Scurtă istorie despre o boală lungă

Publicat în Dilema Veche nr. 176 din 23 Iun 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Într-o zi de vineri, cu ghinion desigur, am aşteptat cinci ore în barul Aeroportului "Henri Coandă" să plec spre Cluj-Napoca. O cioară nimerită în unul dintre motoarele aeronavei m-a făcut să constat, pe pielea mea şi, evident, cu un consum nervos pe măsură, ce înseamnă indolenţa şi nesimţirea celor pe care-i plătim din bani publici. Avioanele au întîrzieri peste tot în lume. Curse anulate sau decolări amînate am mai văzut, am mai trăit. De obicei, se lasă cu scuze, cu anunţuri repetate privind noul orar de zbor şi, cîteodată, la case mari, cu un discount pentru următoarea călătorie, doar-doar nu vei renunţa să le fii client. În Amsterdam mi-a fost dat să primesc scuze, cafea şi sandviciuri din partea unei domnişoare drăguţe, trimisă de compania a cărei aeronavă avea o întîrziere de o oră şi jumătate. Se întîmpla prin 1999 - aud că acum nici olandezii nu mai sînt atît de darnici, dar măcar nişte scuze sînt convins că mai au bunul-simţ să ceară. La Tarom nu există scuze. Compania, sucită şi răsucită pe toate părţile de mai toţi miniştrii cocoţaţi în portofoliul Transporturilor, e de multă vreme un sat fără cîini, din care se fură pe rupte. O sumă de băieţi şmecheri a pus stăpînire pe comisioanele grase luate la fiecare achiziţionare de aeronave, la care se adaugă zecile de contracte mănoase pentru servicii de catering, salubrizare, întreţinere şi multe altele. La fiecare schimbare de ministru se lasă cu schimbări de director la Tarom şi cu înlocuiri de contracte. Pleacă unii, vin alţii, dar nimeni nu pleacă de tot şi nimeni nu vine pentru totdeauna. Fiecare e cu gaşca lui. În ziua în care am zăcut, alături de alte cîteva sute de persoane, pe Aeroportul "Henri Coandă", noul director de la Tarom era instalat de o săptămînă. Probabil că rotaţia şmecherilor era în plină desfăşurare, iar la aşa cutremur cine să mai aibă timp să-şi ceară scuze de la nişte fraieri care aşteptau ca hăbăucii în aerogară venirea unui avion care să-i ducă la destinaţie?! Nesimţirea celor de la Tarom e o boală contagioasă pentru mai toate companiile rămase cu capital majoritar de stat. Pentru noi, băştinaşii, pare deja o fatalitate: n-avem cum să scăpăm de ea. Ne enervăm, ţipăm, dar nu se schimbă nimic. Pentru cele cîteva zeci de francezi, italieni, englezi şi ce alte neamuri or mai fi fost prin aeroport, asta-i eticheta pe care o lipesc brusc peste borcanul cu amintiri din România. Putem să le arătăm noi zeci de mănăstiri şi castele, să-i îndopăm cu mititei, sărmăluţe şi fete frumoase, cînd îi laşi să aştepte ca proştii, vreme de cinci ore, un anunţ privind decolarea avionului despre care ştiu doar că are întîrziere, îi ia cu... turbulenţe şi-şi pun centura de siguranţă. Nu ştiu ce-i aşteaptă, dar pot nădăjdui că la Sofia, la Budapesta sau, poate, chiar la Belgrad o să-i anunţe cineva, măcar o dată la două ore, cînd pleacă avionul. Plus scuzele de rigoare... Acest articol le este adresat, în primul rînd, şmecherilor care fac cu rîndul la conducerea Tarom, cărora permiteţi-mi să le doresc din toată inima un zbor plăcut. Din funcţii.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate că mai mult decît plimbarea în sine conta acel „împreună”.
p 19 jpg
Cultul virginității
Ideea că virginitatea fizică atestă puritatea și inocența depășește granițele religioase, devenind un construct social și ipocrit prin care unei femei i se anulează calitățile morale în favoarea celor fizice, ajungînd să fie prețuită mai degrabă integritatea trupului decît mintea și sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale creștinismului dovedesc o relație încordată pe care Sfinții Părinți o întrețineau cu rîsul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit în bogăția și autenticitatea sa în ultimul secol, Origen revine de fiecare dată în atenția cititorilor cu o înnoită putere de atracție.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Galați, o candidată a fost surprinsă în timp ce încerca să fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani și era absolventă a unui liceu particular, la frecvenţă redusă.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de producție a noilor cartiere, Jacobs îi opune observația directă și studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vieții urbane.
Zizi și neantul jpeg
Roți și vremuri
Trebuia să mănînci nu știu cîți ani numai iaurt și să economisești, să pui bani la CEC ca să-ți poți cumpăra o Dacie.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
În Aix zilele de vară se mișcă în ritm de melc, par nesfîrșite, exact ca acelea din vacanțele copilăriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informațiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al moderației
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
„Războiul este doar «eu» și nici un pic «tu»” – artiștii și galeriile în timp de război
„Un fel de așteptare epuizantă la capătul căreia sperăm să fie pace.”
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
După ce, cu o săptămînă în urmă, doi lei au încercat zadarnic să evadeze din grădina zoologică din Rădăuți, un șarpe mai norocos a pătruns în Spitalul Orășenesc din Balș.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ăsta era hazul vacanței: împletirea ciudată de pofte concrete și visări abstracte. Figurau, cu toatele, într-un meniu pestriț și cu pretenții.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Vacanțe de altădată
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi supărat pe mine?
Ca să nu „supere” această societate, foarte multe femei ajung să fie prizoniere ale unor prejudecăți pe care și le autoinduc, perpetuîndu-le, uitînd de cele mai multe ori de ele însele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci cînd am întrevăzut cîteva adevăruri esențiale este dureros să simțim că, în măsura în care vrem să le comunicăm oamenilor, ele capătă limitele noastre, impuritățile noastre, degradîndu-se în funcție de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din București a fost pusă sub control judiciar, fiind bănuită de săvîrșirea infracțiunii de înșelăciune prin vrăjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emoționante descrieri de arhitectură din literatura universală este tabloul creionat de Edgar Allan Poe în debutul nuvelei „Prăbușirea casei Usher”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum e să pleci în vacanță bolnav și complet epuizat
N-am mai fost într-o vacanță parțial din cauza pandemiei, însă mai mult din cauza faptului că nu mi-am mai permis o vacanță.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De curînd, la Ierusalim au izbucnit din nou – dar cînd au încetat? – tensiunile pe esplanada Cupolei Stîncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de cărți din cărțile altor autori: circulația bibliografică prin notele de subsol asigură ventilația academică din care se compune tradiția intelectuală a oricărei societăți moderne.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru România, prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat după obținerea independenței a fost stabilirea graniței cu Bulgaria.
image
Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman
Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, într-o vreme când majoritatea coloniilor spaniole din Americi își declaraseră independența sau erau pe cale s-o câștige, președintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poartă numele și care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA și a lumii.