanu. Şi a pus dl Videanu marmura (rîde). Deci politică avem şi-n meseria asta de jos, cum s-ar zice. 

Se simte? 

Da. Categoric... păi, am simţit-o pe pielea noastră. 

Şi, tehnologic, procesul de prelucrare s-a schimbat, beneficiaţi de alt tip de utilaje? 

Noi am avut maşini de şlefuit, ale noastre, pe timpul lui Ceauşescu, „ursoaica“, aşa îi spuneam noi, ele se numeau „Carpaţi“, bune, maşini mari, puternice, solide. Şi făceai treabă. Nu mai sînt. Tot aducem din Italia. De fapt, în perioada interbelică, italienii au venit şi ne-au învăţat să punem marmură. Noi nu prea ştiam. Noi făceam cărămidă. 

Ţigănească... 

Da, dar şi ţiganii s-au şmecherit. Acuma o fac din orice, nu mai caută lutul ăla. Acum, cărămidă face oricine, nu ştiu dacă mai e cărămida care era. Se sparge, se fărîmă... 

Şi pietrarii mai au de lucru? 

Cine e strungar nu mai e strungar, clar. Pietrari mai sînt cîţiva, dar şi ei sînt pe cale de dispariţie. Acum tot zidarul care pune gresie şi faianţă zice că-i pietrar. Toată lumea vrea să facă treaba repede, cu orice, meseriaşul să dea rasol ca să-şi ia banii. Pietrari vechi nu mai găseşti, mulţi dintre ei au murit, alţii şi-au schimbat meseria. Fete din generaţia mea sînt foarte puţine, dacă sînt maxim 10, din cîte-am fost... S-au căsătorit, şi-au schimbat meseriile, s-au făcut bucătărese la Carrefour.

