Să ajungă la toată lumea

Publicat în Dilema Veche nr. 207 din 2 Feb 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

- interviu cu Mircea CINTEZĂ, preşedintele COlegiului Medicilor, fost ministru al Sănătăţii - Ministerul Sănătăţii urmează să modifice din nou lista medicamentelor compensate. Ministrul Nicolăescu a anunţat că numărul celor compensate cu 90% va fi dublat. Ce ştiţi despre viitoarea listă, la ce fel de schimbări vă aşteptaţi? Nu ştiu pentru că, în principiu, medicamentele compensate constituie o pîrghie economică foarte importantă pentru producătorii şi distribuitorii de medicamente, adică pentru forţa economică majoră din sistemul sanitar, şi nu se dau foarte multe detalii despre asta înainte, pentru a se evita presiunile, probabil. Pe de altă parte, acest proces ar trebui să fie foarte transparent, pentru a se putea demonstra de ce se alege un medicament sau altul. De cele mai multe ori însă s-a preferat transparenţa a posteriori, adică au venit cu explicaţii după ce s-a publicat lista. Ştiu că în repetate rînduri Colegiul Farmaciştilor a cerut să se ridice plafoanele impuse farmaciilor pentru aceste medicamente compensate sau să se distribuie fondurile pentru medicamente compensate în funcţie de numărul de clienţi ai farmaciilor. E posibil aşa ceva? Aici avem de-a face cu o problemă fără sfîrşit. Înainte a existat o practică foarte dificil de aplicat (şi o spun ca om care ştie ce înseamnă să prescrii o reţetă), şi anume un buget pe medic. Bugetele erau însă infinit mai mici decît cerinţele reale şi se terminau în prima parte a lunii. Cu alte cuvinte, cine se îmbolnăvea în primele 15 zile ale lunii putea profita de aceste medicamente compensate, dar cei care aveau nevoie de ele, în a doua parte a lunii, nu mai găseau. În al doilea rînd, pentru a căpăta asemenea medicamente, se aplicau diverse metode de presiune, cum ar fi traficul de influenţă. Asta pentru a le obţine înaintea altora. Nevoile erau de trei-patru ori mai mari faţă de plafonul pe care-l avea fiecare medic. Şi atunci s-a scos acest plafon, iar medicii urma să fie controlaţi doar pentru a nu da reţete aberante, neconforme cu diagnosticul. Plafonul a fost pus, în schimb, la farmacii şi totul s-a transformat în permanente cozi pentru obţinerea medicamentelor la începutul lunii. Cel puţin, în aceste condiţii, toţi bolnavii au reţetă şi se luptă între ei pentru a obţine şi medicamentele. La doctor apărea o nedreptate mult mai mare cînd se termina plafonul. Cei care se îmbolnăveau mai spre sfîrşitul lunii (că aşa le era destinul) erau discriminaţi chiar prin intermediul doctorului, care nu mai avea ce face. Sigur, soluţia este de a echilibra bugetul acestor medicamente şi lista, aşa încît fondurile să poată acoperi cerinţele în mod decent şi nu să apară o atît de mare discrepanţă în raport cu necesităţile. Credeţi că ar fi o soluţie ca plafoanele farmaciilor să fie stabilite în funcţie de numărul de clienţi, aşa cum a cerut Colegiul Farmaciştilor? Nu, eu cred că în mod normal se poate face altceva. O soluţie care s-a sugerat de mai mult timp, dar nu s-a aplicat niciodată: să existe posibilitatea transferului fondurilor între farmacii pînă cînd se termină ultimul leu la nivel de ţară. La ora actuală fondurile sînt împărţite pe judeţe, apoi pe farmacii..., iar pînă la sfîrşitul lunii o farmacie termină banii alocaţi şi alta nu, ceea ce nu e în regulă. În mod normal, trebuie să poată livra toate medicamentele pînă cînd, într-o zi (19, 25, 30... orice zi a lunii vreţi), se spune că s-au terminat banii pe ţară. Pentru asta însă ar trebui să fie centralizate datele informatice - pe care farmaciile oricum le trimit la casele de asigurări şi la direcţiile sanitare pentru că acestea reprezintă primul segment informatizat. Ca unităţi de comerţ, au fost obligate. La ora actuală, fondurile se împart pe bucăţele, ceea ce e nedrept. În mod normal, trebuie să existe şanse egale pentru toţi. Acum, ştiţi foarte bine cîte rumori au fost, că farmacia cutare din centrul nu ştiu cărui oraş, unde farmacista era rudă cu nu ştiu cine, avea fond pînă la sfîrşitul lunii, în vreme ce alte farmacii terminaseră totul la jumătatea lunii. Ar trebui să fie un fond comun, care se redistribuie de către finanţator. Acesta trebuie să afle în timp real cît s-a cheltuit. Ar fi un model foarte simplu. Ştiu că la începutul anului 2007, cel puţin, consumul de medicamente compensate a crescut foarte mult, comparativ cu anul 2006. Care poate fi explicaţia? Nu ştiu cum s-a făcut acel calcul, însă vă repet: necesităţile erau triple faţă de bugetul alocat. Cum bugetul a crescut, e de presupus că el acoperă acum mai mult din necesităţile reale. În alţi ani, cele două treimi de pacienţi care nu reuşeau să-şi ia medicamente compensate, ori nu se tratau, ori se limitau la mai puţine, ori luau medicamente plătite integral, făcînd sacrificii. Aceste situaţii nu erau luate în calcul la consumul de medicamente compensate, iar acum bolnavii obţin probabil mai uşor acest drept şi ca atare rezultă că a crescut consumul. După cum spun cei de la Casa de Asigurări de Sănătate, la tratamentele de HIV/SIDA, valoarea medicamentelor eliberate a scăzut brusc, după ce s-a introdus un sistem informatic care poate monitoriza situaţia şi tratamentele aplicate. Evident că informatizarea sistemului duce la economii. Un sistem sărac are mai mare nevoie de informatizare şi control decît unul bogat. Aceasta este însă o promisiune care se face de ani de zile. Ultima licitaţie pentru informatizarea sistemului, de care ştiu, a fost făcută în 1999. Ea a fost însă contestată şi nu ştiu dacă a existat un cîştigător. Ministrul spune acum că s-a progresat şi că informatizarea va putea fi terminată în curînd. De fapt, există mai multe informatizări care ar trebui coroborate într-un sistem de sinteză: informatizare în interiorul spitalului pentru consumuri şi diagnostice, informatizarea la nivelul medicilor pentru transmiterea datelor, informatizarea la nivelul farmaciilor care să fie sintetizată la casele de asigurări, informatizarea direcţiilor sanitare pentru a şti problemele de sănătate publică din teritoriu. Ele funcţionează parţial, pe segmente. Ministrul a promis că vor fi unificate, dar nu ştiu cînd şi în ce măsură. Se spune că există înţelegeri între doctori, pacienţi şi farmacişti, aşa încît să se prescrie reţete care nu sînt necesare, iar banii se împart între ei. V-aţi confruntat vreodată cu asemenea cazuri la Colegiul Medicilor? Nouă nu ni s-a sesizat niciodată nimic de acest fel. Circulă, e drept, un fel de zvonistică foarte persistentă, dar fără nici o confirmare, nici o demonstraţie. Dar ar fi o manevră cît se poate de plauzibilă. În principiu, nu se poate face ceva care să prevină asemenea lucruri? Există organe de control, ca peste tot în lume, cărora le revine ca principală sarcină exact verificarea. Cum funcţionează sistemele de acordare de medicamente compensate sau gratuite în alte ţări? Sînt foarte multe modele, dar primul lucru care trebuie spus e că în ţările europene bugetele nu se termină înainte de sfîrşitul lunii. Ele sînt foarte bine coroborate cu necesităţile. a consemnat Andrei MANOLESCU

