Rănitul dintre betoane

Publicat în Dilema Veche nr. 129 din 13 Iul 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Un amic stabilit de ceva vreme într-un orăşel belgian îmi scria, anul trecut, un e-mail, din care radia fericirea împlinirii: omul reuşise să-şi cumpere, în sfîrşit, o casă. Dar partea care m-a făcut invidios a lăsat-o spre mijlocul epistolei electronice; nu era o casă oarecare, ci un imobil vechi, de la mijlocul secolului al XIX-lea, cu o arhitectură deosebită, deşi destul de şubred. "Dar nu-i nimic, bătrîne - nota amicul -, am pus ceva bani deoparte şi abia aştept să încep lucrările de renovare. O parte dintre ele le voi face eu însumi, mai ales că la înlocuit acoperişul sau la zugrăvitul exterior am deja experienţă, de la casa părinţilor din Tîrgu-Jiu... Vreau să pun şi nişte geamuri noi, termopan, că ăştia care au stat înainte în casă ori au fost nişte nevolnici, ori le-a plăcut să simtă cum le intră vîntul în sufragerie pe la tocuri. Sînt putrede toate ferestrele şi uşile, îţi dai seama, au mai bine de o sută cincizeci de ani...!" Au trecut cîteva luni bune. Un al doilea e-mail de la el a ajuns zilele trecute, dar nici urmă de fericire printre literele înşirate în spaţiul poştei electronice. Doar mulţi nervi şi o listă lungă de înjurături tari, româneşti, care m-au convins că prietenul meu stabilit de ani mulţi pe meleaguri străine n-a uitat deloc limba română. Explicaţia: după ce s-a văzut proprietar, a aflat, cu uimire şi, apoi, cu disperare, că nu poate schimba mai nimic din arhitectura imobilului. Casa se încadra în categoria monumentelor istorice datorită vechimii ei, prin urmare, uşile, ferestrele, acoperişul, ba chiar şi zugrăveala exterioară nu puteau fi schimbate. Dar, desigur, piesele din lemn puteau fi restaurate. De curiozitate, amicul meu s-a interesat şi cam cît l-ar costa să angajeze restauratori pentru tocăria exterioară şi i-a venit rău: de aproape trei ori preţul plătit pentru întregul imobil! Nu ştiu cum se va încheia povestea lui. Probabil, va încerca să vîndă mai departe sau se va obişnui, în cele din urmă, cu şuieratul vîntului pe la tocuri. Dar, de cînd am primit ultimul e-mail belgian, am devenit mult mai atent la casele vechi din Bucureşti. M-am îngrozit. Nu-ţi trebuie decît puţin bun-simţ şi tot atîta simţ estetic pentru a observa sluţirea oraşului. Case superbe cîndva ţipă după ajutor, piatra şi cărămida din ele imploră lemnul să vină să le salveze de sub invazia-kitsch a termopanului alb sau a învelitorilor de tablă ieftină croite să aducă a acoperiş. Se construieşte în bătaie de joc. Lîngă imobile cîndva maiestuoase sau de o simplitate superbă, răsar anexe de plastic, cresc chioşcuri de tablă ori se construiesc monştri de beton şi sticlă. Din păcate, nu ne pasă. În cel mai bun dintre cazuri ne oprim puţin, oftăm, ne mirăm şi apoi trecem mai departe. Nu se întîmplă doar cu frumuseţile arhitecturale de acum o sută sau două sute de ani, rămase în picioare printr-o minune sau printr-un noroc. Indiferenţa e aceeaşi chiar şi atunci cînd trecem pe lîngă vilele-kitsch din Pipera sau pe lîngă vilele-sardele de lîngă Herăstrău. Ni se par fireşti. Le luăm ca pe un semn de reuşită, fără să mai cîntărim cît prost-gust încape între termopanele şi cărămizile lor. Iar ele rămîn pe loc sau cresc mai departe, ca o rană oribilă pe faţa oraşului, semn de purtare al timpurilor pe care le trăim.

