Pașaportul românesc, visul unei nopți de vară

Lina VDOVÎI
Publicat în Dilema Veche nr. 389 din 28 iulie - 3 august 2011
Pașaportul românesc, visul unei nopți de vară jpeg

Pe Ştefan cel Mare, bulevardul de promenadă al chişinăuenilor, împînzit de magazine care se vor cochete şi exclusiviste şi un McDonald’s mai popular decît în America profundă, nu e nimeni care să îţi vorbească atunci cînd întrebarea ta conţine cuvintele-cheie ale neliniştii tuturor basarabenilor din lume: România, Uniunea Europeană, dublă cetăţenie, Rusia şi comunism. Nimeni nu se va opri firesc pe stradă, cu o schiţă de zîmbet placid, şi-ţi va răspunde la salut fără a tresări nervos în momentul în care dai glas cuvintelor interzise. Volubilitatea care-l caracterizează pe fiecare moldovean şi care ia dimensiuni de neînchipuit mai cu seamă după cîteva păhărele de licori bahice se transformă instantaneu în reticenţă sau într-un „je ne sais quoi“ impasibil, dar explicabil. Poţi tu să fii întruchiparea perfectă a politeţii şi a amabilităţii, că dacă se produce declicul şi îţi scapă păsărica, aşteptatele răspunsuri vor avea forma unor alte întrebări: nu ştiu, nu-ţi pot spune, dar cine eşti şi de unde vii?

Prin urmare, sînt cîteva lecţii de însuşit înainte de a purcede la drum prin Chişinău sau oriunde în Moldova cu scopul de a chestiona în legătură cu cetăţenia română, pe care ştii că o primesc aproximativ 5000 de basarabeni anual. Trebuie să ştii că deşi populaţia este divizată în ceea ce priveşte opţiunile politice în două jumătăţi aproape egale, Legea cetăţeniei române nr. 21 din 1 martie 1991, care prevedea posibilitatea redobîndirii acesteia de către cetăţenii care au pierdut-o (art. 10), a creat premisele necesare pentru ca majoritatea să înceapă demersurile în acest sens. Este necesară doar anexarea la dosar a unei adeverinţe care să ateste faptul că localitatea de naştere a făcut parte din teritoriul României pînă în august 1940, dată pînă la care ruşii au colonizat ţinutul dintre Nistru şi Prut. Aşa se face că există un număr consistent de locuitori ai Republicii Moldova, obstinaţi vorbitori de limbă rusă şi fanatici nostalgici după comunism care, deşi n-au crezut niciodată în unitatea românească, ci, dimpotrivă, s-au opus feroce oricărei asocieri de această natură, călătoresc relaxaţi prin Uniunea Europeană afişînd, la nevoie, paşaportul românesc care trebuie să fie, mai nou, biometric. 

Iluzia  unei identităţi alternative 

Cetăţenia română este, în felul acesta, pentru populaţia din partea stîngă a Prutului, o adevărată mană cerească. De cele mai multe ori, în imaginaţia ţăranului cocîrjat, pentru care fiecare seară de vară caniculară, desprinsă parcă din romanele bucolice, este un prilej de visare, paşaportul românesc reprezintă biletul spre Europa, spre ţările mediteraneene unde, a auzit el, ar aduna în şase luni bani cît în doi ani dacă ar fi angajat în Moldova. Italia, Spania sau Portugalia sînt acele locuri pe care le-a văzut în fotografiile rudelor sau ale vecinilor, în casele lor renovate, în maşinile parcate în faţa porţilor de fier, chiar dacă una dintre roţi e înecată în vreo baltă noroioasă, în copiii năzbîtioşi, cu Internet pe telefoanele mobile, sau în gazoanele din burta curţilor, ultima fiţă importată din patriile adoptate. Iluzia bunăstării căpătate relativ facil este cea care îi adoarme şi îi trezeşte din somn în crucea dimineţii. 

