O viaţă

Publicat în Dilema Veche nr. 91 din 13 Oct 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

"Îl împuşcam, dom'le, nici nu stăteam la discuţie! Hai, poate nu-i trăgeam în cap, trăgeam la picioare, da' de împuşcat, tot îl împuşcam, aşa, să se înveţe minte şi alţii, ce caută noaptea în casa mea?!" După voce, aş zice că e o femeie în jur de şaizeci de ani. Dar, pe parcursul desfăşurării emisiunii, constat - la început, cu surprindere, apoi, cu un început de teamă - că, atunci cînd vine vorba de împuşcat hoţii, sîntem, cel puţin la nivel declarativ, un popor de puşcaşi cu sînge rece. "Ia gîndiţi-vă că vă treziţi noaptea cu unu' în curte sau în casă... Ce, vreţi să ziceţi că nu trageţi?", mă interoghează, scurt, un ascultător de "România în direct" din Focşani. Trag aer în piept şi răspund nu, lăsîndu-l, preţ de două secunde, fără replică. Nu mă crede. "Ei, nu trageţi... trageţi, că proprietatea e sfîntă, ce caută în casa altuia?!" După o jumătate de oră de emisiune, bilanţul părerilor e înfricoşător: douăzeci de români anunţă că ar apăsa pe trăgaci, fără nici o emoţie, şi numai unul singur se declară categoric împotriva unei asemenea practici. Desigur, o emisiune radio n-are valoarea unui sondaj de opinie. Dar am curajul să pariez că o cercetare sociologică avînd ca temă reacţia românului înarmat în faţa hoţului prins în casă la furat ar arăta cam la fel: în numele proprietăţii sfinte, cei mai mulţi dintre compatrioţi n-ar sta prea mult pe gînduri înainte de a apăsa pe trăgaci. Ce înseamnă asta? În primul rînd, mi-e cît se poate de clar că românii anului 2005 nu mai au - în cazul în care au avut vreodată! - nici o legătură cu filosofia de viaţă a baciului moldovean din Mioriţa . Resemnarea şi seninătatea în faţa morţii sînt poveşti de adormit copiii. Trăim avînd în minte, asemenea tuturor pămîntenilor din ţările în care se manifestă hegemonia culturii cinematografice americane, imaginea eroului înarmat, pus pe făcut dreptate. O viaţă de om? Un nimic, la cîte vieţi se iau în numele legii şi ordinii în filmele cu Bruce Willis (vezi Sin City!) sau Schwarzenegger! Un hoţ prins la furat? Şi recidivist? În ochii opiniei publice viaţa lui nu contează, hoţul trebuie să moară, el n-are şanse de îndreptare. Verdictul e clar. Orice încercare de a manifesta compasiune sau împotrivire în faţa măsurilor radicale te poate transforma, rapid, într-un individ bizar, aparţinător al acelei minorităţi pentru care viaţa e mai importantă decît dreptatea. Refuzînd să împuşti hoţul, intri în categoria celor care se opun războiului din Irak sau bombardării Iugoslaviei. Ţie îţi pasă că mor oameni, cînd mult mai important şi, probabil, cel mai important ar fi să-ţi pese dacă se face sau nu dreptate. Restul sînt detalii, schije nesemnificative, pagube colaterale. Nu apăr hoţii şi nici nu mi-e indiferent dacă într-un colţ de lume se batjocoreşte legea. Dar a lua viaţa cuiva ar trebui să rămînă o decizie grea, aproape imposibilă. Uşurinţa cu care unii dintre noi se imaginează apăsînd pe trăgaci, în numele legii, mă face să constat că trăim vremuri sălbatice, fără discernămînt. Absenţi de la slujba de duminică, risipiţi în alergarea dementă după foloase materiale, ajungem să ignorăm şi să dispreţuim viaţa împărţind lumea din jur în alb şi negru, în buni şi răi, fără alte criterii decît cele însuşite din filme, show-uri cu sclipici şi jurnale de ştiri. În asemenea condiţii, nu-i de mirare că iertarea e din ce în ce mai greu de dobîndit, iar şansa de îndreptare, chiar şi a unui hoţ recidivist, nu face nici măcar obiectul unei sumare reflecţii. Tuturor celor care ar pune mîna pe armă, trăgînd fără să clipească în hoţi, le propun să-şi închipuie, pentru o secundă, propriul copil prins la furat mere din curtea vecinului.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.
image png
Piața Romană
Fetele de 20 de ani de acum nu-și mai pierd vremea în astfel de bodegi.
image png
Zgomotul și furia
Drept urmare, există mai multe metode tradiționale de a riposta unui vecin zgomotos.
image png
Cîteva note despre agapa creștină
Evident că nimeni, mîncînd laolaltă, nu stătea să filosofeze. Eram însă alături de Domnul.
p 20 Arik Ascherman WC jpg
Traumă şi discernămînt
Dar, în ciuda singurătăţii şi a primejdiilor acum mult mai aspre, rabinul îşi continuă patrularea, nu părăseşte paza.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Într-un supermarket, la raionul de alimente exotice, am descoperit mămăliga ambalată în vid, „gata preparată”.
image png
Lumi fragile
Am perceput „schimbul de scrisori”, formulare care în curînd va trece și ea într-o arhivă a limbii, ca pe un fel de apel la memorie.
image png
Frig și acasă
Cert e că, în ciuda condițiilor aparent vitrege, m-am simțit acasă acolo.
image png

Adevarul.ro

image
Imagini spectaculoase de pe Transapuseana, cel mai scump drum din ţară. Primul tronson este aproape gata VIDEO
Primul tronson din drumul de 78 de kilometri, care face legătura între Aiud (Autostrada A10) şi zona Bucium – Abrud (DN 74), va fi recepționat în decembrie.
image
Schimbarea la față a Bisericii Ortodoxe Române: Aprobarea Sfintei Mucenițe Anticorupția
Sfântul Sinod a făcut publice măsurile pe care le ia pentru a combate corupția din cadrul Bisericii Ortodoxe. Preoții nu vor mai putea solicita și primi donații decât dacă acestea sunt de un real folos unităţilor bisericeşti, iar cei care vor fi prinși cu mită riscă excluderea din BOR.
image
Cât se pierde dintr-un porc viu după tăiere: Prețul real al unui kilogram de carne
Porcii „în viu” se vând cu prețuri cuprinse între 15 și chiar 25 lei/kg, însă puțini știu că după tăiere se pierde un procent uriaș din greutate, ceea ce face ca prețul să fie mult mai mare.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic