La rockotecă: subcultură, comunitate şi spaţii identitare

Ionuţ ROŞCA, Andrei DECU
Publicat în Dilema Veche nr. 364 din 3 - 9 februarie 2011
La rockotecă: subcultură, comunitate şi spaţii identitare jpeg

Subcultura: un preludiu muzical

Am început să ascult rock în clasa a IV-a, după ce am primit de ziua mea o compilaţie best of heavy-metal. Ştiam foarte bine că toţi rockerii sînt nişte satanişti dubioşi, dar, după cîteva săptămîni, n-am mai rezistat şi i-am dat play obiectului care îmi ameninţa sufletul cu pieirea. După ce am ascultat Living on the Edge de la Aerosmith, toţi sfinţii nu m-au mai putut convinge că ceva care suna atît de bine putea să fie produsul satanei.  

Povestioara asta trebuie să legitimeze: sînt rocker bătrîn şi nimic din ceea ce ţine de rock nu îmi este străin. Există şi alţii care ascultă muzici dubioase pe care nu le înţeleg. Nu sufăr punkiştii, hip-hoperii sînt fake, de manele nici nu vreau să vorbesc. Nu îi cunosc pe toţi, dar pot să-i recunosc cînd îi văd pe stradă. Sînt prezenţi în mintea mea ca nişte categorii bine definite şi mă aştept ca toţi oamenii ăştia să se cunoască între ei, să aibă complicităţi şi coduri ascunse care mie îmi sînt străine şi de care încerc să mă diferenţiez.   

Acesta este frame of mind-ul cu care am început terenul pentru secţiunea de subculturi a „Cartografierii Sociale a Bucureştiului“, o cercetare derulată de SNSPA în 2010, care a încercat să surprindă aspecte semnificative ale mediului urban bucureştean: de la bucătărie etnică la viaţă de noapte, devianţă şi anomie.  

Subculturile apar ca urmare a interacţiunilor unor actori cu probleme de adaptare similare, pentru care nu există o soluţie comună. Într-un mod similar, Dick Hebdige înţelege subcultura ca un grup de actori cu norme şi valori comune apărute ca o reacţie de rezistenţă simbolică la factori structurali şi exprimată indirect prin stil (haine, postură, argou), înţeles într-o relaţie de omologie directă cu semnificaţiile contestate şi cu sensurile revendicate de către membrii subculturii. Subcultura are o funcţie de protest, de contracultură. Vorbesc prin hainele mele – spunea Umberto Eco – şi, dacă îmbrăcămintea devine un vehicul simbolic al sinelui social, atunci interpretarea acestor simboluri poate vorbi despre sinele însuşi.

Hell bent for leather

Prima vizită a apărut în urma unui impuls de moment. Purtam pantalonii trei sferturi cu pătrăţele colorate, cu care merg pe bicicletă, un tricou alb şi o şapcă pe cap.  Am mers singur în club şi primul lucru care m-a surprins a fost faptul că nu recunoşteam pe nimeni. Erau doar feţe noi, mai tinere decît m-aş fi aşteptat, şi a fost una din puţinele dăţi în care m-am simţit în plus într-un astfel de loc. Numai haine negre, bocanci, pantaloni de piele, tricouri cu formaţii; uitasem cît de ciudat arată lucrurile astea cînd stai pe margine. Toată lumea părea să facă parte din filmul ăla, mai puţin eu. Muzica era dată ca de obicei tare… foarte tare şi puţinele încercări de a ţipa scopul vizitei mele în urechea unuia sau a altuia s-au terminat cu un zîmbet politicos.  M-am simţit exclus dintr-un peisaj omogen. Faptul că oamenii respectivi nu „ştiau de unde să mă ia“ şi modul stingher în care mă comportam pentru că simţeam că nu sînt îmbrăcat cum trebuie au contribuit în egală măsură la insuccesul primei vizite în teren, deci funcţia de includere/excludere a hainelor nu poate fi negată: „Nu mi-aş imagina că un unu’ cu tricou De Puta Madre cu sclipici sau vreo pisi pe tocuri ar avea treabă cu muzica asta şi cu ce se-ntîmplă aici.“ (B., 19 ani)