Dar de la vis pînă la realitate e un drum lung, anevoios şi costisitor, care se suceşte şi se răsuceşte în curgerea lui. Pentru cei mai mulţi dintre basarabeni, acesta are distanţa dintre Chişinău şi Bucureşti şi durata celor cîţiva ani de expectativă covîrşitoare. Din 2000 încoace, din cauza numeroaselor modificări prin care a trecut Legea cetăţeniei române, „drumeţii“ au făcut popasuri fie la Biroul Cetăţenie din cadrul Ministerului Justiţiei, fie la Autoritatea Naţională a Cetăţeniei ori la instituţiile din Chişinău – Ambasada României sau Consulatul Român. Şi nu de puţine ori au fost nevoiţi să împrumute sau să caute pe sub saltele sume mari de bani fără de care numărul de kilometri dintre ei şi meleagurile cu măslini şi portocali ar fi rămas acelaşi. 

E mai bine totuşi decît să îşi îndese trei tricouri într-o boccea şi să treacă de controlul vamal împărţind puţinul oxigen dintr-un butoi de plastic cu alţi emigranţi ilegali. Aşa au început temerarii – cei care au tatonat calea. Apoi, basarabenii au început să adune maldăre de acte, certificate de naştere, adeverinţe, procuri, caziere şi declaraţii autentificate, în cozi infernale la Arhiva Naţională sau la Consulatul Român, şi au dat startul unei călătorii onirice, în care mirificul document este elementul esenţial, comun. 

Un român rătăcit în Moldova 

Puţini sînt cei pentru care avantajele redobîndirii cetăţeniei române contează semnificativ mai puţin decît recunoaşterea sau oficializarea, într-un fel, a apartenenţei la poporul român. Îi poţi număra pe degete pe moldovenii care tresar atunci cînd în România au loc proteste împotriva măsurilor de austeritate sau pe cei care se mai înduioşează la auzul unor cuvinte româneşti pronunţate corect şi lin. 

Iurie Colesnic este preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă în Agricultură din Republica Moldova. La cei 73 de ani ai săi este dîrz, senin ca un cer de vară, un pic haios, după unii, în convingerea sa nestrămutată că este român. Născut pe 28 iunie 1938: „nu am nici un dubiu că sînt român“. Ba chiar i se pare un abuz cînd este chestionat în această privinţă. „Eu nu înţeleg de ce unii oameni îşi mai pun această întrebare. E simplu ca «Bună ziua!».“ Şi zilele lui sînt bune, alunecă uşor din una în alta, locuieşte cu familia fiului său şi aplică tot soiul de proiecte aparent alambicate cu finanţare europeană în domeniul agriculturii. 

Despre procedura de redobîndire a cetăţeniei române a aflat de la rubedeniile sale din România. „Vreau să spun că peste Prut sînt foarte multe rude de-ale mele. Am un unchi profesor la Universitatea «Al. I. Cuza» din Iaşi, un alt unchi care e profesor la Academia Militară, mătuşi care au fost profesoare, mulţi verişori. De asemenea, un verişor care e profesor de fizică la liceu.“ Spre deosebire de mulţi conaţionali de-ai săi care au depus teancuri de acte doar pentru a-şi facilita accesul în statele cu salarii plătite în euro, bărbatul din faţa mea nu şi-a dorit decît să fie cît mai aproape de români. Cetăţenia, pentru el, e un soi de confirmare oficială a status-ului, de transpunere fizică a trăirilor sale patriotice, care au luat forma unui document: „a fost din orgoliu, pentru a demonstra celorlalţi că aceasta este adevărata mea naţionalitate“ – identitatea pierdută şi recuperată. 

Iurie Colesnic e un caz aparte în toată această poveste cu redobîndirea cetăţeniei, excepţia care a confirmat regula lungilor aşteptări, pentru că la el tevatura a durat, în mod neverosimil pentru ceilalţi, doar două săptămîni. A fost mai simplu decît a sperat. În două săptămîni, a primit confirmarea integrării în comunitatea românească şi, deşi a solicitat apoi, în ordinea firească a lucrurilor, paşaportul, actul în sine e doar „de formă“, de pus la păstrare într-un sertar, pentru că toate vizele domnului Colesnic sălăşluiesc între filele paşaportului albastru, moldovenesc.

