Oamenii de la marginea bordurii

Dana FODOR MATEESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 517 din 9-15 ianuarie 2014
Oamenii de la marginea bordurii jpeg

Trec pe lîngă noi pe stradă, pe mulţi îi vedem zilnic şi, de multe ori, întoarcem capul, de scîrbă, de milă şi de revoltă. Unii s-au mutat definitiv într-o lume paralelă cu a noastră, iar trupurile lor roiesc haotic prin oraş, goale în interior ca nişte ouă fără conţinut. În alţii mai licăreşte un dram de conştienţă şi poţi purta un dialog aproape normal cu ei. Dar nu pentru multă vreme...

PETman

De oarecare vreme, şi-au făcut apariţia prin Bucureşti nişte vehicule ciudate, care se tîrăsc la marginea carosabilului, ca nişte melci uriaşi. Plase de rafie, pîntecoase, umplute pînă la refuz cu sticle din plastic, sînt cocoţate pe nişte rable de cărucioare şi trase de oameni mărunţi, cocoşaţi, prost îmbrăcaţi, murdari şi bolnavi.

Colectarea deşeurilor din plastic e o nouă sursă de venit, care aduce pîinea pe masă celor mai nevoiaşi dintre români. Sînt „PETmen-ii“ Bucureştiului. I-am botezat astfel pentru că ei trăiesc datorită plasticului strîns de pe străzi. De la depărtare, seamănă şi cu nişte dirijabile sau cocoane de viermi de mătase. Noaptea, unele au cîte o lanternă chioară sau o lampă cu gaz, atîrnate în spate, pentru atenţionarea şoferilor.

Zilnic, PETmen-ii răscolesc tomberoanele, subsolurile blocurilor, merg în zonele cu restaurante şi terase, caută în pubelele din parcuri. Plasticul a devenit, pentru ei, un ideal. O şansă. Găsesc sticle pe stradă – au ce mînca. Nu găsesc – rabdă. Visează PET-uri multe, sticle de bere la trei litri, de apă plată, goale. Mediul înconjurător le este recunoscător, pentru că amărîţii curăţă străzile aşa cum peştii-sanitari strîng murdăriile de pe fundul apei. Între ei şi angajaţii salubrităţii e un război feroce. Dacă trec ăia înaintea lor e jale. Nu mai lasă nimic. Noroc că lumea aruncă, tot aruncă…

Un PETman adevărat simte de la distanţă mirosul plasticului şi, într-o fracţiune de secundă, printr-o mişcare acrobatică de adevărat atlet, reuşeşte să se arunce cu capul în jos într-un tomberon, lăsîndu-şi, pentru siguranţă, un singur picior afară. Apoi, el se extrage singur din tomberon, delicat, folosindu-şi acelaşi membru.

Ziua de lucru a unui PETman începe de cum se crapă zorile. Pînă la prînz, reuşeşte să scoată dopurile cîtorva sute de recipiente, pe care apoi le striveşte şi le balotează în plasa cît o cisternă. Urmează drumul către centrul de colectare. Pentru fiecare kilogram de material plastic, PETman-ul încasează 90 de bani. E mult? E puţin? „Mie-mi ajunge“, zice Gică, PETman de Militari. „Îmi iau o pîine, ceva de băut, o conservă d-aci dă la magazin. Mă dăscurc. Matale n-ai ceva dă plastic pîn maşină? Orice. Fă-ţi pomană!“

Gică e slab şi zice că are TBC. Scuipă mereu ceva roz şi tuşeşte lugubru. Un monstru nevăzut îi roade plămînii pe dinăuntru. Mîinile, prea mari în comparaţie cu trupul pirpiriu, ştiu să adulmece ca nişte cîini plasticul pitit bine printre gunoaie. PETman-Gică are în fiecare deget un nas de căţel, care miroase de la o poştă PET-urile: „Vedeţi deştile astea? E cele mai dăştepte dîn lume. Ele mă ajută să găsesc plasticu’. Are simţu’ PET-tului în ele“, explică Gică, în timp ce-şi pupă fiecare falangă în parte.

Lupta e aprigă. PETmen-ii sînt mulţi în Bucureşti. Îşi scot ochii şi se scuipă pentru un rest de plastic. Se pîndesc unii pe alţii. Aia e zona lui X, cealaltă e zona lui Z. Nu respecţi legea PETmen-ilor? Poţi plăti şi cu viaţa. Ăştia sînt în stare să-şi ia glicemia pe cuţit pentru o sticluţă goală de suc!