Hainele joacă un rol de includere/excludere, dar sînt o suprafaţă de contact la care se poate renunţa cu uşurinţă în stabilirea relaţiei cu alteritatea cînd, de obicei, sînt invocate criterii care nu pot fi falsificate: ce simţi, ce ştii, ce faci: „Tre să ştii şi nişte muzică, frate! Dacă te văd în club cu tricou’ Marduk pe tine pe care l-ai cumpărat din piaţă pentru că avea pentagrame şi scheleţi, da’ cînd se bagă o piesă de la Marduk, tu stai aşa pierdut în spaţiu, e clar că eşti faker.“ (B., 23 de ani)   

Stilul este un element de bază prin care subcultura neagă o serie de factori structurali prin folosirea unor elemente care ţin de poluare simbolică. Stilul ţine de un mod de prezentare prin care indivizii îşi exprimă rezistenţa şi prin care recunosc şi sînt recunoscuţi. Însă acesta poate deveni doar un mijloc de prezentare şi de revendicare contextual. În citatul de mai jos, consumul cultural (concerte, muzică) – şi nu stilul – defineşte ideea de rocker, iar codul vestimentar devine coerent doar în spaţiul cultural de la care se revendică.  

„Nu mă mai îmbrac aşa decît la concerte şi cînd mai vin în locuri din astea (bar/club rock). Una peste alta, nu ştiu cum stă treaba asta, da’ nu cred că eşti mai rocker dacă porţi pantaloni de piele sau pantaloni de stofă. Ţine de ce simţi, de ce muzică ai în căşti sau în playlist, de cîte concerte vezi. Ţoalele sînt doar aşa ca să te arate lumea cu degetu’ pe stradă şi uneori uite că n-am chef să mă îmbrac aşa.“ (B., 28 de ani)

Atunci cînd stilul, cea mai vizibilă manifestare a subculturii în spaţiul social, ofensează, el creează murdărie (Mary Douglas), zgomot (Hebdige) sau contracultură. Fiind un indicator de apartenenţă şi de status, stilul are ataşat un cod de norme şi de comportamente: „Cînd plecam de aici (Fire) în altă parte… nu ştiu, aveam chef să dansez sau să agăţ altceva… mie îmi place să dansez, nu mă interesează ce poa’ să zică unu’ sau altul. Ei, şi îmi întorceam tricoul pe dos, să nu se vadă formaţia, să nu mai fiu în uniformă. Să nu zică lumea, ia uite-l, bă, şi pe metalaru’ ăsta. Păi ăsta-i rocker, bă?“ (B., 23 de ani)

În ipostaza de mai sus, hainele pot fi mascate sau înlocuite. Nu vom intra într-o discuţie legată de identitate: vorbim în continuare de un rocker sau de un rocker camuflat prin întoarcerea tricoului invers? Ce este important e că modul de prezentare al individului este contextualizat în funcţie de spaţiul în care are loc interacţiunea şi în funcţie de un altul semnificativ, în căutarea unei prezentări de sine coerente, care depinde de scopuri şi nevoi specifice (Erving Goffman). Şi dacă hainele sînt un vehicul al rezistenţei simbolice, mascarea sau înlocuirea lor temporară înseamnă absenţa temporară a rezistenţei şi a contraculturii. În exemplul de mai sus, stilul este adaptat unei forme de consum, şi nu unor factori de presiune socială.   

War for territory!

Centrul vechi al Bucureştiului a cunoscut o dezvoltare impresionantă în ultimii ani. Avem de-a face cu un spaţiu volatil care intersectează zone de lucru, de locuire şi de consum (turistic, de zi, de noapte etc.). În mai 2010, această zonă număra aproximativ 100 de baruri şi cluburi. Toate cluburile din Centrul vechi folosesc un sistem al petrecerilor în funcţie de seri, deci folosesc muzică diferită în seri diferite.  

Probabil că unele dintre cluburile sau barurile pe care le-am observat atunci au dispărut sau au fost înlocuite pînă acum. La momentul în care este scris acest text, seara de rock care avea loc sîmbăta în Fire a fost mutată miercuri, dar, în timpul verii, se vorbea că nu o să se mai ţină deloc. 

