„Mai mult decît o palmă“

Publicat în Dilema Veche nr. 521 din 6-12 februarie 2014
„Mai mult decît o palmă“ jpeg

- interviu cu Camelia PROCA, director executiv al ALEG, Eniko GALL, psiholog, şi Irina COSTACHE, membră a Consiliului Director -

„Nici n-a bătut-o, i-a dat doar o palmă!“ – am întîlnit îndeajuns de multe ori această sintagmă ca să ajung să mă întreb ce înseamnă, pentru unii oameni, violenţa domestică. Căutînd un răspuns la Asociaţia pentru Libertate şi Egalitate de Gen, din Sibiu, o asociaţie ale cărei programe sînt dedicate acestei probleme, am aflat, printre multe altele, de la Camelia Proca, directorul executiv al ALEG, că violenţa de gen înseamnă „mai mult decît o palmă“ şi că în România mai sînt încă destule de făcut pînă cînd lucrurile să se schimbe. Eniko Gall şi Irina Costache, din cadrul aceleiaşi asociaţii, au fost anul trecut în Islanda, prin Programul de finanţare „Fondul ONG“, gestionat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, dorind să înveţe de la specialişti în domeniu cum poţi schimba mentalităţi. Amîndouă mi-au povestit, într-un interviu, cum egalitatea de gen porneşte, de fapt, de la nivel politic şi că, uneori, victimele violenţei de gen îşi fac curaj, după ani de zile, să vorbească despre experienţele lor.  

Care este situaţia violenţei de gen în România? Mai sînt cazuri în care femeile sînt bătute de către soţii lor, aproape zilnic?

Camelia Proca: Violenţa de gen afectează o femeie din trei, cel puţin o dată în viaţă. Este media incidentelor din ţara noastră, dar şi din alte ţări europene, potrivit studiului „Estimări globale şi regionale privind violenţa împotriva femeii: Prevalenţa şi efectele asupra sănătăţii legate de violenţa din partea unui partener intim şi violenţa sexuală din partea unui nonpartener“, realizat în iunie 2013 de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Cazurile de violenţă în familie sînt, în continuare, numeroase, iar o dovadă a acestui fapt o reprezintă solicitările de emitere a unui ordin de protecţie prin judecătorii, ordin care este principalul instrument legal de protecţie aflat la îndemîna victimelor. Un studiu realizat la nivel naţional, în perioada mai 2012 – septembrie 2013, arată că au fost înregistrate 2453 de cereri de emitere a ordinului de protecţie. În 87% dintre judecătoriile din ţară au fost depuse astfel de cereri, ceea ce înseamnă că fenomenul este răspîndit în România. În 26% dintre ordinele de protecţie emise, judecătorii au considerat că violenţa era prea gravă, pentru ca agresorul să rămînă în locuinţă, şi stabileau evacuarea.

Cînd vorbim de violenţa de gen, la ce grupuri ne referim? Sînt şi bărbaţii incluşi în categoria celor abuzaţi? 

Violenţa de gen afectează preponderent fetele şi femeile, ele găsindu-se cel mai adesea într-o postură vulnerabilă. Asta nu înseamnă că bărbaţii nu pot fi victime şi că nu pot beneficia de protecţia legii. Bărbaţii reprezintă aproximativ 10% dintre victimele violenţei domestice, în acest moment. Marea majoritate a ordinelor de protecţie din România sînt însă depuse de femei. Există grupuri cu o vulnerabilitate peste medie, cum sînt fetele din centrele de plasament, fetele şi femeile migrante, cu dizabilităţi, din zone de conflict armat sau aparţinînd unor grupuri minoritare. Şi în rîndul bărbaţilor există grupuri mai vulnerabile la abuz: tinerii, bărbaţi aparţinînd unor minorităţi sexuale sau rasiale, în general cei care nu corespund definiţiilor stereotipale existente în rîndul majorităţii, definiţii despre ce înseamnă a fi un bărbat „adevărat“.

Care credeţi că ar fi factorii care generează violenţa de gen în România?  

