Închisori şi avioane

Publicat în Dilema Veche nr. 99 din 8 Dec 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

"Le-am auzit eu, dom'le, le-am auzit eu noaptea, ştiţi, eu adorm mai tîrziu, mult după miezul nopţii, şi le-am auzit eu într-o noapte!" Mie însă mi se pare că n-aud bine, aşa că fac ochii mari în faţa microfonului şi întreb: "Mă tem că nu înţeleg... Ce-aţi auzit?!". "Avioanele, dom'le, le-am auzit motoarele, mata eşti tînăr, n-ai de unde să ştii, da' eu le-am recunoscut imediat, erau motoare de avioane grele, ca alea din timpul războiului!" "Staţi, staţi, faceţi-mă să înţeleg, adică dumneavoastră sînteţi convins că au existat închisori secrete ale CIA pe teritoriul României şi asta pentru că, într-o noapte, aţi auzit zgomot de motoare grele?! Nu numai într-o noapte, dom'le, în mai multe nopţi!" N-am replică. Nici nu ştiu dacă să rîd sau să tac dracului din gură. Într-o fracţiune de secundă mă străbate gîndul să-mi trag doi pumni în cap pentru ideea avută: am vrut să aud ce cred românii despre scandalul închisorilor secrete ale CIA, despre care se spune că au existat şi în România? Am vrut! Ei, acum e momentul să aflu. Aşa că, dacă nea Ion îşi dă cu părerea spunînd că americanii au schingiuit prizonieri în închisori secrete amplasate în România, fiind convins de acest lucru pentru că a auzit el noaptea cum zburau avioane grele pe deasupra ţărişoarei, e semn că ţara e liberă şi că, prin ricoşeu, există libertate de opinie. De fapt, nu-i nimic de rîs. Măcar nea Ion invocă zgomote de motoare grele, cu alte cuvinte se bazează pe o presupusă experienţă personală. Iar nea Ion este un personaj din România reală, dar, din fericire, fără autoritate publică, şi e greu de crezut că experienţa zgomotelor auzite de el prin norii patriei va putea fi luată ca argument serios în sprijinul teoriei cu închisorile secrete CIA din România. Ce ne facem însă cu alde Corneliu Vadim Tudor, care a declarat, senin, în faţa unor oficiali europeni, cum că "ştie el sigur, de la ofiţeri din serviciile de informaţii româneşti, că în ţara noastră au existat asemenea lagăre de tortură"?! Pe Vadim Tudor, din nefericire, se găsesc vreo 12% din români gata oricînd să-l creadă. Şi, uite-aşa, se naşte dilema: dacă totuşi au existat închisorile? Nu zic că n-ar fi bună opinia publică. Este necesară şi, adeseori, a avut un rol benefic. În acelaşi timp însă, părerea lui nea Ion şi cea a altora ca el, care merg în siajul unor declaraţii zbanghii făcute de cîte un politician sau comentator care invocă surse misterioase sau servicii secrete, ar trebui să ne pună mari semne de întrebare despre cît de utilă este consultarea populară pe teme sensibile din categoria "închisorilor CIA". O emisiune precum România în direct n-are, e adevărat, greutatea unui referendum şi nici nu poate sta pe acelaşi palier cu o cercetare sociologică. Dar, chiar şi aşa, e un exemplu de luat în seamă, atunci cînd ne punem întrebări în legătură cu opinia publică şi felul în care este aceasta măsurată. Mă trec fiorii gîndindu-mă că, printr-o pură întîmplare, să zicem, la un referendum sau sondaj de opinie avînd o temă legată de închisorile CIA, s-ar putea întîmpla să participe foarte mulţi dintre cei care şi-au format o opinie despre acest scandal luînd de bune motoarele lui nea Ion sau declaraţiile lui Vadim Tudor. Dintr-o astfel de perspectivă, referendumurile şi alte asemenea consultări populare invocate pînă şi de Traian Băsescu atunci cînd vrea să arate nuieluşa adversarilor politici sau cînd pozează în democrat absolut, merită să fie privite cu serioase rezerve. Nu orice trăitor în democraţie îmbrăţişează valorile democratice, după cum nu orice conducător auto e pregătit să răspundă la întrebări legate de modul în care funcţionează un motor sau o cutie de viteze. Există domenii, şi nu puţine, ale vieţii sociale în care ar trebui să manifestăm măcar prudenţă, dacă nu chiar o doză mai mare de bun-simţ, atunci cînd ni se cere să ne spunem părerea. Din păcate, după cum o arată şi rubricile nu ştiu/ nu răspund din graficele sondajelor de opinie, pînă la a afla diferenţa dintre a avea o opinie şi a-ţi da cu părerea, e distanţă mare de parcurs. Cam pînă la norii în care zboară noaptea avioanele grele din mintea lui nea Ion.

Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.