Scriitori români, ecou francez

Publicat în Dilema Veche nr. 528 din 27 martie - 2 aprilie 2014
Scriitori români, ecou francez jpeg

– Gabriela ADAMEŞTEANU, Lucian Dan TEODOROVICI, Marta PETREU –

Unii ar spune că sînt ecourile Salonului Cărţii de la Paris din 2013, unde România era ţară invitată, alţii – că e vorba, pur şi simplu, de scriitori români care pot să respire singuri în exclusivistul spaţiu literar francez… E însă cert că în presa şi blogosfera franceză mai poţi citi încă, la început de an 2014, cronici proaspete despre Gabriela Adameşteanu sau despre Lucian Dan Teodorovici. Gabriela Adameşteanu, singurul scriitor român, pe lîngă Cioran, publicat pînă acum de Gallimard, în celebra colecţie „Folio“, stîrneşte admiraţia pentru modul în care, în scriitura sa, politicul infuzează intimitatea, iar „suferinţa individuală pare să fie produsul inevitabil al Istoriei, cu majusculă“, după cum crede Gabrielle Napoli de la Nouvelle Quinzaine littéraire. Despre Lucian Dan Teodorovici şi al său Matei Brunul, Monica Salvan scrie pe site-ul literar ActuaLitté: „Această frescă romanescă te duce cu gîndul la infernul pictat pe zidurile mănăstirilor din Bucovina, în nordul României, unde chinurile figurilor individuale se pierd în contorsionările colective ale mulţimii torturate.“

În prag de nouă ediţie a Salonului Cărţii de la Paris, identific, din partea României, o singură noutate editorială în categoria „grea“ – romanul –, cea care pare să conteze mai întîi, eronat sau nu, pentru public şi critici, în Franţa. Romanul Martei Petreu Acasă, pe cîmpia Armaghedonului (Polirom, Cartea Anului 2011) apare în traducerea franceză a Floricăi Courriol, la editura L’Âge d’Homme. Volumul a fost prezentat de Mircea Martin la standul României, pe 23 martie, în prezenţa autoarei, a traducătoarei şi a editorului elveţian Mark Despot. Roman singular, ţărănesc şi metafizic deopotrivă, Acasă pe cîmpia Armaghedonului topeşte în scriitura crîncenă şi fluidă două teme, destinul şi cuplul, ferecate de un păcat de moarte: acela de a-şi blestema partenerul, neiubindu-l. Prin figura magnetică şi strivitoare a mamei, Marta Petreu reuşeşte un personaj de o intensitate psihologică impresionantă, ţărancă din Ardeal, aprigă şi tulburătoare. Un roman care respiră amplu şi în franceză, sculptat cu măiestrie de Florica Courriol, trăducătoarea care nu s-a speriat de silvoziu, socaciţe, stejă, temeteu.

„Editorii francezi au aflat că se scrie mult în ţara lui Cioran“  

● Interviu cu Florica Courriol, traducătoarea romanului Acasă pe cîmpia Armaghedonului de Marta Petreu, publicat în franceză de editura L’Âge d’Homme, în 2014. 

Primul roman al Martei Petreu apare, în sfîrşit, în traducere franceză. Aţi lucrat enorm şi cu pasiune la traducerea acestei cărţi: care a fost motorul principal şi care au fost temerile?

Motorul principal? Calitatea excepţională. Ca tematică, dar şi ca abordare: autobiograficul, trăirile au o sinceritate înfiorătoare. Este de departe un roman de fond, dintre acelea pe care se pot face analize stilistice, literare, comunicări de literatură comparată; este o operă dublă: roman de formaţie (al naratoarei: cu fazele importante ale vieţii ei, copilăria, acel paradis pierdut după care tînjim toţi, gherila familială, care-şi lasă cicatricele pe pielea Tabitei, la propriu şi la figurat, maturizarea intelectuală). Şi este şi un imens document social-politic-istoric al Transilvaniei, văzută prin prisma familiei şi a cuplului Maria – Agustin.

Eu traduc în general ce-mi place mie. Am şansa să pot alege. Or, în parcursul Tabitei, m-am regăsit puţin şi pe mine, cea care copilărise într-o Oltenie la care ţin şi de care am fugit, în acelaşi timp, atrasă de Capitală, de locul posibilităţilor spirituale multiple şi promiţătoare. M-am regăsit în dragostea pentru cărţi, pentru cuvîntul scris, în înţelegerea pentru oameni. Mai puţin în climatul familial teribil (eu am avut părinţi extraordinari, care m-au împins spre cultură, cu precădere spre lumea francofonă).

Faptul că e un roman „ţărănesc“ – dar e un roman ţărănesc metafizic! – credeţi că putea fi din start un obstacol în a-şi găsi un editor francez? Aţi simţit-o în încercările de a-l propune diverselor edituri?

Bine aţi spus „ţărănesc metafizic“! Este romanul unui filozof, sau mai exact al unui istoric al filozofiei. De altfel, o cunoşteam – din lecturi – pe Marta Petreu numai ca eseist şi filozof; şi ca poetă. Găsirea unui editor pentru acest gen de roman ţine de atitudinea generală a editorilor francofoni faţă de traducerile din limbile de mică circulaţie, ca să nu spunem de culturile „mici“. Public traduceri de literatura română din anii ’90, prin urmare cunosc editorii din spaţiul fancez pe degete (în sensul că ştiu ce publică, ce caută, ce i-ar putea convinge). Ştiţi şi dumneavoastră, ca organizatoare implicată în Salon du Livre de anul trecut, prin tot ce s-a făcut en amont, cît de greu este să plasezi un autor român într-o editură fanceză. Pentru romanul acesta al Martei Petreu, am început direct cu editurile mari şi cu editori pe care-i cunoşteam personal. Am avut cîteva refuzuri pentru că era „un roman greu“ (nu pentru orice cititor), cu relaţii complicate, cu scene teribile (autopsia tatălui!). Dar am găsit relativ repede, căci m-am îndreptat spre o editură care publicase deja Blaga, Mateiu Caragiale, Horia Vintilă, Ion Caraion etc. – opere… grele, ca să rămîn în ton –, o editură care are mai multă înţelegere pentru Estul european: L’Âge d’Homme.

Laboratorul de traducător al unui roman de excepţie e întotdeauna fascinant: ce v-a „necăjit“ traducînd în franceză romanul Martei Petreu? În ce zonă limba şi universul de idei şi de emoţii din romanul Martei Petreu se arătau „îndărătnice“, opuneau rezistenţă la transpunerea în franceză?

Aici s-ar putea să nu mă mai opriţi, traducătorul devenind brusc traductolog! M-au „necăjit“ regionalismele, mai întîi, cursurile mele de dialectologie sînt departe (chiar dacă am avut nota maximă la examenele pe care le-am dat la Bucureşti!), într-atît încît a trebuit să intru în legătură cu autoarea şi să-i cer explicaţii. Se punea apoi problema cum voi rezolva traductologic impasul, căci sîntem aproape într-un caz de „diglosie“. Cine dintre noi (nonardeleni) ştie ce înseamnă silvoziu, socaciţe, stejă, temeteu?

M-am ghidat aici după experienţa traducătorului francez al ciclului La Lilieci al lui Marin Sorescu, care a transpus oltenismele în graiul occitan. Şi după cea a traducătoarei Dominique Vitoz, care s-a confruntat cu aceleaşi dificultăţi din dialectele italieneşti. Am apelat, prin urmare, la graiul (de fapt, din punct de vedere lingvistic, este o limbă) care-mi era mai familiar: occitan. Chiar dacă e vorba de lexeme nu totdeauna decodabile, ele sugerează pista folosirii regionalismului în textul sursă. Au fost şi alte momente dificile, cînd simţeam că nu-mi „ieşea“ ca Martei Petreu; ea are un stil inconfundabil, simplu (aproape didactic) şi poetic totodată, un amestec între stilul eseurilor şi poezia ei. Numele proprii sînt uneori colţoase, începînd cu Sucutărdean; blestemele mamei (care duc la morţi în sînge – simplă coincidenţă sau legătură misterioasă?) sînt şi ele o piatră de încercare traductivă, dar mai ales incoerenţa discursurilor iehoviştilor la înmormîntarea tatălui. În limbaj traductologic am vorbi de cultureme – ce opun, în general, cea mai mare rezistenţă la traducere, în toate cuplurile de limbi.

