Pre-lansare

Publicat în Dilema Veche nr. 96 din 17 Noi 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Aţi fost vreodată la o lansare de carte? Dacă n-aţi nimerit niciodată măcar în preajma unui asemenea eveniment, vă sfătuiesc s-o faceţi negreşit, fie şi numai de dragul comicului nebun sub care se derulează întreaga manifestare! Şi ca să înţelegeţi de unde atîta distracţie, permiteţi-mi să vă ofer cîteva ponturi. Nu vă aşezaţi în primele rînduri! Staţi undeva, într-un colţ al sălii dacă se poate, de unde să puteţi vedea şi autorul, şi vorbitorii, dar şi audienţa. Autorul are emoţii şi îl încearcă, de fiecare dată, o stare bizară, nemaiîntîlnită, de fîstîceală combinată cu sfială şi uimire. Se foieşte, rîde strîmb sau se încruntă privind în gol, încercînd să scape de zecile de perechi de ochi care par să-i supravegheze fiece mişcare. Fiţi siguri că nu aude mai nimic din cuvîntările celor veniţi să-i prezinte cartea! Cînd zîmbeşte chinuit s-ar putea să fie mai degrabă din cauza costumului în care nu se simte deloc bine, ori din cauza nodului de la cravată, mult prea strîns pentru căldura din spaţiul de lansare. Pentru că, să fie clar: la toate lansările de carte, indiferent de anotimpul în care au loc, e foarte cald, se strică instalaţia de aer condiţionat sau e spaţiul prea mic. În astfel de condiţii prima manifestare de simpatie, a celor prezenţi, faţă de volumul proaspăt ieşit de sub tipar este în strînsă legătură cu eficienţa lui pe post de substitut al unui evantai. Urmăriţi cu atenţie grimasele autorului în timpul discursurilor de prezentare! Veţi avea ocazia să constataţi că, de cele mai multe ori, şi el este uimit de sensurile şi interpretările pe care le-au descoperit primii lui cititori în sau printre rîndurile din carte. Cîteodată, mai ales dacă este vorba de un debut, orice laudă sau încurajare uşor exagerată are ca rezultat final o foială pe măsură a celui vizat care, probabil, ar da orice să se termine cît mai repede. Dar nu, în nici un caz! O lansare de carte durează, pentru că, la orice lansare de carte, invitaţii se simt obligaţi să depăşească şi timpul rezervat, şi tema de discuţie. Orice lansare de carte din România zilelor noastre este o bună ocazie pentru cei nevorbiţi să vorbească, iar pentru cei neîntrebaţi să întrebe. De multe ori, mai ales dacă este vorba de un personaj politic, se ajunge, invariabil, la pensii. Altfel, punctul de maxim l-am văzut atins la relansarea unei colecţii SF, în care discursul de prezentare a fost, de fapt, un laudatio al perioadei comuniste, în care "cartea de ficţiune a avut locul pe care-l merită, bla-bla, bla-bla, bla-bla...". Priviţi atent spre cei veniţi la lansare! Există, cu siguranţă, un colţ al rudelor şi al prietenilor. Părinţii, de obicei, sînt cel mai uşor de recunoscut. Au lacrimi în ochi şi li se pare că asistă la un moment înălţător, chiar dacă sînt singurii participanţi la debutul odraslei lor. Dacă nu se întîmplă aşa şi e vorba de un autor de succes sau de vreo vedetă de televiziune, veţi vedea negreşit zona admiratorilor. Oameni la patru ace, domnişoare aranjate ca pentru cununia civilă, toţi înarmaţi cu unul sau două volume, aşteptînd momentul zero, momentul autografelor. E momentul pentru care trebuie să faceţi efortul de a vă apropia de autor. Merită! Pentru că, indiferent despre ce fel de autor este vorba, unul cu imaginaţie bogată sau doar un biet scriitoraş, autografele sînt piatra de încercare. Proba de rezistenţă şi cea mai pură dovadă a eşuării în formule calculate şi limbaj de lemn. De la clasicele "cu prietenie", "cu sinceritate" sau "pentru X, în amintirea ori cu speranţa", pînă la micuţele texte pritocite cu zile întregi înainte de lansarea propriu-zisă, toate autografele scrise la repezeală nu fac nici cît o ceapă degerată. Sînt însă de un comic nebun, mai ales cînd se găsesc cîteva zeci de persoane care trec, brusc, printr-o simplă semnătură şi cîteva cuvinte, din categoria cititorilor, în categoria "prietenilor de suflet ai autorului". Sîmbăta viitoare voi lansa un nou volum de publicistică. Altfel spus, mi-am făcut-o cu mîna mea!