PETman-Gică e din Vaslui. Are 34 de ani, dar arată, săracul, de 50. I-au căzut şi dinţii, ochii-s vîrîţi în cap, mîinile îi tremură şi e plin de bube la gură, care sîngerează atunci cînd rîde. Herpes simplex! Pe frunte e plin de cicatrici. A trăit prin orfelinate, a făcut şi niţică şcoală, îi plăcea tare mult să citească poveşti. La 16 ani, a venit la Bucureşti. Cîte n-a îndurat el! În viaţa lui chinuită e şi o femeie. Fireşte, o PETwoman. O iubeşte de nu mai poate! Amîndoi au locuit numai în case din carton sau ghene de bloc. „Nina mai mătură pă la blocuri sau îi ajută p-ăia dîn piaţă“, zice PETman. „Iarna e greu. Vara mai merge. Cîteodată, cînd mi-e rău, se duce ea în locu’ meu la strîns dă plastic. Da’ ea nu ştie unde să caute, aşa ca mine. N-are simţu’ PET-ului!“

Gică e un adevărat talent la găsirea sticlelor din plastic. Cu ochii închişi le dibuieşte. „Totu’ vine dă la deşte“, zice expert. „Acolo e localizat talentu’ meu! Ştiu dă la depărtare dacă într-un tomberon găsesc PET-uri. Pun pariu pă 10 lei.“

Şi odată îl văd că se afundă, bîldîbîc, în gunoaiele dintr-o ladă pusă la marginea trotuarului. Intră în resturile menajere ca-n apă, dă din mîini, înoată, scotoceşte, rîcîie cu ghearele printre pamperşi, coji de cartofi, hîrtii şi tot felul de mizerii. Bagă capul. Dispare. Din Gică se mai vede doar un crac. Containerul cu împuţiciuni e gata să-l înghită. Cască o gură mare şi începe să-l mestece lacom pe bietul PETman. Dar nu! Meseriaşul e mai tare. Victorie! Iese viu şi nevătămat. Plin de jeg pe faţă şi pe piept, dar cu două sticle de Cola la jumătate. „Ţi-am zis?! Iete-le! Scoate banii! Am cîştigat pariu’!“

Îi dau 10 lei şi ne despărţim. PETman-Gică e fericit. Se îndepărtează încet, încet. Şi, de la depărtare, nu-mi dau seama bine dacă vine sau pleacă…

Matematica străzii

„Bă, boule, radical din 121 e unşpe, băăă, dă cîte ori să-ţi mai explic, că mă-nnebuneşti? Ia creionu’ şi scrie!“
Un bărbos plin de jeg, dar cu sclipiri de inteligenţă în priviri stă pe o grămadă de lemne şi dăscăleşte o mînă de aurolaci cu pungile lipite de gură. Boturile lor sînt argintii de parcă s-ar fi dat cu fard de pleoape. Nu e o lecţie obişnuită de matematică. „Profesorul“ se plimbă printre ei. Pare beat. Ţine în mîini culegerea de probleme a lui Grigore Gheba, ruptă, cu foile ferfeniţă. Cu ea îi mai păleşte, din cînd în cînd, pe „loaze“ în moalele capului. „Elevii“ lui, copii ai străzii între 6 şi 14 ani, ameţiţi de aurolac şi de foame, se chinuie să înţeleagă radicalii. La ce le-or folosi?

Bărbatul a fost cam recalcitrant la început şi puţin i-a lipsit să-mi cîrpească şi mie una cu Gheba peste ceafă. Dar după ce-a primit cadou ţigări şi o jumate de rachiu, s-a îmblînzit ca un miel. Povestea lui? Film, nu alta! Recunoaşte că băutura l-a adus în halul în care este. Are 60 de ani. Cel puţin aşa crede. Fără casă, fără buletin, fără nimic. De 12 ani e pe străzi.