Vi se pare că, după Salon du Livre 2013, cu România ţară invitată de onoare, receptivitatea faţă de literatura română a editorilor francezi s-a îmbunătăţit? Dar România a reuşit să profite de oportunitatea de vizibilitate creată anul trecut, a reuşit să suplimenteze mecanismele de colaborare cu editurile franceze? Funcţionează ele mai bine?

Faptul că România a fost invitată de onoare anul trecut la Salon – ocazie rară pentru literatura română – nu poate avea decît urmări pozitive: editorii au aflat că se scrie mult (şi se şi publică relativ mult) în ţara lui Cioran, nu ştiu însă dacă vor continua să fie interesaţi. Ştiţi şi dvs., ca şi mine, ca şi toţi traducătorii de literatură română, că editorii care au publicat traducerile de anul trecut au sperat cu toţii să fie subvenţionaţi. Eu una îmi doream să-i mai convingem şi anul acesta. Nu mică mi-a fost mirarea să primesc răspunsuri de genul: „Ca editor francez, aş publica, dar pînă acum nici un nume nu m-a convins!“ Dar modestia mea se opreşte cînd e vorba de scriitorii români; aşa că mă pot lăuda că am descoperit cîteva nume (opere) pe care am avut surpriza să le pot „plasa“, cea mai recentă fiind Simona Sora. Ceea ce înseamnă că, dacă avem cărţi bune, de calitate, reuşim să-i înduplecăm pe editori; cu greu, dar reuşim!

Care ar fi cea mai frumoasă frază din romanul Martei Petreu, pentru dvs.?

E dificil să alegi una singură; mi-au plăcut descrierile (nu abundente, romanul conţine multă poveste) ce sună flaubertian, un fel de respiro în atmosfera înăbuşitoare a relaţiilor încleştate dintre cei doi părinţi; mi-au plăcut scenele cinematografice (de stop-cadru) relative la copilărie, parantezele psihologizante, de genul „Rien n’égale ma satisfaction profonde de porter aux pieds et sur la peau les souvenirs que j’ai portés avant, sous la peau“, aluziile la cărţi şi autori, conexiunile culte care vin în modul cel mai natural, fără nici o pedanterie.

Cînd am recitit traducerea (de trei ori, pentru ultimele corecturi), mi-am dat seama că romanul acesta are ritmul şi frumuseţea unui poem: cu cît îl reciteşti mai des, cu atît îl apreciezi mai mult. Nu am mai simţit asta de la Forêt des pendus – dar nu e de mirare, am aflat că Rebreanu este un obiect de admiraţie al Martei Petreu. Iată unul din pasajele care-mi plac în mod deosebit şi care exprimă starea de spirit a întregului roman, mişcarea evolutivă dintre deznădejdea totală şi revenirea la viaţă, într-o Transilvanie de toate zilele: 

„Il n’y a pas de paysage plus triste que la Plaine Transylvaine... Les hivers sans neige, l’horizon écorché étale jusqu’au ciel sa tristesse désespérée. Sous le ciel tout gris tel un couvercle de cendre humide, les collines tassées et désertiques montrent leurs plaies causées par l’érosion. On ne sait pas ce qu’il y a de plus maussade, le ciel terne ou la terre rongée par la gale sur laquelle le ciel prolonge sa grisaille. Par temps de gel sec, il n’y a que des collines pelées. C’est la vallée des Larmes et du Souvenir. Du mois de novembre au mois d’avril les gens sont gris et désespérés. S’il neige, le paysage est embelli. Avec leurs maisons basses et leurs cours boueuses, à la merci des volailles, les villages gisent le ventre dans la glaise et dans les ornières gelées. Mais en avril, quand l’herbe commence à germer, l’univers reprend vie et les gens avec. Les collines se couvrent d’une mince couche verte, les champs reverdissent et l’air s’imbibe de chlorophylle liquide. Au mois de mai, des vapeurs d’un vert phosphorescent impriment à la lumière une tendresse infinie et l’îpreté des îmes fléchit sous le coup des promesses folles qui envahissent le monde…“ (Marta Petreu, Chez nous, comme dans la plaine de l’Armageddon, L’Âge d’Homme, 2014, traducere de Florica Courriol)