Cea mai bună parte din noi jpeg
Iubirea e testul pentru curaj
Cîteodată, îți dorești atît de mult unele lucruri încît, atunci cînd apar în viața ta, te temi că le-ai inventat chiar tu – credibil, pînă la ultimul detaliu.
Zizi și neantul jpeg
Stradale
Uneori, mai ales cînd e frumos afară, strada e pur și simplu bucurie. Te plimbi și te bucuri, fără să ai vreun motiv anume. Sau avîndu-le, de fapt, pe toate.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce șanse are copilul ăsta?
Probabil că vecina mea deduce doar că ne certăm și e îngrijorată din cauza asta.
E cool să postești jpeg
Simțire fără rațiune
„Azi, rețelele de socializare au impus emoția, în detrimentul rațiunii”
p 20 Minastirea Sfintul Mihail, Kiev WC jpg
Diferite diversităţi religioase
Întîlnirea religiilor cere, chiar mai intens decît politicul, cunoaşterea interlocutorului: cel din faţa ta şi Cel de deasupra tuturor.
Theodor Pallady jpeg
Religia în școală, o veche poveste
După mine, neîncrederea în autorități (partide politice, instituții publice, lideri) s-a transferat și în tabăra seculariștilor anticlericali.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
L-am rugat pe Siri (aplicația cu funcție de „asistent personal”) să-mi spună istoria controversatei aplicații TikTok.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Vreau să mai verific o dată
Încerc să îmi spun, cînd nu dorm de grija tuturor lucrurilor care ar putea merge prost, că este doar o încercare a minții, care vede pericole peste tot, de a mă proteja.
Zizi și neantul jpeg
Parcul Tineretului
Așa am început să ne apropriem teritoriul parcului, colțișor cu colțișor și tufiș cu tufiș, și să nu ne mai temem de el.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Am vrut să scriu
despre sărăcie, dar am scris despre cîrciumi și despre hipsteri
Oameni tineri, relaxați, care par să nu fi muncit o zi în viața lor sau în nici un caz o muncă din asta mai de duzină, numai treburi fine, intelectuale.
p 20 jpg
Sărăcia lucrurilor. Despre felul de a vedea al celor simpli
Cei simpli se află în posesia unui adevăr pe care îl știu și copiii încredințați de ocrotirea părintească: aceea că lumea, în absența lui Dumnezeu, este prea fragilă pentru a putea exista.
E cool să postești jpeg
Violența contra profesorilor
„Violența împotriva profesorilor este în creștere”, titra la sfîrșitul anului trecut și Tagesschau un articol despre un sondaj recent, potrivit căruia „Insultele, intimidarea și atacurile fizice împotriva profesorilor au ajuns să fie la ordinea zilei în multe școli din Germania”.
foto BTC DV bis jpeg
Latina la bacalaureat
Se poate începe cu pasul just și minimal al reintroducerii latinei ca materie de bacalaureat.
p 24 S  Voinescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cîndva în anii ’70, Coreea de Nord a făcut o comandă de o mie de mașini Volvo, pe care nu le-a plătit nici pînă azi. La fiecare șase luni, suedezii le reamintesc să facă plata.
Zizi și neantul jpeg
Mame și mama
Nu mi-a plăcut niciodată prea mult ziua de 8 Martie.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce film revedem astăzi?
Revizionările ne oferă confort emo­țio­nal, ne dau un sentiment de control asupra vieților noastre și ne conectează cu tre­cutul.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Scriitorul – o specie sălbatică
Am prieteni scriitori care îmi zic: lasă, bre, că scriem pentru generațiile viitoare!
p 20 WC jpg
Nimbul după Bizanţ
Ortodoxia ca model de societate – centrat pe viaţa în Biserică, pe liturghie şi monahism – a fost un model viabil în secolele post-bizantine.
Theodor Pallady jpeg
Paradisul învățaților din actuala patrie a deconstrucției
Războiul cultural declanșat în marja postmodernității a exacerbat contrastul ideologic dintre Epoca Luminilor, moștenitoare a Renașterii umaniste, și Evul Mediu obligatoriu „întunecat”.
p 24 I  Morosan jpg
Cu ochii-n 3,14
Fără cîini cu capul scos pe geamurile mașinilor din Florida – asta vrea să obțină o propunere de lege.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Dispariții
Mai toate cărțile de self-help sugerează să te porți cu oamenii ca și cînd i-ai vedea pentru ultima dată.
Zizi și neantul jpeg
Mărțișoare
Originale și înduioșătoare în hidoșenia lor. Ba, de destule ori, chiar în frumusețea lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Fricile mici, „fricuțele”, cum le-ar numi casiera de la supermarket
Am mai spus-o, mă consider un om fricos și îi admir pe cei care în diferite situații, de război, de epidemie de ciumă, de revoltă populară, de activism, dau dovadă de curaj.
E cool să postești jpeg
Micii răsfățați, marii neadaptați?
Copilul nu s-a lăsat înduplecat, continuîndu‑și injuriile și micile violențe, cu o atitudine de zbir, impunîndu-și, în cele din urmă, autoritatea și ronțăind ciocolata.

Adevarul.ro

image
Mituri despre nutriție, dărâmate de un specialist. Carnea nu face rău, pâinea nu îngrașă. Singurele alimente hipercalorice
Carnea nu ne face rău, la fel cum pâinea nu ne îngrașă. Măsura este însă totul, iar alimentele, oricât de sănătoase, nu pot face, singure, minuni în viața noastră, spune medicul nutriționist Laura Ene.
image
Crimă teribilă într-un sat din Buzău. Suspecți, trei copii care au vrut să-i fure bicicleta unui consătean de 81 de ani
Este o amplă anchetă în desfășurare, în localitatea Pogoanele, după ce un bătrân de 81 de ani a fost ucis cu brutalitate de trei copii. Aceștia l-au prins pe octogenar într-o vie, departe de sat, și l-au bătut pentru a-i fura bicicleta.
image
Cum a scăpat Macron de ceasul de lux într-un interviu. Gestul i-a înfuriat pe protestatari VIDEO
Emmanuel Macron a stârnit indignare, după ce la jumătatea unui interviu despre schimbările puternic contestate ale sistemului de pensii și-a scos de la mână ceasul de lux.

HIstoria.ro

image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.
image
Cauza morții lui Ludwig van Beethoven, dezvăluită de un studiu ADN / VIDEO
Examinarea unor mostre de ADN, extrase din câteva șuvițe de păr ale lui Ludwig van Beethoven, a dezvăluit cauza morții legendarului compozitor german.
image
Aventurile lui Landolfo Rufolo, un bancher medieval imaginat de Boccaccio
Deşi Landolfo este un personaj fictiv, numele familiei este cât se poate de real, Rufolo fiind, pe la 1280, una dintre cele mai bogate familii din sudul Italiei.