Mitul mass-media

Publicat în Dilema Veche nr. 154 din 19 Ian 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Discu┼úiile despre libertatea presei dureaz─â de ani mul┼úi ┼či comport─â nuan┼ú─âri tehnice, dar mai ales filosofice. Ceea ce ├«mi doresc ├«ns─â cu orice pre┼ú este s─â ie┼čim din ipocrizie. A r─âm├«ne prizonierii unui mit narcotizant despre libertatea presei ├«nseamn─â a tr─âi ├«n bra┼úele unei minciuni gogonate. Asta vrem? Dac─â asta vrem, e simplu: ne a┼čez─âm ├«n fa┼úa televizorului sau a paginii de ziar ┼či ├«nghi┼úim ├«n continuare pseudoinforma┼úiile livrate de mass-media. Dar, ├«n acest caz, n-ar trebui s─â ne mire ┼či nici s─â ne enerveze diferen┼úele enorme dintre ceea ce se ├«nt├«mpl─â ├«n lumea real─â ┼či ceea ce ne furnizeaz─â sub form─â de realitate mediat─â ecranul televizorului sau pagina tip─ârit─â a ziarului. Alternativa o reprezint─â consumul ra┼úional de media. Din p─âcate, nu e o alternativ─â u┼čor de accesat ┼či nici u┼čor de acceptat. Apari┼úia televiziunii ne-a demonstrat c─â oamenii prefer─â s─â se uite la orice altceva dec├«t unul la cel─âlalt. Dincolo de ironia amar─â cuprins─â ├«n aceast─â fraz─â, iese la iveal─â un adev─âr dureros: mass-media a devenit o industrie alienant─â capabil─â s─â produc─â o ruptur─â teribil─â ├«ntre ceea ce se ├«nt├«mpl─â cu adev─ârat ┼či ceea ce ni se spune c─â s-a ├«nt├«mplat. Pe de alt─â parte, dezvoltarea tehnicilor de cercetare ┼či marketing media a permis celor ce fixeaz─â ast─âzi politica editorial─â a mijloacelor de informare ├«n mas─â s─â stabileasc─â aproape cu exactitate ce vrea ┼či ce a┼čteapt─â marele public. Sun─â excelent, nu-i a┼ča? Ziare, radiouri ┼či televiziuni din care po┼úi afla doar ceea ce te intereseaz─â! O lume media perfect─â! ┼×i atunci, dac─â a┼ča se ├«nt├«mpl─â, de unde marea dezam─âgire a publicului fa┼ú─â de calitatea majorit─â┼úii produselor mass-media furnizate ast─âzi? Un consumator de droguri nu devine dependent imediat. ├Äncepe, de obicei, cu droguri u┼čoare: tutun, alcool, cannabis, marijuana, metadon─â, opium, ha┼či┼č. Pe m─âsur─â ce organismul ├«┼či ridic─â nivelul de toleran┼ú─â, cresc dozele ┼či, mai apoi, se schimb─â categoria halucinogenelor. Drogurile u┼čoare s├«nt ├«nlocuite de cocain─â sau heroin─â. Dependen┼úa devine major─â ┼či, de cele mai multe ori, mortal─â. Produsele media livrate ast─âzi marelui public seam─ân─â ├«n bun─â parte cu drogurile. ├Än marea lor majoritate, pseudoinforma┼úiile care ┼úin prima pagin─â a ziarelor sau ├«nregistreaz─â audien┼úe record la televiziune s├«nt alc─âtuite dup─â o re┼úet─â atent─â, menit─â s─â creeze dependen┼ú─â: ele furnizeaz─â experien┼úe vizuale la limita oniricului, ├«ndemn├«nd la emo┼úie, visare sau amuzament. Succesul telenovelelor sau al tabloidelor poate fi explicat ├«n bun─â m─âsur─â prin aceast─â evadare din realitate sau prin exhibarea unor fragmente de realitate decupate atent dup─â atributul determinant al neobi┼čnuitului. Nu vedem, nu auzim ┼či nu citim ├«n media ceea ce am avea nevoie, ci ceea ce ne place. S├«ntem ├«ntr-un moment ├«n care, parafraz├«nd spusa lui John Bogart, buton─âm telecomanda sau r─âsfoim taraba cu ziare, ├«n c─âutarea c├«inilor mu┼čca┼úi de oameni. ┼×i, ├«mping├«nd parafraza mai departe, nu ne mai intereseaz─â cum am putea s─â ne ferim de mu┼čc─âtura c├«inelui.