„Io-s de fel din Brăila, de la Panait Istrati. Mi-a plăcut matematica de mic, dom’le. A fost prima mea iubire, prima mea amantă. Am intrat la facultate imediat după liceu. Noaptea, colegii mei de cameră, că stăteam la cămin, făceau prostii pe sub pătură, dar eu aveam la piept cartea de matematică. Apoi m-am îndrăgostit de Mara. Aaaaah, Mara, Mara! Era în anul II la Limbi Străine, făcea engleză şi italiană. Frumoasă ca o zînă! Din cauza ei mi-am distrus viaţa. Tot universul mi l-a întors pe dos. Şi ştii de ce? Am găsit-o într-o zi cu un coleg d-al meu de cameră, dom’le, în patu’ meu. În cearşafurile mele, trimise de mămica, spălate şi apretate de mîinile ei! Atunci, mi-au venit toţi dracii! Ce cauţi, fă, curvo, în aşternutu’ meu? În patu’ în care ai fost aseară cu mine? Şi jap, jap!, i-am tras două peste gură. Pe Gică l-am bătut măr, i-am spart şi arcada. A fost mare scandal, au vrut să mă exmatriculeze, făceam ca un nebun. Se prăbuşise lumea peste mine. Apoi m-am luat de băutură.“

În timp ce povesteşte, trage vîrtos din rachiu şi fumează lacom, muşcînd cu dinţii din ţigară. Scuipă elegant într-o parte, peste ţestele unor puşti sărmani, duşi cu mintea pe alte planete. Se aude o ambulanţă cum zbiară. Cineva e la necaz.

„Auzi, doamnă, stai să-ţi mai zic. Nu m-au exmatriculat, m-au iertat, da’ m-au mutat la alt cămin. Cînd mi-am dat lucrarea de licenţă, eram niţel beat. Nu ştiu cum am luat examenele, da’ le-am luat. Am devenit profesor de matematică.“

Mîinile care îi tremurau la început, ca lovite de Parkinson, încep să se calmeze uşor. Ochii i se îneacă în ape tulburi, în care plutesc ecuaţii de gradul 3 şi tangente de x.

Dom’ profesor mai zice că a fost şi însurat, la un moment dat, a avut şi-un copil, a predat şi la o şcoală generală din Braşov. Sătulă de scandal, de un pat gol, de matematică şi de alcool, soţia a divorţat. Casa i-a revenit ei şi copilului. N-au mai vrut să ştie de el. Era o ruşine. Şi bărbatul a ajuns pe drumuri. De atunci, dom’ profesor s-a prăbuşit definitiv. A plecat din oraşul de sub Tîmpa şi s-a aciuat în Bucureşti. Are o soră în cartierul Militari, căreia îi mai cere bani, dar rar, să nu-l prindă cumnatu-său, că-i rupe ţurloaiele. „Al dracu’ de mitocan, eu l-am făcut om şi acum mi-a interzis să calc în casa soră-mii. Cînd a venit în Bucureşti, taman din Rădăuţi, a stat trei zile cu gura căscată. Nu mai văzuse oameni încălţaţi cu pantofi, decît în filme, la Casa de Cultură.“

Beţia e o stare de spirit pentru el. Cînd i se înmoaie picioarele, adoarme pe unde nimereşte. Nu-l mai interesează nimic. Acum, după atîţia ani, rîde cînd îşi aduce aminte de trecut. Pare fericit, aşa, printre aurolaci. Nici nu vrea altceva. Perna lui e… culegerea de probleme a lui Gheba, la care ţine ca la o icoană.

Cică, într-o zi, au venit nişte reprezentanţi ai unui ONG şi i-au adus de mîncare şi haine. I-a fost ruşine să le spună că el a lucrat în învăţămînt. „Nu vreau mila nimănui. Că nu e nimeni vinovat din cauză că eu sînt aşa cum sînt. Mă descurc. Mănînc din cînd în cînd şi mă chinui să-i învăţ p-ăştia să facă socoteli, că nu merg la şcoală. Deh, obişnuinţa!“

Omul e bucuros că s-a împrietenit cu aurolacii. Ei îi mai ţin de urît. Unii habar n-aveau să scrie. Tot el i-a învăţat, între două sticle de otravă şi un chiştoc de ţigară găsit pe jos. Copiii sînt fericiţi că reuşesc să silabisească reclamele de pe bulevard şi că pot face socoteli. „Doamnă, io ştiu încă toate fomulele, după atîţia ani. Poţi să mă verifici. Ia zi, îţi aminteşti care e produsul sumei prin diferenţă? (a + b) ( a – b ) = a? – b?. Sau pătratul unui binom, adică (a + b)? = a? + 2ab + b?. Ce zici? Am memorie? Aaam!“ Şi gîl, gîl, gîl, mai trage o înghiţitură de alcool.