a consemnat Ruxandra MIHĂILĂ

Vechea dilema cum protejezi bateriile auto in timpul sezonului rece jpg
Vechea dilemă: cum protejezi bateriile auto în timpul sezonului rece?
Iarna reprezintă, fără îndoială, sezonul cel mai solicitant pentru bateriile auto. Temperaturile scăzute, drumurile scurte care nu oferă bateriei suficient timp să se încarce și utilizarea intensă a sistemelor de încălzire pun o presiune suplimentară asupra alternatorului și asupra acumulatorului.
DilemaVeche (2) (2) jpg
Descoperă cele mai apreciate idei de cadouri pentru bărbați în 2024
Atât în preajma sărbătorilor, cât și atunci când au loc aniversările bărbaților din viața noastră, alegerea cadoului se poate dovedi complicată. Acest ghid te va ajuta să optezi pentru cel mai potrivit dar în 2024 pentru reprezentanții sexului masculin.
De ce sunt folosite aparate sous vide in bucatarii profesionale jpg
De ce sunt folosite aparate sous vide în bucătării profesionale?
Tehnica de gătit sous vide (din franceză, „sub vid”) este o metodă inovatoare, ce presupune ambalarea alimentelor, în special a cărnii, într-un pachet vidat și gătirea acestora la o temperatură controlată, mult sub cea obișnuită, pentru o perioadă îndelungată de timp.
Adaptogenii  aliați naturali pentru echilibrul corpului și minții jpg
Adaptogenii: aliați naturali pentru echilibrul corpului și minții
Adaptogenii sunt substanțe provenite din plante, care au rolul de a reduce efectele stresului asupra corpului și minții, îmbunătățind răspunsul organismului în situații tensionate.
Gestionarea cheltuielilor în timpul sezonului rece jpg
Gestionarea cheltuielilor în timpul sezonului rece
Sezonul rece poate aduce o serie de cheltuieli neașteptate, de la costurile crescute pentru încălzire și electricitate, până la cheltuielile pentru îmbrăcămintea de iarnă și vacanțe sau concedii.
dilemaveche ro jpg
GHID despre alegerea metodelor de plată la cazino! Ce NU știe toată lumea?
Când te pregătești să joci la cazino online, alegerea metodei de plată este un pas crucial care poate influența întregul tău parcurs.
featured image (4) jpg
Mituri și realități despre relația femeilor cu jocurile de noroc
Primele cazinouri terestre au apărut într-o perioadă în care bărbații erau figurile dominante în societate, având parte de educație și implicit fiind cei care, în mod tradițional, asigurau și gestionau partea financiară a familiei.
Strategii eficiente pentru maximizarea rentabilității în agricultură jpg
Strategii eficiente pentru maximizarea rentabilității în agricultură
Agricultura devine și în România un domeniu complex și competitiv, astfel că rentabilitatea fermelor este o necesitate pentru a supraviețui pe piață și a avea succes.
P90178 png
Delta Sleep-Inducing Peptide (DSIP): Un candidat multidimensional pentru cercetare
Peptida Delta Sleep-Inducing Peptide (DSIP), o neuropeptidă endogenă, a prezentat un interes crescut pentru cercetători pentru rolul său potențial în diverse procese fiziologice.
avocat png
Avocatura: De la oratorii Romei la stâlpii statului de drept modern
Profesia de avocat este una dintre cele mai vechi și respectate ocupații din istoria umanității. De-a lungul timpului, avocații au jucat un rol esențial în menținerea ordinii și aplicarea justiției, contribuind la protejarea drepturilor și libertăților individuale.
DilemaVeche (2) (1) jpg
Cum se reflectă identitatea culturală în preferințele pentru anumite arome
Preferințele pentru anumite arome sunt mult mai mult decât o simplă chestiune de gust. Ele reprezintă o expresie a identității culturale, influențată de istorie, geografie, ritualuri și schimburi interculturale.
creditIMG 0862 JPG
123Credit.ro își continuă expansiunea în România prin deschiderea unor noi birouri în Cluj, Baia Mare, Sibiu și Suceava
București, 10 Septembrie 2024 – 123Credit.ro, un jucător important pe piața brokerajului de credite din România, și prima companie din domeniu care a dezvoltat fluxuri full digitale de aplicare la credite, își continuă expansiunea națională prin deschiderea unor noi birouri fizice.
Ghidul începătorului la cazinouri online jpg
Ghidul începătorului la cazinouri online
Chiar dacă activitatea pe care o poți desfășura într-un cazinou online nu este foarte complicată, nu puține sunt persoanele care au nevoie de o mână de ajutor. Prin urmare, ghidurile sunt mereu bine-venite!
christin hume Hcfwew744z4 unsplash (2) jpg
Cum să îți alegi partenerii potriviți pentru crearea unui shop online
Lansarea unui shop online este un pas important în dezvoltarea unui business modern. Să ai parteneri potriviți alături în acest proces este esențial pentru succesul proiectului tău.
Importanta magneziului in sarcina si alaptare jpg
Importanța magneziului în sarcină și alăptare
Magneziul este unul dintre cele mai importante elemente pentru organism, în special pentru femei, având un rol fundamental în anumite etape ale vieții, cum ar fi sarcina și alăptarea.
credit online dv (1) jpg
Credit online sau obținut direct din sucursală? Avantajele IFN-urilor și Internetului
Într-o lume în care tehnologia digitală avansează rapid, obținerea unui credit online a devenit o opțiune din ce în ce mai populară în rândul celor care au nevoie de finanțare rapidă și convenabilă.
tima miroshnichenko 8376170 jpg
Cum să te pregătești pentru sezonul răcelilor: Produse și sfaturi
Toamna e aici, iar copiii se întorc la școală sau grădiniță, după vacanța de vară. Asta înseamnă că șansele de a răci cresc considerabil.
kristian egelund t1sTHYjSN10 unsplash (2) jpg
Cum să îți încălzești corect glezna pentru a preveni entorsele
Entorsele de gleznă sunt leziuni ale ligamentelor care stabilizează articulația gleznei, cauzate de întinderi, rupturi parțiale sau totale ale acestora
barbora polednova VRK4bIBHo1E unsplash (2) jpg
Ce trebuie să știi despre recuperarea după o fractură de gleznă
Fracturile de gleznă sunt printre cele mai frecvente cauze ale durerii de gleznă. Tratamentul poate implica imobilizarea zonei gleznei cu ajutorul unui ghips.
pexels towfiqu barbhuiya 3440682 11349880 (2) jpg
Când este necesară implantarea protezei de genunchi și care sunt etapele operației
Implantarea protezei de genunchi sau protezarea genunchiului este o procedură chirurgicală complexă, destinată pacienților cu afecțiuni severe ale articulației genunchiului, în special celor cu gonartroză avansată la care tratamentele medicamentoase sau fizioterapeutice nu au dat rezultate.
antonika chanel RJCslxmvBcs unsplash jpg
Ce presupune recuperarea după operația de blefaroplastie
Impactul acestei intervenții asupra aspectului estetic al pacientului este unul major, reducând în mod semnificativ semnele îmbătrânirii.
jelle 1dEZeW1GoOI unsplash 16x9 png
Cum să montezi șindrila bituminoasă: Instrucțiuni pas cu pas
Procesul de montare a unei table de acoperiș noi poate fi o sarcină dificilă, însă utilizarea șindrilei bituminoase poate face procesul mult mai ușor și mai eficient. În acest articol, vom oferi instrucțiuni detaliate, pas cu pas, pentru montarea șindrilei bituminoase pe acoperișul tău:
pexels cottonbro 3927233 jpg
3 idei de cadouri pe care le poți oferi în funcție de perioadele specifice ale anului
Cadourile bine alese pot avea un impact semnificativ asupra relațiilor de muncă, fie că sunt destinate angajaților sau partenerilor de afaceri.
parfum1 jpg
Rolul parfumului în cultura pop
Oamenii din Occident cred că fenomenul pe care îl definim astăzi drept „cultură pop” a existat aproape întotdeauna. Aceasta se referă la produse culturale pentru artă, muzică, modă, film, dans, televiziune, radio, literatură, animație, sport, etc