Irina Costache: Principala cauză a violenţei de gen, atît în România, cît şi în lume, are legătură cu inegalitatea dintre femei şi bărbaţi. Prin diferite mecanisme – culturale, economice, politice –, femeile sînt constant definite şi modelate ca fiinţe/persoane/obiecte/instrumente subordonate bărbaţilor. Bărbaţii învaţă de tineri că agresivitatea şi dominarea sînt reţete care asigură succesul, în timp ce pentru femei, să aibă un trup frumos, să fie plăcute şi să îngrijească de alţii sînt elemente definitorii ale feminităţii. Inegalitatea de gen (construcţiile învăţate de timpuriu despre ce înseamnă să fii femeie şi ce înseamnă masculinitatea care aduce succes) este cauza de bază a violenţei aupra femeilor, însă o cauză care, deşi e adînc înrădăcinată în societate, poate fi schimbată. În plus, violenţa se perpetuează cînd este tolerată şi cînd nu este pedepsită eficient prin lege. Ne-am obişnuit să ne prefacem că nu vedem ce se întîmplă lîngă noi! Nu reacţionăm în autobuz cînd o fată e pipăită de un necunoscut, sau cînd auzim un conflict domestic între vecini. O problemă şi mai delicată priveşte atitudinea autorităţilor (inclusiv a poliţiei) privind victimele unor forme de violenţă de gen. Cazurile lor sînt de multe ori considerate minore, amînate, ca şi cum acolo unde e vorba de bătaie, viol, hărţuire, se speră că părţile se vor împăca sau cel puţin îşi vor continua conflictul tot în privat şi departe de autorităţi. Ceea ce nu se înţelege este că violenţa de gen implică de multe ori acte de agresiune între persoane apropiate – acte care destructurează legături de familie, iar victimele au un grad de vulnerabilitate ridicat – sînt dependente de agresor, sînt cunoscute agresorului (cel care te agresează îţi ştie rutina zilnică, ştie unde să te găsească oricînd).  

Spuneţi-ne cîteva cuvinte despre Stigamot. Care a fost motivul pentru care aţi ales parteneriatul cu ei?

Stigamot e o organizaţie feministă care se ocupă de problema violenţei sexuale. La casa cu acoperiş roşu din Reykjavik, lucrează 9 femei psiholog, specializate în consilierea supravieţuitoarelor abuzului sexual. Anual, consiliază aproximativ 600 de persoane, prin şedinţe individuale şi prin grupuri de sprijin (self-help groups). Dintre cei care se adresează asociaţiei, mai mult de trei sferturi au fost persoane agresate sexual pînă la vîrsta de 18 ani, însă, din diferite motive, la momentul abuzului nu au anunţat poliţia. Practic, la Stigamot se adresează în principal supravieţuitoare adulte, care caută să depăşească traumele psihologice produse de abuz. Stigamot reprezintă, în acelaşi timp, vocea victimelor violenţei, în relaţia cu autorităţile. Am fost impresionate de expertiza profesională privind consilierea victimelor abuzului sexual, cît şi de modalităţile îndrăzneţe şi inovative de comunicare şi advocacy pe tema violenţei de gen. Aveam de ales dintre Norvegia, Islanda şi Liechtestein, cele trei ţări donatoare ale Programului „Fondul ONG“ în România. Islanda a fost alegerea perfectă. Pare, în ochii multora, un paradis al drepturilor femeilor, care, pînă de curînd, a fost condus de Jóhanna Siguroardóttir, în calitate de premier, declarat feministă şi votată pentru că şi-a asumat public egalitatea de gen ca prioritate politică. Ne-am dus, deci, să învăţăm despre prevenirea şi combaterea violenţei de gen, de la una dintre cele mai apreciate surse.  

Vorbind despre prevenirea şi combaterea violenţei de gen, ce v-a impresionat cel mai mult cînd aţi fost în Islanda?

De la Stigamot am aflat cît este de important să lucrezi împreună cu legiuitori responsabili, care au deschiderea de a coopta profesionişti în echipele lor de lucru. Gúdrun Jónsdóttir, preşedinta organizaţiei, ne-a prezentat cum a reuşit să argumenteze diferite proiecte legislative şi să obţină includerea unei membre Stigamot în echipa Ministerului de Interne, care se ocupă, printre altele, cu traficul de persoane. Gúdrun a ţinut să ne arate şi fisurile paradisului feminist islandez, precum diferenţa semnificativă dintre veniturile femeilor şi cele ale bărbaţilor, rata mare a violenţei sexuale, lipsa de interes a autorităţilor pentru implementarea unor legi ce incriminează cererea în prostituţie. Un alt lucru care ne-a atras atenţia sînt temele legate de drepturile femeilor în media. În ziarul pentru turiştii străini era un articol amplu, documentat – şi chiar de pe poziţii feministe –, despre adăposturi pentru victimele violenţei de gen, în contextul viitoarelor predicţii bugetare. Ne-a frapat faptul că drepturile femeilor nu sînt considerate o curiozitate, o trivia retrogradă, ca în România, ci fac parte dintr-un limbaj comun, un subiect de discuţie firesc.

Din ce aţi văzut în Islanda, care credeţi că ar putea fi metodele aplicabile şi în România?  

Eniko Gall: Cu ajutorul granturilor SEE, celor norvegiene şi a „Fondului ONG“, care încurajează parteneriatele cu organizaţiile din Norvegia, Islanda şi Liechtenstein, sperăm să colaborăm cu Stigamot şi să aducem din Islanda expertiza lor în domeniul violenţei sexuale. Am vrea să beneficiem de expertiza lor atît în ceea ce priveşte oferirea de servicii specializate (inclusiv replicarea metodei grupurilor de sprijin şi a unor campanii de informare şi prevenire adresate adolescenţilor), cît şi să întărim capacitatea de advocacy a organizaţiilor din România, pe acest subiect.