Unul dintre aspectele importante ale subculturii ţine de spaţialitate, de teritoriu. Teritorialitatea reprezintă o modalitate magică (simbolică) de exprimare a proprietăţii. Subcultura devine ancorată în realitatea colectivă a membrilor ei prin teritorialitate şi, în acest mod, indivizii devin agenţi conştienţi ai subculturii, nu doar suporteri pasivi ai acesteia (Phil Cohen). Funcţia unui teritoriu este de a trasa o graniţă între „cei ca mine“ şi „ceilalţi“ şi, chiar dacă modul de revendicare al acestuia este simbolic, apărarea teritoriului poate presupune mijloace care ţin de violenţa concretă.  E destul de greu să mai vorbim de teritoriu atunci cînd acelaşi spaţiu e folosit în momente diferite de ascultători de genuri muzicale diferite. Cît despre modul simbolic de luare în posesie, spaţiile sînt decorate „impersonal“, într-o manieră care permite refolosirea lor în seri de muzică diferite. Lucrurile au stat la fel în Club A şi în Revenge. În Fire au apărut diverse postere cu formaţii rock în zona cu mese a clubului, dar spaţiul clubului de la subsol, unde are loc seara rock, a rămas neschimbat, iar clubul are mai degrabă o istorie legată de muzica alternativă şi punk, decît de rock.  

Cum seri noi apar şi dispar tot timpul, în locuri care nu au o istorie sau o însemnătate concretă pentru un gen sau altul, muzica rămîne singurul mod de a legitima un spaţiu. Şi nu atît muzica, ci mai ales DJ-ul, cel care stabileşte playlist-ul.  

„Am făcut armata la pompieri şi eram vai mama mea, tuns… printre băieţi nici un rocker. Da’ în fiecare vineri era lege, cînd începea Lenţi cu studio rock pe Radio România Tineret mă opream şi io şi dădeam din cap… păi cînd l-am văzut prima oară în Club A, i-am cerut autograf, aşa fericit eram… se mai repetă muzica, da’ unde să mă duc? Vezi că pune Gigi muzică, păi aşa am şi eu winamp acasă!“  (B., 25 de ani)
Pînă să ajungă să îşi construiască o istorie care să legitimeze spaţiul, toate locurile de acest gen folosesc sau sînt construite în jurul unei figuri centrale care este recunoscută ca avînd autoritate, iar Lenţi ştie muzică pentru că a produs prima emisiune de rock din ţară. Este interesant că cei mai mulţi respondenţi exprimă un sentiment de apartenenţă la publicul din seara de rock şi acest lucru este indicat ca unul dintre motivele pentru care frecventează acest spaţiu. Dar acest lucru ţine mai degrabă de muzică, public şi de DJ, decît de spaţiu. Muzica devine un factor de stabilitate şi de omogenitate: acelaşi DJ înseamnă aceeaşi muzică, deci vor veni oameni ca mine, cărora le place playlist-ul: aceiaşi oameni.  

A fost sau n-a fost?

Am pornit la drum în căutarea unor subculturi muzicale; subiectivitatea şi un strop de lene ne-au îndreptat privirea către o seară de rock, un loc familiar şi la îndemînă, dar raportările prezentate mai sus par să ţină mai degrabă de un consum (consumerism?) cultural, decît de protest sau de contracultură. Alexandru Bălăşescu vorbea, în studiul său despre modă şi biopolitică (Voioasa expunere a ordinii mondiale, Editura Curtea Veche, 2010), despre o cetăţenie prêt-à-porter, despre un sine fluid, consumerist, care se actualizează permanent în virtutea potenţialităţilor ce îi sînt puse la dispoziţie. În sătucul global în care trăim, categoriile de tip monolit, cu puteri de esenţializare, încep să preia caractere permeabile şi fluide pentru subiectivităţile care le generează, deşi la nivel structural aceste categorii continuă să influenţeze procesele şi negocierile permanente ale diferenţierii faţă de „celălalt“. 