„Noi nu sîntem ruşi  sau sovietici“ 

Pentru o imagine corectă, coerentă şi cît mai aproape de realitatea chinuitoare prinsă între anii 2002-2009 precum o gîză într-o pînză de păianjen, se impune însă menţionarea situaţiilor în care din momentul solicitării pînă la rostirea jurămîntului de credinţă s-au scurs alene, spre disperarea basarabenilor, şase sau chiar şapte ani. „Au fost cei mai grei ani, în care m-am agitat, am întrebat în toate părţile, am fost confuză şi neinformată“, povesteşte vădit emoţionată Stealina Gînga, o femeie de vîrsta a treia, micuţă, firavă şi cu voce subţire, care a depus dosarul în 2002 şi a jurat loialitate statului român în 2008. Argumentul ei se înscrie în seria declaraţiilor de patriotism franc: „Simţeam nevoia de a oficializa cumva legătura, identitatea mea, statutul de român. Eu aveam impresia că, primind cetăţenia română, lumea va înţelege mai uşor că aparţine poporului român şi se va întări oarecum această legătură dintre oamenii de pe cele două maluri ale Prutului. Credeam că dacă ruşii de aici, şi nu numai, vor vedea că sînt atîţia oameni care îşi doresc cetăţenia, atunci ne vor lăsa în pace. Parcă voiam să demonstrez cuiva că noi sîntem români, nu ruşi sau sovietici“. A ieşit de cîteva ori din ţară cu paşaportul românesc, dar zice că de fiecare dată cînd îl scoate din poşetă are un puseu de mîndrie, asemănător cu senzaţia unei victorii înţelese de foarte puţini. 

Bunăstarea e biometrică 

Adevăraţii norocoşi, cei care folosesc adjectivul „binecuvîntat“ în autocaracterizarea lor, sînt, în mod ironic, leneşii sau mai bine zis basarabenii cu răbdarea de fier. Ei au aşteptat cuminţi pînă în anul 2009, cînd procedura de acordare a cetăţeniei s-a simplificat considerabil, iar numărul lunilor care se scurgeau de la depunerea dosarului pînă la publicarea dovezii de cetăţenie a scăzut. Pentru Oxana Pascal, de pildă, asta a însemnat şapte luni, alături de Mihai Vîrlan şi mulţi alţi bursieri români care au început demersurile după fatidicul aprilie 2009. „În primul rînd, am avut posibilitatea de a mă informa corect de pe site-ul Ministerului Justiţiei, care conţine toate informaţiile necesare, de la numărul de cópii ale unor acte, pînă la programul de lucru al instituţiilor“, punctează Oxana, studentă în anul al II-lea la un master în Iaşi. Atît ea cît şi ceilalţi beneficiari ai burselor Guvernului român îşi doresc ferm să se stabilească în România. De-a lungul anilor de studii au înţeles că, deşi îi macină dorul de părinţii rămaşi singuri în Moldova să cultive hectarele de pămînt pîrjolit de soare, „aici e mult mai bine“. Salariile sînt mai mari, vacanţele parcă mai lungi şi oamenii, pentru mulţi dintre ei, mai ordonaţi şi mai zeloşi în ceea ce fac. 

Din schemă însă nu pot fi excluşi cetăţenii de altă naţionalitate decît cea moldovenească. În Republica Moldova există un număr considerabil de ruşi sau ucraineni care, deşi ştiu să bombăne doar două cuvinte în limba română, au fost printre primii care au format cozi la Consulatul Român din Chişinău sau la Secţia de Paşapoarte din Bucureşti şi se bucură în prezent de beneficiile celei de-a doua cetăţenii. Tamara Dogot are rădăcini ucrainene şi o română defectuoasă, dar amuzantă, care o face pe ea mai simpatică şi pe tine să chicoteşti uneori, involuntar. „Mi-a fost greu la Bucureşti, cînd am vrut să îmi iau paşaportul. Era un rumânaş acolo care îmi tot spune ceva de achitarea unor taxe la Trezorerie, iar am înţeles Frizerie. Şi căutam, nedumerită, dar dornică de a respecta legea, o frizerie.“ Cu ajutorul unor basarabeni vorbitori de limbă română şi rusă a ajuns, în final, la destinaţia corectă. A rămas însă surprinsă de comportamentul şi atitudinea funcţionarilor români, care i-au explicat „cu multă răbdare“ toţi paşii. „Rumânaşii sînt buni“ a fost concluzia. Şi e de înţeles, avînd în vedere faptul că a călătorit de nenumărate ori în Italia, la fiul ei, cetăţean cu acte româneşti provenite pe linie parentală. Ajungi să-i dai dreptate după ce-i auzi justificarea. „Voiam să ieşim eu şi copilul meu afară. Păi, de ce să stăm aici, în Moldova, ca într-o cutie de conservă?“ Bună întrebare. 