image png
Supraviețuire
Pentru că am aflat de pe Facebook că o pisică îngheață și moare de frig la -15 de grade.
image png
Autenticitatea, între parfum și mujdei
În psihologie, esența unei personalități este definită, în principiu, de cinci caracteristici centrale.
image png
Speranța
Speranţa este una dintre virtuţile teologice.
image png
Scriptura: arbore, spital, cer
Pentru că Dumnezeu însuși li se dezvăluie ca o carte care „nu se închide”.
image png
Inima casei
Acum, la facultate, împreună cu colegele mele, doctorande în arhitectură, Irina Scobiola și Silvia Costiuc, îi învățăm pe studenții noștri cum să proiecteze o locuință.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Sau că liliecii sînt, în unele privințe, niște creaturi de invidiat? Sau că bat sex e totuna cu bad sex?
image png
Moș Nicolae
Poveștile lor nu mi-au diminuat cu nimic credința în Moși.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Sărbătorile vin!”
Problema nu prea are legătură cu renul Rudolf și vorbește mai mult despre tine.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.

Adevarul.ro

image
Fiara de plastic. Povestea Daciei „Lăstun“ Maxi, un Fiat 500 al românilor, care nu a mai ieșit pe poartă
Dacia 500 „Lăstun“ ar fi trebuit să fie pentru români cam ce a fost Fiat 500 pentru italieni, Renault 5 pentru francezi, WV pentru germani. O mașină din gama mini, mai degrabă pentru tineret. O maşină de oraş, potrivită pentru transportul urban. A fost ideea și dorința lui Nicolae Ceaușescu
image
SPECIAL Elvira Popescu: de la actriță la contesă, devenită „Notre Dame du Théâtre“ FOTO/VIDEO
Cum a ajuns o româncă din București să devină o actriță contesă mai cunoscută în Franța decât celebra Greta Garbo.
image
Lista celor mai periculoase alimente din lume. Cinci alimente la care nu te-ai aștepta să fie incluse
În întreaga lume, există anumite alimente periculoase care pot provoca de la intoxicații alimentare ușoare până la deces, în cazuri extreme.

HIstoria.ro

image
Un posibil caz de braconaj arheologic în Moldova, în secolul al XVII-lea
Un posibil caz de braconaj asupra unui tumul din Moldova istorică este consemnat într-un document de la 1635, notează arheologul Vasile Diaconu, pe pagina sa de Facebook.
image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.