Parteneri

PNL CIUCA FB png
Ședință de mobilizare la PNL: „Totul a fost pe atacul asupra noastră cu mizerii. E nevoie să lăsăm deoparte aceste fake-news-uri”
Înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale 2024, liderii PNL au lansat un apel la mobilizare. „Să avem dialog cu primarii. Să mai explicăm, dacă e nevoie, importanța vitală a momentului”, a îndemnat președintele partidului, Nicolae Ciucă.
marius batu jpg
Încă un artist a plecat la ceruri: Marius Bațu. „Aveai tu, Marius, o melodie care se numea "Voi fi stea"
Cântărețul de folk Marius Bațu a murit sâmbătă, 23 noiembrie. Avea doar 65 de ani. Anunțul a fost făcut de organizatorii unui concert care la care
Gabriel Cotabita
Marea cumpănă a lui Gabriel Cotabiță: „Nu trebuie să vă fie frică de moarte, dacă ai făcut bine, vei fi primit bine”
Marele artist, Gabriel Cotabiță, s-a stins din viață în urma unui accident vascular cerebral. În ultimii ani, îndrăgitul cântăreț a avut o sănătate fragilă, fiind internat de mai multe ori în spital.
image png
Artiștii români, val de reacții după moartea lui Gabriel Cotabiță: „Toată copilăria mea am încercat să îl imit”
Industria românească, în doliu după moartea artistului Gabriel Cotabiță. S-a stins din viață astăzi, 23 noiembrie, la vârsta de 69 de ani. Vestea tristă a fost oferită de compozitorul Ionel Tudor, unul dintre prietenii de suflet ai regretatului cântăreț. De asemenea, un șir de mesaje de „adio” curg
banner cotabiță 1 2 png
Cum arată acum prima soţie a lui Gabriel Cotabiţă. Cei doi au fost căsătoriți timp de 19 ani
Gabriel Cotabiță și Alina și-au unit destinele în 2016, devenind un cuplu care a uimit pe toată lumea. Însă, înainte de aceasta, în viața artistului altă femeie i-a fost alături: Ioana Nagy. Prima căsătorie a solistului a început în 1996 și a durat 19 ani.
vot tur 1 prezidentiale 2024 strainatate   foto FB MAE jpg
Alegeri prezidențiale 2024. Votul în zonele de conflict, după reguli stricte. „Procesul va fi întrerupt în timpul alertei aeriene”
Românii care votează la Alegerile prezidențiale 2024 în străinătate, în zone de conflict, sunt obligați să respecte câteva reguli suplimentare față de procesul electoral obișnuit.
Marous Bațu FB nicu Alifantis jpg
A murit folkistul Marius Baţu. „Unde vă repeziti așa, toți, că ne năuciti?”
Folkistul Marius Marius Baţu, o legendă a muzicii folk, a murit. Vestea vine în aceeași zi în care s-a stins și artistul Gabriel Cotabiță.
marina voica jpg
Marina Voica, lecție de rafinament și eleganță, la 88 de ani! Ținuta cu care a impresionat
Marina Voica, una dintre cele mai iubite interprete, care a devenit celebră cu refrenul „Și, afară, plouă, plouă!”, oferă lecții de stil, grație și eleganță la cei 88 de ani ai săi. Imaginile postate de artistă pe rețelele de socializare au atins inimile fanilor săi. În ce ipostaze s-a fotografiat M
467980950 1029846658942946 1963227793890767177 n jpg
Ninsori și viscol în România. Drumuri acoperite cu zăpadă, copaci prăbușiți de rafalele de vânt și trenuri întâziate
Circulaţia pe mai multe drumuri naţionale a fost blocată sau îngreunată sâmbătă, din cauza vântului puternic şi a ninsorilor. Vremea rea a afectat şi circulaţia trenurilor.