Tamara Dogot face parte dintr-o categorie impunătoare ca număr de locuitori ai Republicii Moldova cu cetăţenie dublă. Deşi sensibil şi gingaş, adevărul nu poate fi ocolit sau ignorat: interesul economic primează indubitabil în majoritatea cazurilor de redobîndire a cetăţeniei. Abia apoi vin romanticii cu aspiraţii unificatoare. Undeva în lume, nişte politicieni europeni şi jurnalişti francezi cîrtesc, Traian Băsescu e criticat tot mai mult, dar în Republica Moldova, calea spre obţinerea cetăţeniei curge în tihna ei şerpuitoare. Duminicile, bătrînii în continuare se îndreaptă cătinel spre biserică, unde aprind lumînări cu smerenie şi suspină după nepoţii aflaţi în Italia, Spania, Portugalia.

Lina Vdovîi este şef de departament la Opinia veche, Iaşi, şi stagiar la Fundaţia Soros România în cadrul programului „Migrants in the Spotlight: Training and Capacity Building for Media Representatives and Students“. Reportajul a fost realizat prin intermediul Fundaţiei Soros România, în cadrul proiectului „Sprijin pentru agenda europeană a Republicii Moldova»“, implementat în perioada aprilie-octombrie 2011.

Ce acte sunt necesare pentru procedura de radiere a unui autovehicul  jpg
Ce acte sunt necesare pentru procedura de radiere a unui autovehicul?
Radierea unui autovehicul din circulație poate părea un proces complicat, dar, dacă ai toate documentele pregătite și urmezi pașii necesari, totul devine mult mai simplu.
featured image jpg
Minimalismul, o alegere de viață pentru tot mai multe persoane împlinite pe plan profesional
A avea puține bunuri materiale și a efectua puține cheltuieli era în trecut caracteristic doar persoanelor cu venituri modeste.
Vechea dilema optimizare SEO vs  PPC sau AMBELE jpg
Vechea dilema: optimizare SEO vs. PPC sau AMBELE?
În lumea marketingului digital, dezbaterea dintre optimizarea pentru motoarele de căutare (SEO) și publicitatea plătită per click (PPC) a fost întotdeauna un subiect fierbinte.
industrie jpg
Curiozități mai puțin știute despre gudron și industriile în care se folosește
Gudronul este o substanță cu o paletă largă de aplicații industriale. Acesta nu este o substanță unică, ci un amestec complex de mii de compuși chimici, inclusiv hidrocarburi aromatice, fenoli și alte substanțe organice.
Cei care nu invata din istorie, sunt sortiti sa o repete  3 carti pe care trebuie neaparat sa le citesti jpg
Cei care nu învață din istorie sunt sortiţi să o repete. 3 cărți pe care trebuie neapărat să le citești
Dacă vrei să înțelegi mai bine evoluția poporului și a culturii din care faci parte, atunci e bine să explorezi cărțile de istorie specifice.
reducerea timpului petrecut in trafic este o prioritate pentru tine jpg
Reducerea timpului petrecut în trafic este o prioritate pentru tine?
Dacă te deplasezi frecvent cu autoturismul și ai realizat faptul că, din cauza aglomerației rutiere, ai ajuns să petreci foarte mult timp în trafic.
ceai cuisoare (1) jpg
Cum se prepară și când este recomandat ceaiul de cuișoare?
Ceaiul de cuișoare este o băutură aromată și benefică pentru sănătate, apreciată pentru proprietățile sale antibacteriene, antiinflamatoare și antioxidante.
ce pantofi sa alegi pentru city break jpg
Cele mai potrivite modele de pantofi pentru un city-break
Te gândești la un city-break? Ah, ce bine! Oricine adoră să exploreze noi orașe, să meargă pe străzi necunoscute și să descopere un colț de lume plin de istorie, cultură și viață urbană.
Champions League  cea mai valoroasă competiție de fotbal intercluburi din Europa  dilemaveche betting jpg
Champions League: cea mai valoroasă competiție de fotbal intercluburi din Europa
Champions League reprezintă apogeul fotbalului european intercluburi, fiind locul unde cele mai bune echipe de pe continent își dispută supremația.
Cum să îți amenajezi casa eficient și cu buget redus  sfaturi și idei practice jpg
Cum să îți amenajezi casa eficient și cu buget redus: sfaturi și idei practice