Andrei Decu şi Ionuţ Roşca sînt masteranzi SNSPA.

imagine principala jpg
De la filmele clasice cu scene de cazinou la sloturi online care împrumută teme și efecte cinematografice
Casino (1995), Rain Man (1988), Ocean's Eleven (2001), Casino Royale (2006) și The Hangover (2009) sunt doar câteva dintre producțiile de cinema celebre care au prezentat scene emblematice din sectorul cazinourilor.
alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.

Parteneri

De ce e singură acum Carmina Vârciu, fiica lui Liviu Vârciu
Carmina Vârciu iubește din nou, după despărțirea de fostul iubit. Fotografia prin care și-a dat de gol noua relație
Viața sentimentală a Carminei Vârciu pare să fi luat o turnură neașteptată. Fiica lui Liviu Vârciu a lăsat în urmă povestea de iubire cu fostul partener și pare pregătită să acorde o nouă șansă dragostei.
masina lovita de tren in campulung png
O mașină, lovită de locomotivă în Câmpulung. Trei persoane au ajuns la spital
O mașină a fost lovită de o locomotivă miercuri seară, 18 noiembrie, la o trecere la nivel cu calea ferată din municipiul Câmpulung, județul Argeș. Trei persoane au fost transportate la spital, toate fiind conștiente.
image png
Selecționerii României sortiți eșecului! Cele mai slabe rezultate pe banca tehnică după primele 6 meciuri: Gică Hagi, bilanț de uitat
De-a lungul anilor, mai mulți selecționeri au avut parte de începuturi dificile pe banca tehnică a României.
cub anamaria prodan reghecampf png
Ce a făcut Anamaria Prodan după ce l-a dat în judecată pe Reghecampf pentru abandon în familie: „Mă bucur că Bebeto o să-și primească banii!”. Fiul vedetei s-a mutat de acasă
Instanța de judecată ar fi pus poprire pe veniturile lui Laurențiu Reghecampf, iar actele ar fi fost trimise deja la FCSB, astfel că Laurențiu Reghecampf junior ar urma să înceapă să primească banii cuveniți.
Percheziții într un dosar de fraudă informatică (1) jpeg
„V-am identificat într-o tentativă de fraudă”. O nouă metodă prin care escrocii încearcă să obțină datele bancare ale românilor
Directoratul de Securitate Cibernetică avertizează asupra unei noi tentative de fraudă prin apeluri telefonice succesive. Atacatorii se prezintă mai întâi drept angajați ai unor operatori de telefonie mobilă, apoi susțin că sunt reprezentanți ai instituției și încearcă să obțină date personale.
traian basescu inquam jpg
Traian Băsescu: Marian Neacșu va fi „premierul executiv” al Guvernului. Ce rol îi mai rămâne lui Luca Niculescu
Fostul președinte Traian Băsescu susține că vicepremierul PSD Marian Neacșu va avea, în realitate, rolul unui „premier executiv” în actualul Guvern, în timp ce Luca Niculescu va ocupa funcția de premier.
image png
Cum a ajuns Marian Neacșu (PSD) să coordoneze 15 ministere și 11 structuri guvernamentale. Guvernul explică noua împărțire a puterii
Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a explicat miercuri seară de ce vicepremierului Marian Neacșu i-au fost acordate atribuții extinse de coordonare și avizare în cadrul Executivului condus de Luca Niculescu.
liliana ruse facebook jpg
Jurnalista Liliana Ruse, mărturisire dureroasă despre lupta cu un cancer rar. „În curând nu voi mai putea munci”
Jurnalista și prezentatoarea Digi24 Liliana Ruse traversează o perioadă extrem de grea, după ce a fost diagnosticată cu o formă rară de cancer. Tratamentul pe care îl urmează este unul agresiv, iar efectele chimioterapiei îi afectează inclusiv mobilitatea.
podul crimeea jpg
Rusia acuză Olanda ca e de partea Ucrainei, după atacul asupra Podului Kerci. „Moscova a fost informată în mod corespunzător”
Ambasada Rusiei în Țările de Jos a acuzat miercuri, 18 noiembrie, autoritățile de la Haga că se implică în conflictul din Ucraina, după ce a redistribuit o postare a companiei Destinus despre atacul cu rachete RUTA asupra Podului Kerci din Crimeea.