„În iernile fără ninsoare, orizontul jupuit îşi etalează spre cer posomorala şi lipsa nădejdii. Sub cerul vînăt-cenuşiu, ca un capac de cenuşă udă, dealurile teşite şi sterpe îşi arată rănile de eroziune. Nu poţi şti ce e mai posac, cerul leşios sau pămîntul mîncat de pecingine în care înaltul îşi prelinge culoarea. Pe ger uscat, cît vezi cu ochii sînt numai dealuri sterpe. Valea Plîngerii şi-a Amintirii aici se află. Din noiembrie pînă-n aprilie, lumea e sură şi deznădăjduită. Dacă ninge, zăpada salvează peisajul. Cu casele lor mici şi curţile lor noroioase, pline de orătănii, satele zac cu burta în noroi şi în brazdele de tină îngheţate. Prin aprilie însă, cînd începe să dea colţul ierbii, lumea învie şi oamenii deodată cu ea. Dealurile se acoperă de o spuză verzuie, cîmpurile înverzesc şi văzduhul se îmbibă de clorofila lichidă. În mai, un abur fosforescent-verzui frăgezeşte lumina cu o tandreţe fără margini, iar asprimea inimilor se înmoaie de făgăduielile buimace care umplu lumea. Oamenii devin pentru o clipă buni, nădăjduind o salvare fără nume. Sîngele se umflă euforic în ei, precum clorofila în frunze…“ (Marta Petreu, Acasă pe cîmpia Armaghedonului, Polirom, 2011) 

Cristina Hermeziu este jurnalistă. 

