Realitatea care bate ficţiunea

Astra Film Festival a ajuns anul acesta (26 octombrie " 1 noiembrie) la a zecea aniversare. Festivalul internaţional de film documentar din Sibiu, iniţiat în 1990, este cel mai vechi din România. Faţă de ediţia precedentă, din 2007, Astra Film s-a extins anul acesta, printre altele, cu secţiunea în competiţie "România" (celelalte două fiind "Europa", "Internaţional" şi "Student"), şi cu cea hors concours Made in Romania, incluzînd documentare ale regizorilor români, dar şi străini, despre realităţi româneşti; cu un program de documentare despre copii şi pentru copii (între 6-11 ani); prin ideea unor documentare recomandate de regizori români consacraţi (The Store, 1983, în regia lui Frederick Wiseman, recomandat de Cristi Puiu şi Out of the Present, 1995, recomandat de Corneliu Porumboiu); şi cu masa rotundă "20 de ani de documentar românesc". Marele Premiu Astra Film Festival 2009, oferit de Fundaţia Raţiu, a fost acordat filmului Copiii lui Gandhi/Gandhi’s Children (Australia, 2008) de David MacDougall. Cele două jurii internaţionale au fost alcătuite din antropologi, regizori, producători, printre care Dan Alexe (cîştigătorul ediţiei din 2007, cu filmul Cabală la Kabul), Sorin Botoşeneanu (decanul UNATC "I.L. Caragiale" din Bucureşti), Michael Yorke, realizator de documentare şi profesor de antroplogie vizuală, la Oxford University, unde conduce Oxford Academy of Documentary Film, Cristi Puiu, Cristian Tabără. Filme, premii, personaje, empatii (o opinie autorizată…) Michael Yorke consideră că, anul acesta, "filmele erau de înaltă calitate, documentate solid şi… foarte tradiţionale. Deloc inovatoare, nimic cu adevărat nou şi uimitor în materie de tehnică cinematografică. La secţiunea europeană, erau cîteva filme de relevanţă politică. Nu observau doar o comunitate în sine, ci o contextualizau european". Alioşa (Estonia, 2008, Meelis Muhu, deţinătorul Premiului Sibiu-Hermannstadt, oferit de Consiliul Municipal Sibiu) este un asemenea exemplu, despre povestea postcomunistă " şi interpretările sale identitare " a Soldatului de Bronz din piaţa centrală din Tallinn. De asemenea, My Class " From Russia with Relativity (Ekaterina Eremenko, Germania, 2007) este un film ingenios: "regizoarea apare în faţa camerei şi-şi expune vederile ei ca realizator de film. Toţi regizorii buni au o ideologie. Nu poţi face un film bun fără o ideologie pasionată". Michael Yorke continuă cu comentarea filmelor de la secţiunea română: "Cele mai multe filme s-au ocupat de cultura ţărănească tradiţională. Trei dintre ele au fost chiar remarcabile: Constantin şi Elena (Andrei Dăscălescu, 2008), încet, delicat, în ritmul personajelor; The Funny Sisters (Bjorn Reinhardt, 2008) este despre puterea femeilor de a forma o comunitate; în ciuda tragediilor, pur şi simplu iubeşte lumea…; Drumul păsărilor (Klára Trencsényi, 2009) reprezintă o analiză profundă a sfîrşitului unei comunităţi de lipoveni din Delta Dunării, în care tradiţiile mor şi bătrînii ei ştiu că şi religia lor se va stinge. Motivul pentru care acesta a luat premiu la secţiunea