Amenajarea locuinței poate fi o provocare atunci când încerci să menții un echilibru între estetică, funcționalitate și costuri.
DilemaVeche (2) (4) jpg
Chanel, moștenirea unui brand care a revoluționat eleganța
Toată lumea a auzit despre acest nume faimos în industria modei, un simbol atemporal al rafinamentului și inovației în modă.
telefoane jpeg
Există o piață a telefoanelor folosite de vânzare. Vrei să afli despre ce e vorba?
Te-ai gândit vreodată că ar exista pentru telefonul tău folosit un loc unde ar putea să fie pus la vânzare? Ai mai multe telefoane vechi care stau degeaba prin sertarele biroului de acasă?
usa de garaj alexiana group 3 jpg
Știai că poți găsi uși de garaj la prețuri avantajoase pentru bugetul tău?
Pentru cine își dorește mai multă protecție pentru mașina personală, în garaj, există soluții prietenoase cu bugetul.
relaxare rapida jpg
5 metode de relaxare imediate pentru oamenii activi care au puțin timp liber la dispoziție
Într-o lume agitată, în care timpul este un lux, găsirea unor metode rapide de relaxare devine esențială pentru menținerea echilibrului mental și fizic.
featured image jpg
Sigla echipei de fotbal Athletic Bilbao, sculptată pe o biserică din secolul al XIII-lea
Când te gândești la biserici, te aștepți să vezi în special icoane ale unor sfinți. În unele situații, poți găsi și imagini cu principalii oameni care au contribuit financiar la construcția respectivei biserici.
austin ban 0fjGQmYCRW8 unsplash jpg
Cadouri care creează amintiri - Experiențe speciale pentru femeile din viața ta
Căutarea cadoului perfect pentru femeile dragi din viața ta poate fi o provocare, mai ales atunci când vrei să alegi ceva cu adevărat special.
sala jocuri de noroc bloc jpg
Sălile de jocuri de noroc ar putea fi interzise la parterul blocurilor
Deputatul PNL Gigel-Sorinel Știrbu a depus pentru dezbatere un proiect de lege care vizează interzicerea sălilor de jocuri de noroc de la parterul blocurilor.
images 3bb810f70db5ec2934571f9ff1639e40 jpg
Alegerea materialelor și a mobilierului la un preț accesibil
Unul dintre cei mai importanți pași în amenajarea casei este selecția materialelor și a mobilierului.
people 1355500 1280 jpg
Cum creează sporturile legături puternice și prietenii durabile între bărbați
Sportul este mai mult decât o competiție. Este un limbaj universal care unește oameni din medii diferite. Pe teren, în tribune și online, bărbații găsesc un spațiu pentru a-și exprima emoțiile și pentru a se conecta cu ceilalți.
1738689539 lCrT jpg
Metode de ameliorare a durerii pentru inflamația nervilor
Inflamația nervilor, cunoscută și sub numele de nevrită sau nevralgie, poate provoca dureri severe care reduc semnificativ calitatea vieții.
3572599055782af8afa491e98137681c (1) jpg
Cum să îți menții nivelul de energie ridicat după vârsta de 40 ani
După vârsta de 40 de ani, mulți oameni experimentează o scădere a nivelului de energie din cauza schimbărilor naturale ale corpului, cum ar fi scăderea masei musculare, schimbările hormonale și un metabolism mai lent.
cat costa o coroana dentara i ce factori influen eaza pre ul jpg
Cât costă o coroană dentară și ce factori influențează prețul?
O coroană dentară este una dintre cele mai frecvent utilizate soluții stomatologice pentru restaurarea unui dinte deteriorat. Costul acesteia variază foarte mult în funcție de materialul folosit, tehnologia de producție și experiența medicului stomatolog.
avocat legalro 2 png
6 motive pentru care ar trebui să alegi un avocat local
Când vine vorba de probleme juridice, alegerea unui avocat potrivit este esențială. Una dintre cele mai bune decizii pe care le poți lua este să colaborezi cu un avocat local.
termosemineu dolinex 3 png
Avantajele unui termoșemineu pe peleți și cum să faci cea mai bună alegere
Căldura confortabilă a unui termoșemineu pe peleți nu este doar un răsfăț, ci și o soluție eficientă și sustenabilă pentru încălzirea locuinței.