Binoame? Algebră? Întotdeauna mi-a fost groază de ele, dar acum îmi sînt simpatice. Datorită lui.
Plec. Şi tristă, şi buimacă. Îl privesc de la depărtare. Profesorul stă în mijlocul copiilor şi mîrîie ceva. Apoi, cu un glas teatral, zice:
– Ia să-mi spună mie acu’, cine ştie cît e radical din 625, că-i dau o ţigară bună.
Şi dintr-odată începe să plouă... 

Dana Fodor Mateescu este jurnalistă.

imagine principala jpg
De la filmele clasice cu scene de cazinou la sloturi online care împrumută teme și efecte cinematografice
Casino (1995), Rain Man (1988), Ocean's Eleven (2001), Casino Royale (2006) și The Hangover (2009) sunt doar câteva dintre producțiile de cinema celebre care au prezentat scene emblematice din sectorul cazinourilor.
alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.

Parteneri

Avion la sol
Alertă cu bombă într-un avion Ryanair, în Tenerife. Aeronava a fost evacuată de urgență
Un avion Ryanair, în care se aflau numeroși turiști, a fost evacuat de urgență pe aeroportul Tenerife Sud, din Insulele Canare, în urma unei amenințări cu bombă. Polițiștii spanioli au verificat aeronava și au stabilit că alarma a fost falsă.
seism jpeg
Pericolul unui nou cutremur după seismul din Vrancea. Ce înseamnă „dubletul seismic” și cât de des apare
Cutremurul de 5,7 grade produs în zona Vrancea, unul dintre cele mai importante seisme înregistrate în România în ultimii ani, a readus în atenție riscul producerii unor noi mișcări tectonice puternice. Se poate repeta un astfel de eveniment la doar câteva ore distanță?
image png
Scutierii au năvălit peste ultrașii români la Bosnia–România. Scene violente în tribune. Cine a provocat scandalul
Finalul partidei de la Zenica a fost umbrit de incidente tensionate în tribune, unde suporterii români au avut parte de momente dificile.
interior avion foto airlines travel jpeg
Copil de 7 ani, uitat în avion de propria familie. Pilotul a alertat turnul de control: „Avem o situație destul de inedită”
Un incident neobișnuit a avut loc pe Aeroportul Internațional Salgado Filho din Porto Alegre, Brazilia, unde un copil în vârstă de aproximativ 7 ani a fost uitat la bordul unui avion după ce familia sa a coborât din aeronavă.
gabriela cristea (2) jpg
ploi vijelii si grindina in jumatate de tara meteorologii au emis cod galben si anunta o schimbare radicala a vremii 999200 webp
Val de furtuni puternice în Europa. În unele regiuni ar putea ploua într-o săptămână cât în câteva luni. Cum va fi afectată România
Europa se confruntă cu un episod de vreme severă, caracterizat prin furtuni succesive, ploi torențiale și rafale puternice de vânt.
Russell Brand jpg
Russell Brand riscă să fie transferat într-un penitenciar mai dur. Actorul ar putea pierde privilegiile din închisoare sau dreptul la vizite
Russell Brand ar putea pierde regimul de detenție mai permisiv de care beneficiază în prezent, în urma unei anchete declanșate de mesajul video în care a negat acuzațiile pentru care a fost condamnat.
image png
Ce să NU faci în timpul unui cutremur. Tudor Ciuhodaru avertizează asupra unei greșeli fatale. Orașul unde un seism major ar putea provoca peste 3.400 de victime
Medicul Tudor Ciuhodaru a publicat un ghid de comportament în caz de cutremur, după seismul de 5,7 grade produs în noaptea de marți spre miercuri în zona Vrancea și a atras atenția asupra vulnerabilităților existente în marile orașe.
Camera Deputatilor FB jpg
George Simion și Oana Țoiu, schimb dur de replici în Parlament. Acuzații despre Rusia și dronele din România
Dezbaterile din Parlament pe tema securității în Marea Neagră s-au transformat într-un schimb de replici între reprezentanții USR și AUR, după ce deputata SOS Verginia Vedinaș a contestat descrierea regiunii drept „cea mai periculoasă din lume”.