Ce urmează să faceţi mai departe prin asociaţie, în acest sens?

Camelia Proca: ALEG continuă să aibă ca prioritate prevenirea violenţei de gen, prin programe de informare şi educaţie adresate în special tinerilor, printre care şi Festivalul Egalităţii de Gen, o campanie anuală de conştientizare şi educare a tinerilor despre violenţa de gen, prin metode de educaţie nonformală, precum biblioteca vie, ateliere teatru-forum şi activităţi stradale. O altă arie prioritară pentru noi o reprezintă violenţa sexuală, abordată încă deficitar în politicile publice implementate în România, sub influenţa prejudecăţilor legate de blamarea victimei. În parteneriat cu asociaţia Stigamot, ALEG şi-a propus să implementeze atît proiecte de dezvoltare de servicii sociale, cît şi de întărire a sectorului ONG. În urma vizitei în Islanda, am scris un proiect pentru „Fondul ONG“, prin care, împreună cu încă 9 organizaţii nonguvernamentale, vom dezvolta strategii comune de abordare a violenţei sexuale şi de mobilizare publică, pentru a asigura protecţia împotriva acestui fenomen. 

a consemnat Vera ULARU

Foto: ALEG

imagine principala jpg
De la filmele clasice cu scene de cazinou la sloturi online care împrumută teme și efecte cinematografice
Casino (1995), Rain Man (1988), Ocean's Eleven (2001), Casino Royale (2006) și The Hangover (2009) sunt doar câteva dintre producțiile de cinema celebre care au prezentat scene emblematice din sectorul cazinourilor.
alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.

Parteneri

image png
Scutierii au năvălit peste ultrașii români la Bosnia–România. Scene violente în tribune. Cine a provocat scandalul
Finalul partidei de la Zenica a fost umbrit de incidente tensionate în tribune, unde suporterii români au avut parte de momente dificile.
interior avion foto airlines travel jpeg
Copil de 7 ani, uitat în avion de propria familie. Pilotul a alertat turnul de control: „Avem o situație destul de inedită”
Un incident neobișnuit a avut loc pe Aeroportul Internațional Salgado Filho din Porto Alegre, Brazilia, unde un copil în vârstă de aproximativ 7 ani a fost uitat la bordul unui avion după ce familia sa a coborât din aeronavă.
gabriela cristea (2) jpg
ploi vijelii si grindina in jumatate de tara meteorologii au emis cod galben si anunta o schimbare radicala a vremii 999200 webp
Val de furtuni puternice în Europa. În unele regiuni ar putea ploua într-o săptămână cât în câteva luni. Cum va fi afectată România
Europa se confruntă cu un episod de vreme severă, caracterizat prin furtuni succesive, ploi torențiale și rafale puternice de vânt.
Russell Brand jpg
Russell Brand riscă să fie transferat într-un penitenciar mai dur. Actorul ar putea pierde privilegiile din închisoare sau dreptul la vizite
Russell Brand ar putea pierde regimul de detenție mai permisiv de care beneficiază în prezent, în urma unei anchete declanșate de mesajul video în care a negat acuzațiile pentru care a fost condamnat.
image png
Ce să NU faci în timpul unui cutremur. Tudor Ciuhodaru avertizează asupra unei greșeli fatale. Orașul unde un seism major ar putea provoca peste 3.400 de victime
Medicul Tudor Ciuhodaru a publicat un ghid de comportament în caz de cutremur, după seismul de 5,7 grade produs în noaptea de marți spre miercuri în zona Vrancea și a atras atenția asupra vulnerabilităților existente în marile orașe.
Camera Deputatilor FB jpg
George Simion și Oana Țoiu, schimb dur de replici în Parlament. Acuzații despre Rusia și dronele din România
Dezbaterile din Parlament pe tema securității în Marea Neagră s-au transformat într-un schimb de replici între reprezentanții USR și AUR, după ce deputata SOS Verginia Vedinaș a contestat descrierea regiunii drept „cea mai periculoasă din lume”.
image png
Gabriela Cristea „s-a luptat” cu o rețetă asiatică acasă. Cum i-au ieșit noodles-urile cu ciuperci chinezești și legume: „Nu m-am lăsat”
Gabriela Cristea le-a arătat urmăritorilor săi din mediul online una dintre cele mai recente provocări culinare pe care și-a propus-o. Vedeta a pregătit o porție generoasă de noodles cu legume, ciuperci chinezești și sosuri asiatice, recunoscând încă de la început că nu era sigură pe ea.
banner cutremur 2 jpg
Vedeta care a făcut atac de panică, la cutremur: „Am zis că mor!” Cum s-a resimțit în Constanța și în Tulcea: „Se mișcau dulapurile”
Vedeta care a făcut atac de panică, la cutremur: „Am zis că mor!” Cum s-a resimțit în Constanța și în Tulcea. Raluca Blejușcă, solista trupei Angels: „Se mișcau dulapurile”