Parteneri

beach 3417900 1280 jpg
La munte sau la mare? Care este cea mai scumpă stațiune pentru minivacanța de 1 mai. Ce spun turiștii: „Cred că prețurile sunt cam mari pentru...”
În doar câteva zile începe adevărata distracție – vacanţa de 1 Mai. Deşi, în mod obișnuit, românii aleg litoralul pentru această minivacanţă, există şi turişti care preferă liniştea muntelui. Totuşi, o vacanţă în Poiana Braşov este mult mai scumpă decât una în Mamaia.
image png
Un poliţist francez a murit într-o altercație la Paris. Era în timpul său liber și petrecuse într-un bar
Un poliţist care se afla în afara serviciului a murit duminică dimineaţa în urma unei altercaţii în faţa unui bar în care a petrecut seara.
Virus FOTO Shutterstock
Inteligența Artificială, folosită pentru găsirea unor tratamente împotriva unor virusuri periculoase transmise de la lilieci
Inteligenţa artificială (AI) a fost folosită de oamenii de știință pentru a descoperi posibile tratamente împotriva unor virusuri periculoase transmise de la animale.
Semipalatinsk, foto Shutterstock jpg
Locul unde au avut loc 450 de explozii nucleare. I se mai spune și „Lacul Atomic”, iar radiațiile de acolo au provocat boli grave în rândul localnicilor
În Kazahstan se află unul dintre cele mai periculoase locuri de pe planetă, Lacul Chagan, cunoscut și ca „Lacul Atomic”. În această zonă, în perioada Uniunii Sovietice, au avut loc nu mai puțin de 450 de explozii nucleare, atât la suprafață, cât și în subteran.
traian basescu foto facebook / basescu
Traian Băsescu anunță că „diaspora poate face preşedinţi”. Cum îi explică premierului Ciolacu episodul „furtului alegerilor” la Paris în 2009
Fostul preşedinte Traian Băsescu afirmă, duminică după-amiază, că ”diaspora face preşedinţi”, precizând că, în 2009, a câştigat alegerile cu votul masiv al românilor din afara ţării, nu prin furt, aşa cum l-a acuzat Marcel Ciolacu.
mormantul papei francisc   foto FB marcel farcas jpg
Un român din Marea Britanie și mama sa, primii care i-au adus un omagiu Papei Francisc, la mormânt
Cei doi sunt primele persoane care s-au așezat la coadă, duminică-dimineață, 27 aprilie 2025, pentru a-i aduce Papei Francisc un omagiu la mormântul din biserica Santa Maria Maggiore.
image png
Bărbatul suspectat de uciderea unui general rus într-o explozie lângă Moscova, inculpat pentru terorism
Bărbatul suspectat de uciderea unui general rus, vineri, în explozia unui automobil în apropiere de Moscova a fost inculpat pentru ”act terorist”, a indicat duminică, într-un comunicat, Comitetul de anchetă.
Gerard Pique, Clara Chia, Instagram jpg
Gerard Pique s-a despărțit de Clara Chia, femeia pentru care a renunțat la Shakira? Reacția apropiaților: „Obosiți de zvonuri...”
Gerard Piqué și Clara Chia sunt din nou în atenția presei, după apariția zvonurilor despre o posibilă despărțire. O jurnalistă susține că relația care a făcut-o pe Shakira să sufere ar fi ajuns la final, după ce fostul fotbalist ar fi fost surprins în Miami alături de o roșcată.
O scrisoare în care Napoleon spunea că “va arunca Kremlinul în aer”, vândută la licitaţie cu 187 500 de euro jpeg
Suma obținută la licitație pentru o scrisoarea a lui Napoleon. Ce scria în epistolă despre arestarea Papei Pius al VII-lea
O scrisoare în care Napoleon îşi exprima dezaprobarea faţă de arestarea Papei Pius al VII-lea, după ce a ordonat-o, a fost vândută duminică, 27 aprilie, la licitaţie, într-un oraș din Franța.