Zizi și neantul jpeg
Alarme, sonerii, zgomote… – din alte vremi
Aproape vii, ceasurile ne umpleau singurătățile.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
#metoo? În România?! Să fim serioși!
Nu cred că există vreo femeie, cel puțin din generația mea, care să nu fi trecut măcar o dată în viață printr-o experiență de hărțuire sexuală
p 20 N  Steinhardt jpg
N. Steinhardt despre creștinismul firesc
Creștinismul devine un regim natural al vieții, un accent care însoțește gesturile cele mai mărunte ale cotidianului.
Polul jpg
Colonialism și misionarism
Reconcilierea dintre colonialism și misiunea creștină internațională este foarte complexă.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
A ajuns acasă rîzînd, a rîs toată noaptea și nu s-a oprit nici a doua zi (joi), nimic neputîndu-i pune capăt veseliei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
Cît de repede se petrecea totul, fără să analizezi, fără să-ți pui întrebări, fără să te gîndești la un viitor, erau ca niște fire care se înșiră, apoi se deșiră, ca o lumînare care se aprinde undeva în noapte, arde întîi viu, apoi mocnit și se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ştinţifică, devotament faţă de documentarea monumentelor şi a vieţii religioase care le-a modelat şi care s-a modelat, de-a lungul timpului, în jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul și Cartea cărților
Nu știu să se fi publicat la noi, pînă acum, o asemenea panoramă a edițiilor tipărite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian și în mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
În mulțime
Oamenii prezenți erau animați de entuziasm, dar de unul mai blînd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un bărbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plombă și a ajuns la urgență direct în operație, pentru că a înghițit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie levănțică iasomie trandafir jpeg
Oh salvie levănțică iasomie trandafir
La început, l-am întîlnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, în Amfiteatrul „Bălcescu“.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, „mici” bucurii
Bucuria trece dincolo de tine și o-mpărtășești, involuntar în general, și celorlalți.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile au fost proiectate – cum altfel? – pentru posteritate, dar ca o voce de dincolo de mormînt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mulți americani au murit înecați cu lăptuci decît mușcați de șerpi și de crocodili, combinat.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Speranța moare ultima?
Mereu m-am întrebat dacă speranța care poate aduce cu sine un soi de idealism în a privi lucrurile din jurul tău folosește într-adevăr la ceva.
O lume a poveștilor jpeg
O lume a poveștilor
Narativele care pot subjuga națiuni întregi nu sînt o invenție modernă – după cum afirmă psihiatrul Boris Cyrulnik, în cea mai recentă carte a sa, apărută luna trecută la editura Odile Jacob.
André Scrima: Ziua una şi a opta jpeg
André Scrima: Ziua una şi a opta
Lumina Paştilor: pe cea vizibilă în biserici şi pe străzi, ucrainenii nu şi-au putut-o îngădui; pe cea spirituală, religia patriarhului Kiril o insultă, o sufocă.
Theodor Pallady jpeg
Un Sisif în robă franciscană
Camus a fost doar martorul esențial al asprelor sale vremuri și, prin revolta contra absurdului, aproape un mărturisitor.
Zizi și neantul jpeg
Iarbă verde și obligativități
Avem tendința să ne complicăm puținele zile libere. Să le încadrăm în sisteme, să le tratăm ca pe unele de lucru în alt domeniu: cel al leisure-ului, al entertainment-ului.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Care ar fi playlist-ul ce v-ar alunga pe dumneavoastră de la o demonstrație?
Blocul, strada, etajul și apartamentul jpeg
Blocul, strada, etajul și apartamentul
În locul garajului a apărut un parc, la fel de lipsit de imaginație din punct de vedere urban ca și lamele de blocuri din spatele unității militare, dar care, cu zonele sale verzi, evoca peluza spălătoriei de steaguri.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce caută americanul în Europa?
Îmi dau seama că avem de toate aici, pe bătrînul nostru continent, micul nostru paradis terestru, că este (a fost... oare?) una dintre cele mai bune lumi posibile și că mi-ar trebui vreo cinci vieți ca să văd și să trăiesc tot.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.