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate c─â mai mult dec├«t plimbarea ├«n sine conta acel ÔÇ×├«mpreun─âÔÇŁ.
p 19 jpg
Cultul virginit─â╚Ťii
Ideea c─â virginitatea fizic─â atest─â puritatea ╚Öi inocen╚Ťa dep─â╚Öe╚Öte grani╚Ťele religioase, devenind un construct social ╚Öi ipocrit prin care unei femei i se anuleaz─â calit─â╚Ťile morale ├«n favoarea celor fizice, ajung├«nd s─â fie pre╚Ťuit─â mai degrab─â integritatea trupului dec├«t mintea ╚Öi sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale cre╚Ötinismului dovedesc o rela╚Ťie ├«ncordat─â pe care Sfin╚Ťii P─ârin╚Ťi o ├«ntre╚Ťineau cu r├«sul.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit ├«n bog─â╚Ťia ╚Öi autenticitatea sa ├«n ultimul secol, Origen revine de fiecare dat─â ├«n aten╚Ťia cititorilor cu o ├«nnoit─â putere de atrac╚Ťie.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Gala╚Ťi, o candidat─â a fost surprins─â ├«n timp ce ├«ncerca s─â fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani ╚Öi era absolvent─â a unui liceu particular, la frecven┼ú─â redus─â.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de produc╚Ťie a noilor cartiere, Jacobs ├«i opune observa╚Ťia direct─â ╚Öi studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vie╚Ťii urbane.
Zizi și neantul jpeg
Ro╚Ťi ╚Öi vremuri
Trebuia s─â m─ân├«nci nu ╚Ötiu c├«╚Ťi ani numai iaurt ╚Öi s─â economise╚Öti, s─â pui bani la CEC ca s─â-╚Ťi po╚Ťi cump─âra o Dacie.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
├Än Aix zilele de var─â se mi╚Öc─â ├«n ritm de melc, par nesf├«r╚Öite, exact ca acelea din vacan╚Ťele copil─âriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informa╚Ťiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al modera╚Ťiei
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
Dup─â ce, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«n urm─â, doi lei au ├«ncercat zadarnic s─â evadeze din gr─âdina zoologic─â din R─âd─âu╚Ťi, un ╚Öarpe mai norocos a p─âtruns ├«n Spitalul Or─â╚Öenesc din Bal╚Ö.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ─âsta era hazul vacan╚Ťei: ├«mpletirea ciudat─â de pofte concrete ╚Öi vis─âri abstracte. Figurau, cu toatele, ├«ntr-un meniu pestri╚Ť ╚Öi cu preten╚Ťii.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Vacan╚Ťe de alt─âdat─â
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi sup─ârat pe mine?
Ca s─â nu ÔÇ×supereÔÇŁ aceast─â societate, foarte multe femei ajung s─â fie prizoniere ale unor prejudec─â╚Ťi pe care ╚Öi le autoinduc, perpetu├«ndu-le, uit├«nd de cele mai multe ori de ele ├«nsele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci c├«nd am ├«ntrev─âzut c├«teva adev─âruri esen╚Ťiale este dureros s─â sim╚Ťim c─â, ├«n m─âsura ├«n care vrem s─â le comunic─âm oamenilor, ele cap─ât─â limitele noastre, impurit─â╚Ťile noastre, degrad├«ndu-se ├«n func╚Ťie de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din Bucure╚Öti a fost pus─â sub control judiciar, fiind b─ânuit─â de s─âv├«r╚Öirea infrac╚Ťiunii de ├«n╚Öel─âciune prin vr─âjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emo╚Ťionante descrieri de arhitectur─â din literatura universal─â este tabloul creionat de Edgar Allan Poe ├«n debutul nuvelei ÔÇ×Pr─âbu╚Öirea casei UsherÔÇŁ.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Cum e s─â pleci ├«n vacan╚Ť─â bolnav ╚Öi complet epuizat
N-am mai fost ├«ntr-o vacan╚Ť─â par╚Ťial din cauza pandemiei, ├«ns─â mai mult din cauza faptului c─â nu mi-am mai permis o vacan╚Ť─â.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De cur├«nd, la Ierusalim au izbucnit din nou ÔÇô dar c├«nd au ├«ncetat? ÔÇô tensiunile pe esplanada Cupolei St├«ncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de c─âr╚Ťi din c─âr╚Ťile altor autori: circula╚Ťia bibliografic─â prin notele de subsol asigur─â ventila╚Ťia academic─â din care se compune tradi╚Ťia intelectual─â a oric─ârei societ─â╚Ťi moderne.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.