barbat cu ochelari la laptop jpg
Curiozități despre jocurile de noroc de care nu ai auzit
Jocurile de noroc au o istorie veche de mii de ani și, de-a lungul timpului, au devenit o parte semnificativă a culturilor din întreaga lume.
Vechea dilema cum protejezi bateriile auto in timpul sezonului rece jpg
Vechea dilemă: cum protejezi bateriile auto în timpul sezonului rece?
Iarna reprezintă, fără îndoială, sezonul cel mai solicitant pentru bateriile auto. Temperaturile scăzute, drumurile scurte care nu oferă bateriei suficient timp să se încarce și utilizarea intensă a sistemelor de încălzire pun o presiune suplimentară asupra alternatorului și asupra acumulatorului.
DilemaVeche (2) (2) jpg
Descoperă cele mai apreciate idei de cadouri pentru bărbați în 2024
Atât în preajma sărbătorilor, cât și atunci când au loc aniversările bărbaților din viața noastră, alegerea cadoului se poate dovedi complicată. Acest ghid te va ajuta să optezi pentru cel mai potrivit dar în 2024 pentru reprezentanții sexului masculin.
De ce sunt folosite aparate sous vide in bucatarii profesionale jpg
De ce sunt folosite aparate sous vide în bucătării profesionale?
Tehnica de gătit sous vide (din franceză, „sub vid”) este o metodă inovatoare, ce presupune ambalarea alimentelor, în special a cărnii, într-un pachet vidat și gătirea acestora la o temperatură controlată, mult sub cea obișnuită, pentru o perioadă îndelungată de timp.
Adaptogenii  aliați naturali pentru echilibrul corpului și minții jpg
Adaptogenii: aliați naturali pentru echilibrul corpului și minții
Adaptogenii sunt substanțe provenite din plante, care au rolul de a reduce efectele stresului asupra corpului și minții, îmbunătățind răspunsul organismului în situații tensionate.
Gestionarea cheltuielilor în timpul sezonului rece jpg
Gestionarea cheltuielilor în timpul sezonului rece
Sezonul rece poate aduce o serie de cheltuieli neașteptate, de la costurile crescute pentru încălzire și electricitate, până la cheltuielile pentru îmbrăcămintea de iarnă și vacanțe sau concedii.
dilemaveche ro jpg
GHID despre alegerea metodelor de plată la cazino! Ce NU știe toată lumea?
Când te pregătești să joci la cazino online, alegerea metodei de plată este un pas crucial care poate influența întregul tău parcurs.
featured image (4) jpg
Mituri și realități despre relația femeilor cu jocurile de noroc
Primele cazinouri terestre au apărut într-o perioadă în care bărbații erau figurile dominante în societate, având parte de educație și implicit fiind cei care, în mod tradițional, asigurau și gestionau partea financiară a familiei.
Strategii eficiente pentru maximizarea rentabilității în agricultură jpg
Strategii eficiente pentru maximizarea rentabilității în agricultură
Agricultura devine și în România un domeniu complex și competitiv, astfel că rentabilitatea fermelor este o necesitate pentru a supraviețui pe piață și a avea succes.
P90178 png
Delta Sleep-Inducing Peptide (DSIP): Un candidat multidimensional pentru cercetare
Peptida Delta Sleep-Inducing Peptide (DSIP), o neuropeptidă endogenă, a prezentat un interes crescut pentru cercetători pentru rolul său potențial în diverse procese fiziologice.
avocat png
Avocatura: De la oratorii Romei la stâlpii statului de drept modern
Profesia de avocat este una dintre cele mai vechi și respectate ocupații din istoria umanității. De-a lungul timpului, avocații au jucat un rol esențial în menținerea ordinii și aplicarea justiției, contribuind la protejarea drepturilor și libertăților individuale.
DilemaVeche (2) (1) jpg
Cum se reflectă identitatea culturală în preferințele pentru anumite arome
Preferințele pentru anumite arome sunt mult mai mult decât o simplă chestiune de gust. Ele reprezintă o expresie a identității culturale, influențată de istorie, geografie, ritualuri și schimburi interculturale.
creditIMG 0862 JPG
123Credit.ro își continuă expansiunea în România prin deschiderea unor noi birouri în Cluj, Baia Mare, Sibiu și Suceava
București, 10 Septembrie 2024 – 123Credit.ro, un jucător important pe piața brokerajului de credite din România, și prima companie din domeniu care a dezvoltat fluxuri full digitale de aplicare la credite, își continuă expansiunea națională prin deschiderea unor noi birouri fizice.
Ghidul începătorului la cazinouri online jpg
Ghidul începătorului la cazinouri online
Chiar dacă activitatea pe care o poți desfășura într-un cazinou online nu este foarte complicată, nu puține sunt persoanele care au nevoie de o mână de ajutor. Prin urmare, ghidurile sunt mereu bine-venite!
christin hume Hcfwew744z4 unsplash (2) jpg
Cum să îți alegi partenerii potriviți pentru crearea unui shop online
Lansarea unui shop online este un pas important în dezvoltarea unui business modern. Să ai parteneri potriviți alături în acest proces este esențial pentru succesul proiectului tău.
Importanta magneziului in sarcina si alaptare jpg
Importanța magneziului în sarcină și alăptare
Magneziul este unul dintre cele mai importante elemente pentru organism, în special pentru femei, având un rol fundamental în anumite etape ale vieții, cum ar fi sarcina și alăptarea.
credit online dv (1) jpg
Credit online sau obținut direct din sucursală? Avantajele IFN-urilor și Internetului
Într-o lume în care tehnologia digitală avansează rapid, obținerea unui credit online a devenit o opțiune din ce în ce mai populară în rândul celor care au nevoie de finanțare rapidă și convenabilă.
tima miroshnichenko 8376170 jpg
Cum să te pregătești pentru sezonul răcelilor: Produse și sfaturi
Toamna e aici, iar copiii se întorc la școală sau grădiniță, după vacanța de vară. Asta înseamnă că șansele de a răci cresc considerabil.
kristian egelund t1sTHYjSN10 unsplash (2) jpg
Cum să îți încălzești corect glezna pentru a preveni entorsele
Entorsele de gleznă sunt leziuni ale ligamentelor care stabilizează articulația gleznei, cauzate de întinderi, rupturi parțiale sau totale ale acestora
barbora polednova VRK4bIBHo1E unsplash (2) jpg
Ce trebuie să știi despre recuperarea după o fractură de gleznă
Fracturile de gleznă sunt printre cele mai frecvente cauze ale durerii de gleznă. Tratamentul poate implica imobilizarea zonei gleznei cu ajutorul unui ghips.
pexels towfiqu barbhuiya 3440682 11349880 (2) jpg
Când este necesară implantarea protezei de genunchi și care sunt etapele operației
Implantarea protezei de genunchi sau protezarea genunchiului este o procedură chirurgicală complexă, destinată pacienților cu afecțiuni severe ale articulației genunchiului, în special celor cu gonartroză avansată la care tratamentele medicamentoase sau fizioterapeutice nu au dat rezultate.
antonika chanel RJCslxmvBcs unsplash jpg
Ce presupune recuperarea după operația de blefaroplastie
Impactul acestei intervenții asupra aspectului estetic al pacientului este unul major, reducând în mod semnificativ semnele îmbătrânirii.
jelle 1dEZeW1GoOI unsplash 16x9 png
Cum să montezi șindrila bituminoasă: Instrucțiuni pas cu pas
Procesul de montare a unei table de acoperiș noi poate fi o sarcină dificilă, însă utilizarea șindrilei bituminoase poate face procesul mult mai ușor și mai eficient. În acest articol, vom oferi instrucțiuni detaliate, pas cu pas, pentru montarea șindrilei bituminoase pe acoperișul tău:
pexels cottonbro 3927233 jpg
3 idei de cadouri pe care le poți oferi în funcție de perioadele specifice ale anului
Cadourile bine alese pot avea un impact semnificativ asupra relațiilor de muncă, fie că sunt destinate angajaților sau partenerilor de afaceri.

Parteneri

hot de timbre, Universul, 1924.jpeg
Pe 8 decembrie în urmă cu 100 de ani
Citind Universul de acum 100 de ani, două întâmplări mi-au sărit în ochi și mi s-au părut legate cumva.
Calin Georgescu Foto Mediafax (8) jpg
Scrisoarea dureroasă a unei foste vecine a lui Georgescu în Austria. „Îl cunosc. Renunț la cetățenie”
O româncă stabilită de mulți ani peste hotare prin căsătorie a transmis o scrisoare tulburătoare. Fostă vecină în Austria a soților Georgescu, femeia mărturișește
Mitin Universitate foto Vlad Ciobanu png
Mai mulți artiști ies în stradă la Universitate într-un manifest pro-democrație la inițiativa actriței Oana Pellea
Actrița Oana Pellea a anunțat că joi, la ora 20:00, la Universitate va avea loc o întâlnire-manifest pro-democrație la care vor participa mai mulți artiști.
Expoziție de materiale de construcții organizată la Cluj în perioada interbelică (© iMAGO Romaniae)
Marea Criză Economică: Producția de materiale de construcție în România anului 1931
Fenomenul de recesiune a pornit din SUA anului 1929 și a afectat întreaga planetă până-n 1939, rezolvarea găsită de oameni fiind un nou război.
Capitularea lui Osman Pașa (© Wikimedia Commons)
Cum a fost primită la București vestea luării Plevnei
O întâmplare din 1877, anul Războiului ruso-turc cu participarea extraordinară a României:
Helmuth Duckadam webp
Helmut Duckadam a fost decorat post-mortem de preşedintele Iohannis cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de decorare a lui Helmut Duckadam, miercuri, chiar în ziua în care acesta urmează să fie incinerat.
image png
Ritualul pe care ar trebui să-l faci în prima săptămână a lunii decembrie pentru a câștiga mulți bani
Decembrie este luna perfectă pentru a reflecta asupra realizărilor anului și pentru a te pregăti pentru oportunitățile financiare care pot apărea în noul an.
boupendza jpg
S-a umplut iarăși butoiul cu pulbere în Giulești. Suporterii vor să alunge 3 jucători
Rapid s-a impus aseară în Giulești cu scorul de 3-0 în meciul cu CS Afumați, în runda doi din Cupa României și conduce Grupa A cu șase puncte.
bodog facebook png
Florian Bodog, fostul ministru al Sănătății, condamnat pentru abuz în serviciu. Pedeapsa pronunțată de instanță
Florian Bodog, fostul ministru al Sănătății, este condamnat la doi ani de închisoare după ce a fost acuzat de abuz în serviciu pe vremea când era în funcție.